Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
7

Vindecarea robului unui centurion

(Matei 8:5-13. Ioan 4:43-54)

71După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, Isus a

7:1
Mt. 8:5
intrat în Capernaum. 2Robul unui centurion, la care acesta ținea foarte mult, era bolnav, pe moarte. 3Auzind despre Isus, centurionul a trimis la El câțiva bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină și să-i vindece robul. 4Aceștia au venit la Isus și L-au rugat stăruitor, zicând: „Merită să-i faci acest bine, 5căci iubește neamul nostru, iar sinagoga el ne-a zidit-o.” 6Isus a plecat cu ei, dar, când a ajuns aproape de casă, centurionul a trimis la El niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te osteni, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! 7De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci spune un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat. 8Căci și eu sunt om aflat sub autoritate și am sub mine soldați; iar când îi zic unuia: «Du-te!», se duce, când îi zic altuia: «Vino!», vine, și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 9La auzul acestor vorbe, Isus S-a mirat de el și, întorcându-Se către mulțimea care-L urma, a zis: „Vă spun că nici în Israel n-am găsit o asemenea credință!” 10Când s-au întors acasă, cei trimiși l-au găsit sănătos pe robul [care fusese bolnav].

Învierea fiului văduvei din Nain

11După aceea, Isus S-a dus într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și o mulțime numeroasă. 12Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă un mort, singurul fiu al mamei sale, care era văduvă; și împreună cu ea era o mulțime destul de mare din cetate. 13Când a văzut-o, Domnului I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!” 14Apoi S-a apropiat și S-a atins de raclă, iar cei care o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinere, scoală-te

7:14
Cap. 8:54.
, îți spun!” 15Mortul s-a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei lui. 16Toți
7:16
Cap. 1:65.
au fost cuprinși de frică și-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a
7:16
Cap. 24:19.
ridicat între noi” și „Dumnezeu
7:16
Cap. 1:68.
a cercetat poporul Său.” 17Cuvântul acesta despre El s-a răspândit în toată Iudeea și în tot ținutul dimprejur.

Trimișii lui Ioan Botezătorul

(Matei 11:2-19)

18Ucenicii lui Ioan

7:18
Mt. 11:12
l-au înștiințat despre toate acestea. Ioan i-a chemat pe doi dintre ei 19și i-a trimis la Domnul să-I spună: „Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?” 20Când au ajuns la El, oamenii I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să-Ți spunem: «Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?»” 21Chiar în ceasul acela Isus îi vindeca pe mulți de boli, de neputințe și de duhuri rele și multor orbi le dăruia vederea. 22Și
7:22
Mt. 11:4
le-a răspuns zicând: „Mergeți și spuneți-i lui Ioan ce vedeți și auziți:

orbii își capătă vederea, șchiopii umblă,

leproșii sunt curățiți, surzii aud,

morții învie, iar săracilor

7:22
Cap. 4:18.
li se aduc vești bune.7:22 Răspunsul dat de Isus reprezintă un colaj de expresii decupate din Isaia: morții învie (Is. 26:19), orbii văd, surzii aud (Is. 29:18; 35:5), șchiopii umblă (Is. 35:6), săracii primesc vești bune (Is. 61:1).

23Ferice de cel care nu se poticnește din pricina Mea!”

24După ce

7:24
Mt. 11:7
au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 25Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei care poartă haine scumpe și care trăiesc în desfătări sunt în casele regilor. 26Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet. 27El este acela despre care s-a scris:

Iată, trimit înaintea Feței Tale pe solul Meu,

care va pregăti calea înaintea Ta.7:27 Ex. 23:20. Mal. 3:1.

28Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan [Botezătorul]. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29Și toți oamenii, când au auzit, chiar și vameșii, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, primind
7:29
Cap. 3:12.
botezul lui Ioan, 30dar fariseii și învățătorii Legii au respins planul
7:30
Fap. 20:27
lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. 31Cu
7:31
Mt. 11:16
cine-i voi asemăna așadar pe oamenii din generația acesta și cu cine se aseamănă ei? 32Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii către alții:

«V-am cântat din fluier, și n-ați jucat;

v-am cântat de jale, și n-ați plâns.»

33Căci a venit Ioan
7:33
Cap. 1:15.
Botezătorul, nemâncând pâine și nebând vin, iar voi ziceți: «Are demon!» 34A venit Fiul Omului mâncând și bând, iar voi ziceți: «Iată un mâncău și un bețiv, prieten al vameșilor și păcătoșilor.» 35Dar
7:35
Mt. 11:19
înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.”

Isus iartă o femeie păcătoasă

36Unul dintre

7:36
Mt. 26:6Mc. 14:3In. 11:2
farisei L-a poftit să mănânce acasă la el. Isus a intrat în casa fariseului și S-a așezat la masă. 37Și iată că o femeie din cetate, o păcătoasă, aflând că era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir. 38Și, cum stătea în spate, lângă picioarele lui Isus, și plângea, a început să-I stropească picioarele cu lacrimi și să I le șteargă cu părul capului ei; Îi săruta picioarele și le ungea cu mir. 39Când a văzut aceasta, fariseul care-L chemase a zis în sinea lui: „Acesta
7:39
Cap. 15:2.
, dacă ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care-L atinge, ar ști că este o păcătoasă!” 40Drept răspuns, Isus i-a zis: „Simone, am ceva să-ți spun!” „Spune, Învățătorule”, I-a zis el. 41„Un cămătar7:41 Gr. danistḗs înseamnă „creditor” sau „persoană care dă bani cu împrumut”. Din rațiuni stilistice, a fost menținut termenul „cămătar”. avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de dinari7:41 Gr. dēnárion, monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru. Vezi și cap. 10:35; 20:24., iar celălalt cu cincizeci. 42Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. [Spune,] care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Iar El i-a zis: „Drept ai judecat.” 44Apoi S-a întors spre femeie și i-a zis lui Simon: „O vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi-ai dat apă pentru picioare, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimi și Mi le-a șters cu părul [capului] ei. 45Sărutare nu Mi-ai dat, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. 46Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn
7:46
Ps. 23:5
, dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. 47De aceea
7:47
1Tim. 1:14
îți spun: păcatele ei cele multe sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.” 48Apoi i-a zis femeii: „Păcatele
7:48
Mt. 9:2Mc. 2:5
îți sunt iertate!” 49Iar comesenii au început să zică în sinea lor: „Cine
7:49
Mt. 9:3Mc. 2:7
este acesta care iartă și păcatele?” 50Dar Isus i-a zis femeii: „Credința
7:50
Cap. 8:48;
ta te-a mântuit; mergi în pace!”

8

Isus vestește Evanghelia

81Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat propovăduind și ducând vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu. Cu El erau cei doisprezece 2și niște

8:2
Mt. 27:55,56
femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, numită Magdalena, din
8:2
Mc. 16:9
care ieșiseră șapte demoni, 3Ioana, soția lui Huza, administrator al lui Irod, Susana și multe altele, care le slujeau cu ce aveau.

Pilda semănătorului

(Matei 13:1-9. Marcu 4:1-9)

4Când

8:4
Mt. 13:2Mc. 4:1
s-a strâns o mare mulțime și au venit la El oameni de prin cetăți, Isus a spus o pildă: 5„Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o. 6O altă parte a căzut pe piatră și, după ce a răsărit, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. 7O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut odată cu ea și au înăbușit-o. 8O altă parte a căzut pe pământ bun, a crescut și a făcut rod însutit.” După ce a spus acestea, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă!”

Rostul pildelor

(Matei 13:10-17. Marcu 4:10-12)

9Ucenicii

8:9
Mt. 13:10Mc. 4:10
Lui L-au întrebat ce înseamnă pilda aceasta. 10El le-a zis: „Vouă vi s-a dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, pentru ca,

deși privesc, să nu vadă

și, deși aud, să nu înțeleagă.8:10 Is. 6:9.

Tâlcuirea pildei semănătorului

(Matei 13:18-23. Marcu 4:13-20)

11Acesta este înțelesul pildei

8:11
Mt. 13:18Mc. 4:14
: „Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12Cei de lângă drum sunt cei care au auzit; apoi vine Diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să fie mântuiți. 13Cei de pe piatră sunt aceia care, atunci când aud, primesc Cuvântul cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar la vremea încercării cad. 14Sămânța căzută între spini sunt cei care au auzit, dar sunt înăbușiți pe drum de griji, bogăție și de plăcerile vieții acesteia și nu ajung până la coacere. 15Iar sămânța ce a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul cu o inimă bună și curată, îl păstrează și aduc rod în răbdare.

Lumina ținută sub vas

(Marcu 4:21-25)

16Nimeni

8:16
Cap. 11:33.
, după ce a aprins o lampă, n-o acoperă cu un vas, nici nu o pune sub pat, ci o pune într-un sfeșnic, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 17Fiindcă
8:17
Cap. 12:2.
nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tăinuit care nu va fi cunoscut și nu va ieși la iveală. 18Luați aminte, așadar, cum ascultați; căci
8:18
Cap. 19:26.
celui ce are i se va da, dar celui ce nu are i se va lua și ce i se pare că are.”

Mama și frații lui Isus

(Matei 12:46-50. Marcu 3:31-35)

19Au venit la El mama

8:19
Mt. 12:46Mc. 3:31
și frații Lui, dar nu puteau să ajungă la El din pricina mulțimii. 20Cineva I-a spus: „Mama Ta și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă.” 21Însă El a răspuns: „Mama Mea și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”

Potolirea furtunii

(Matei 8:23-27. Marcu 4:35-41)

22Într-o

8:22
Mt. 8:23Mc. 4:35
zi, Isus S-a urcat într-o barcă împreună cu ucenicii Lui și le-a zis: „Să trecem de cealaltă parte a lacului.” Și au ieșit în larg. 23Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a iscat o furtună cu vânt puternic, au început să ia apă și erau în primejdie. 24Au
8:24
Mt. 8:28Mc. 5:1
venit la El, L-au trezit și I-au zis: „Stăpâne, Stăpâne, pierim!” Isus S-a trezit și a certat vântul și valurile, care s-au potolit; și s-a făcut liniște. 25Apoi le-a zis ucenicilor: „Unde vă este credința?” Plini de spaimă, ei s-au minunat și ziceau unii către alții: „Cine este oare Acesta, care poruncește și vânturilor, și apei, iar ele I se supun?”

Vindecarea unui demonizat

(Matei 8:28-34. Marcu 5:1-20)

26Au tras la țărm în ținutul gherasenilor8:26 În unele manuscrise apar variantele „gherghesenilor” sau „gadarenilor”., care este în fața Galileei. 27Când a coborât Isus pe țărm, L-a întâmpinat un om din cetate care avea demoni. De multă vreme nu purta haine și nu locuia într-o casă, ci în morminte. 28Când L-a văzut pe Isus, a căzut înaintea Lui urlând și a strigat tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te rog să nu mă chinuiești!” 29Căci Isus îi poruncise duhului necurat să iasă din om. (Pentru că de multe ori duhul pusese stăpânire pe el și, ca să-l păzească, îl legau cu lanțuri și cu obezi, dar el rupea legăturile și era gonit de demon în locuri pustii.) 30Isus l-a întrebat: „Care-ți este numele?” „Legiune8:30 Formațiune militară romană numărând aprox. 5 000-6 000 de soldați. ”, a răspuns el; pentru că intraseră mulți demoni în el. 31Și demonii Îl rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să plece în

8:31
Ap. 20:3
Adânc.

32Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau. Și demonii L-au rugat să le dea voie să intre în ei. Și El le-a dat voie. 33Demonii au ieșit din om, au intrat în porci, și turma s-a repezit de pe stâncă în lac și s-a înecat.

34Când au văzut cele întâmplate, porcarii au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35Oamenii au ieșit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus și l-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii șezând la picioarele Lui, îmbrăcat și sănătos la minte; și s-au înspăimântat. 36Cei care văzuseră le-au povestit cum fusese vindecat demonizatul. 37Toată

8:37
Mt. 8:34
mulțimea din ținutul gherasenilor L-a
8:37
Fap. 16:39
rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Iar El S-a urcat în barcă și S-a întors. 38Omul
8:38
Mc. 5:18
din care ieșiseră demonii Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar [Isus] i-a dat drumul, zicând: 39„Întoarce-te acasă și povestește tot ce a făcut Dumnezeu pentru tine!” El a plecat și a vestit în toată cetatea tot ce făcuse Isus pentru el.

Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei

(Matei 9:18-26. Marcu 5:21-43)

40Când S-a întors Isus, mulțimea L-a primit cu bucurie, căci toți Îl așteptau. 41Și

8:41
Mt. 9:18Mc. 5:22
iată că a venit un om pe nume Iair, care era un conducător al sinagogii. El a căzut la picioarele lui Isus și L-a rugat să vină în casa lui, 42pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară.

Pe când se ducea El într-acolo, mulțimile au început să-L îmbulzească. 43Și

8:43
Mt. 9:20
era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge și care își cheltuise tot ce avea cu doctorii fără să o fi putut vindeca vreunul. 44Ea s-a apropiat din spate și I-a atins poala hainei. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit. 45Și Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Fiindcă toți tăgăduiau, Petru [și cei ce erau cu El] au zis: „Învățătorule, mulțimile Te îmbulzesc și Te împresoară, [și mai întrebi: «Cine s-a atins de Mine?»”] 46Dar Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simțit că a ieșit din Mine o putere
8:46
Cap. 6:19.
.” 47Când a văzut femeia că nu se poate ascunde, a venit tremurând, a căzut la picioarele Lui și a povestit în fața întregului popor din ce pricină se atinsese de El și cum fusese vindecată pe loc. 48Dar Isus i-a zis: „[Îndrăznește,] fiică! Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace!”

49Pe

8:49
Mc. 5:35
când vorbea El, a venit cineva din casa mai-marelui sinagogii și i-a spus lui Iair: „Fiica ta a murit; nu-L mai necăji pe Învățător!” 50Dar Isus, când a auzit, i-a zis: „Nu te teme; crede numai, și va fi vindecată!” 51Când a ajuns acasă, n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, în afară de Petru, Ioan, Iacov, tatăl fetei și mama ei. 52Toți plângeau și o boceau. Atunci, Isus a zis: „Nu plângeți, căci fetița n-a murit, ci
8:52
In. 11:11,13
doarme!” 53Ei însă Îl luau în râs, căci știau că murise. 54Dar El, [după ce i-a scos pe toți afară,] a apucat-o de mână și a strigat-o, zicând: „Fetițo, scoală-te
8:54
Cap. 7:14.
!” 55Și duhul ei s-a întors, iar ea s-a sculat îndată. Isus a poruncit să-i dea fetiței să mănânce. 56Părinții ei au rămas uimiți. Dar El
8:56
Mt. 8:4
9:30Mc. 5:43
le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.

9

Trimiterea celor doisprezece

(Matei 10:5-15. Marcu 6:7-13)

91Chemându-i pe cei doisprezece, Isus

9:1
Mt. 10:1Mc. 3:13
6:7
le-a dat autoritate peste toți demonii și putere să vindece boli. 2I-a
9:2
Cap. 10:1,9.
trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să-i vindece pe cei bolnavi. 3Și le-a
9:3
Cap. 10:4;
zis: „Să nu luați nimic cu voi pentru drum: nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani; și nici două haine să nu vă luați. 4În
9:4
Mt. 10:11Mc. 6:10
orice casă veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela. 5Iar
9:5
Mt. 10:14
dacă nu vă vor primi, să ieșiți din cetatea aceea și să scuturați
9:5
Fap. 13:51
praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.” 6Ei
9:6
Mc. 6:12
au plecat și au mers din sat în sat, propovăduind și făcând vindecări pretutindeni.

Nedumerirea lui Irod cu privire la Isus

(Matei 14:1-12. Marcu 6:14-29)

7Tetrarhul

9:7
Mt. 14:1Mc. 6:14
Irod a auzit despre toate cele săvârșite [de El] și era nedumerit de ceea ce se spunea: după unii, Ioan ar fi înviat din morți; 8după alții, se arătase Ilie; iar după alții, înviase unul dintre profeții din vechime. 9Dar Irod zicea: „Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este cel despre care aud toate acestea?” Și
9:9
Cap. 23:8.
căuta să-L vadă.

Înmulțirea pâinilor

(Matei 14:13-21. Marcu 6:30-44. Ioan 6:1-14)

10După ce

9:10
Mc. 6:30
s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus tot ce făcuseră. El
9:10
Mt. 14:13
i-a luat și S-a retras deoparte, în cetatea numită Betsaida. 11Mulțimile, când au aflat, au mers după El. Isus le-a primit, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei ce aveau nevoie de vindecare. 12Fiindcă
9:12
Mt. 14:15Mc. 6:35In. 6:1,5
ziua era pe sfârșite, cei doisprezece s-au apropiat și I-au zis: „Dă drumul mulțimilor, să se ducă în satele și cătunele din împrejurimi să găzduiască și să-și caute de mâncare, pentru că aici suntem într-un loc pustiu!” 13Isus le-a zis: „Dați-le voi să mănânce!” Dar ei I-au răspuns: „Noi nu avem decât cinci pâini și doi pești; doar dacă ne-am duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot poporul acesta!”9:13 Declarația ucenicilor este eliptică și conține un element de scepticism. Sensul declarației lor este următorul: „Am putea să-i hrănim doar dacă ne-am duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot poporul acesta.” 14Erau cam cinci mii de bărbați. Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Puneți-i să se așeze în grupuri de câte cincizeci!” 15Au făcut întocmai: i-au pus să se așeze pe toți. 16Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer, a rostit binecuvântarea, apoi le-a frânt și le-a dat ucenicilor să le împartă mulțimilor. 17Au mâncat și s-au săturat toți, și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu bucățile rămase.

Mărturisirea lui Petru

(Matei 16:13-19. Marcu 8:27-29)

18Isus Se ruga

9:18
Mt. 16:13Mc. 8:27
singur deoparte, iar ucenicii erau cu El; și i-a întrebat, zicând: „Cine zic mulțimile că sunt Eu?” 19Ei I-au răspuns: „Unii, Ioan
9:19
Vers. 7,8.
Botezătorul; alții, Ilie; alții – că a înviat un profet dintre cei din vechime.” 20„Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceți că sunt?” „Hristosul lui Dumnezeu!”, I-a răspuns Petru
9:20
Mt. 16:16In. 6:69
.

Isus Își vestește moartea și învierea

(Matei 16:20-28. Marcu 8:30–9:1)

21Isus

9:21
Mt. 16:20
le-a poruncit cu asprime să nu spună nimănui lucrul acesta, 22căci le zisese că Fiul
9:22
Mt. 16:21
17:22
Omului trebuie să pătimească multe, să fie respins de bătrâni, de preoții de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învie.

23Apoi

9:23
Cap. 14:27.
le-a zis tuturor: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze. 24Căci oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va scăpa. 25Și
9:25
Mt. 16:20Mc. 8:36
ce ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă s-ar nimici ori s-ar pierde pe sine? 26Pentru că
9:26
Mt. 20:33Mc. 8:382Tim. 2:12
dacă se va rușina cineva de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina și Fiul Omului de el când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. 27Adevărat
9:27
Mt. 16:28Mc. 9:1
vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”

Schimbarea la față

(Matei 17:1-8. Marcu 9:2-8)

28Cam

9:28
Mt. 17:1Mc. 9:2
la opt zile după cuvintele acestea, Isus i-a luat cu El pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și a urcat pe munte să Se roage. 29Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfățișarea chipului, iar îmbrăcămintea I s-a făcut de un alb strălucitor. 30Și iată că doi bărbați vorbeau cu El: erau Moise și Ilie, 31care se arătaseră în slavă și vorbeau despre plecarea9:31 Exprimare eufemistică pentru moarte. Lui, ce avea să se împlinească în Ierusalim. 32Petru și cei ce erau cu el erau doborâți
9:32
Dan. 8:18
10:9
de somn. Când s-au trezit, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care erau cu El. 33Când să se despartă aceștia de El, Petru I-a zis lui Isus: „Stăpâne, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” Nu știa ce spune. 34Pe când spunea el aceste cuvinte, a venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au înspăimântat când au intrat ei în nor. 35Și din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta
9:35
Mt. 3:17
este Fiul Meu cel ales9:35 Unele manuscrise mai târzii conțin lecțiuni precum „Acesta este Fiul Meu preaiubit” sau „Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea”, ca urmare a încercării copiștilor de a armoniza versetul cu textele paralele din Mt. 17:5 și Mc. 9:7.: de El să ascultați
9:35
Fap. 3:22
.” 36Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii
9:36
Mt. 17:9
au tăcut și, în acele zile, n-au spus nimănui nimic despre cele ce văzuseră.

Vindecarea unui demonizat

(Matei 17:14-18. Marcu 9:14-27)

37A

9:37
Mt. 17:14Mc. 9:14,17
doua zi, când au coborât de pe munte, o mulțime mare L-a întâmpinat pe Isus. 38Și iată că un om din mulțime a strigat: „Învățătorule, Te rog, uită-Te la fiul meu, căci este singurul meu copil! 39Îl apucă un duh și, deodată, băiatul răcnește, se zvârcolește cu spume la gură, și demonul cu greu pleacă de la el, lăsându-l zdrobit. 40I-am rugat pe ucenicii Tăi să scoată demonul din el, dar n-au putut.” 41Isus a răspuns: „O, generație necredincioasă și pornită la rău, până când voi mai fi cu voi și vă voi răbda? Adu-l aici pe fiul tău!” 42Chiar când venea băiatul, demonul l-a trântit și l-a zguduit. Dar Isus a mustrat duhul necurat, l-a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său. 43Toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu.

Isus Își vestește din nou moartea

(Matei 17:22-23. Marcu 9:30-32)

Pe când toți se mirau de tot ce făcea Isus, El le-a zis ucenicilor Săi: 44„Luați bine aminte

9:44
Mt. 17:22
la cuvintele acestea: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor!” 45Dar
9:45
Cap. 2:50;
ei nu înțelegeau cuvântul acesta, căci era ascuns pentru ei, ca să nu-l priceapă; și se temeau să-I pună întrebări cu privire la ceea ce spusese.

Cine este cel mai mare?

(Matei 18:1-5. Marcu 9:33-37)

46Apoi

9:46
Mt. 18:1Mc. 9:34
le-a venit gândul să știe care dintre ei ar fi mai mare. 47Isus, care le-a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaș, l-a pus să stea lângă El 48și le-a zis: „Oricine
9:48
Mt. 10:40
18:5Mc. 9:37In. 12:44
13:20
îl primește pe acest copilaș în Numele Meu pe Mine Mă primește; și oricine Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel ce M-a trimis. Fiindcă
9:48
Mt. 23:11,12
cel care este mai mic între voi toți, acela este mare.”

Cine nu este împotriva noastră este pentru noi

(Marcu 9:38-40)

49Ioan a răspuns

9:49
Mc. 9:38Num. 11:28
: „Stăpâne, noi am văzut pe cineva scoțând demoni în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu Te urmează împreună cu noi.” 50Isus i-a răspuns: „Nu-l opriți, fiindcă cine
9:50
Cap. 11:23.
nu este împotriva voastră este pentru voi.”

„Foc din cer”

51Când s-a împlinit vremea înălțării Sale

9:51
Mc. 16:19Fap. 1:2
, Isus S-a îndreptat cu hotărâre9:51 Lit. „Și-a întărit fața”. spre Ierusalim. 52A trimis soli înaintea Sa, care au mers și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să facă pregătiri pentru El. 53Dar
9:53
In. 4:4,9
aceștia nu L-au primit, pentru că Se îndrepta spre Ierusalim. 54Văzând aceasta, Iacov și Ioan, ucenicii Săi, au zis: „Doamne, vrei să chemăm să se coboare foc din cer și să-i mistuie9:54 2Rg. 1:10,12., [cum a făcut Ilie]?” 55Isus S-a întors spre ei și i-a mustrat. [El a zis: „Nu știți de ce duh sunteți mânați! 56Căci Fiul
9:56
In. 3:17
12:47
Omului n-a venit să nimicească sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.”] Și au plecat în alt sat.

Cum să-L urmăm pe Isus

(Matei 8:18-22)

57Pe

9:57
Mt. 8:10
când erau pe drum, cineva I-a zis: „[Doamne,] Te voi urma oriunde vei merge.” 58Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde să-Și plece capul.” 59A zis apoi către altul
9:59
Mt. 8:21
: „Urmează-mă!” Acesta I-a răspuns: „Doamne, îngăduie-mi să mă duc mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu!” 60Dar Isus i-a zis: „Lasă morții să-și îngroape morții, iar tu mergi și vestește Împărăția lui Dumnezeu!” 61Altul a zis: „Doamne, Te
9:61
1Rg. 19:20
voi urma, dar îngăduie-mi mai întâi să-mi iau rămas-bun de la cei din casa mea!” 62Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug și privește înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu.”