Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
8

Isus vestește Evanghelia

81Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat propovăduind și ducând vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu. Cu El erau cei doisprezece 2și niște

8:2
Mt. 27:55,56
femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, numită Magdalena, din
8:2
Mc. 16:9
care ieșiseră șapte demoni, 3Ioana, soția lui Huza, administrator al lui Irod, Susana și multe altele, care le slujeau cu ce aveau.

Pilda semănătorului

(Matei 13:1‑9. Marcu 4:1‑9)

4Când

8:4
Mt. 13:2Mc. 4:1
s‑a strâns o mare mulțime și au venit la El oameni de prin cetăți, Isus a spus o pildă: 5„Semănătorul a ieșit să‑și semene sămânța. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat‑o. 6O altă parte a căzut pe piatră și, după ce a răsărit, s‑a uscat, pentru că nu avea umezeală. 7O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut odată cu ea și au înăbușit‑o. 8O altă parte a căzut pe pământ bun, a crescut și a făcut rod însutit.” După ce a spus acestea, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă!”

Rostul pildelor

(Matei 13:10‑17. Marcu 4:10‑12)

9Ucenicii

8:9
Mt. 13:10Mc. 4:10
Lui L‑au întrebat ce înseamnă pilda aceasta. 10El le‑a zis: „Vouă vi s‑a dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, pentru ca,

deși privesc, să nu vadă

și, deși aud, să nu înțeleagă.8:10 Is. 6:9.

Tâlcuirea pildei semănătorului

(Matei 13:18‑23. Marcu 4:13‑20)

11Acesta este înțelesul pildei

8:11
Mt. 13:18Mc. 4:14
: „Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12Cei de lângă drum sunt cei care au auzit; apoi vine Diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să fie mântuiți. 13Cei de pe piatră sunt aceia care, atunci când aud, primesc Cuvântul cu bucurie; dar n‑au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar la vremea încercării cad. 14Sămânța căzută între spini sunt cei care au auzit, dar sunt înăbușiți pe drum de griji, bogăție și de plăcerile vieții acesteia și nu ajung până la coacere. 15Iar sămânța ce a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul cu o inimă bună și curată, îl păstrează și aduc rod în răbdare.

Lumina ținută sub vas

(Marcu 4:21‑25)

16Nimeni

8:16
Cap. 11:33.
, după ce a aprins o lampă, n‑o acoperă cu un vas, nici nu o pune sub pat, ci o pune într‑un sfeșnic, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 17Fiindcă
8:17
Cap. 12:2.
nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nimic tăinuit care nu va fi cunoscut și nu va ieși la iveală. 18Luați aminte, așadar, cum ascultați; căci
8:18
Cap. 19:26.
celui ce are i se va da, dar celui ce nu are i se va lua și ce i se pare că are.”

Mama și frații lui Isus

(Matei 12:46‑50. Marcu 3:31‑35)

19Au venit la El mama

8:19
Mt. 12:46Mc. 3:31
și frații Lui, dar nu puteau să ajungă la El din pricina mulțimii. 20Cineva I‑a spus: „Mama Ta și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă.” 21Însă El a răspuns: „Mama Mea și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și‑l împlinesc.”

Potolirea furtunii

(Matei 8:23‑27. Marcu 4:35‑41)

22Într‑o

8:22
Mt. 8:23Mc. 4:35
zi, Isus S‑a urcat într‑o barcă împreună cu ucenicii Lui și le‑a zis: „Să trecem de cealaltă parte a lacului.” Și au ieșit în larg. 23Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s‑a iscat o furtună cu vânt puternic, au început să ia apă și erau în primejdie. 24Au
8:24
Mt. 8:28Mc. 5:1
venit la El, L‑au trezit și I‑au zis: „Stăpâne, Stăpâne, pierim!” Isus S‑a trezit și a certat vântul și valurile, care s‑au potolit; și s‑a făcut liniște. 25Apoi le‑a zis ucenicilor: „Unde vă este credința?” Plini de spaimă, ei s‑au minunat și ziceau unii către alții: „Cine este oare Acesta, care poruncește și vânturilor, și apei, iar ele I se supun?”

Vindecarea unui demonizat

(Matei 8:28‑34. Marcu 5:1‑20)

26Au tras la țărm în ținutul gherasenilor8:26 În unele manuscrise apar variantele „gherghesenilor” sau „gadarenilor”., care este în fața Galileei. 27Când a coborât Isus pe țărm, L‑a întâmpinat un om din cetate care avea demoni. De multă vreme nu purta haine și nu locuia într‑o casă, ci în morminte. 28Când L‑a văzut pe Isus, a căzut înaintea Lui urlând și a strigat tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te rog să nu mă chinuiești!” 29Căci Isus îi poruncise duhului necurat să iasă din om. (Pentru că de multe ori duhul pusese stăpânire pe el și, ca să‑l păzească, îl legau cu lanțuri și cu obezi, dar el rupea legăturile și era gonit de demon în locuri pustii.) 30Isus l‑a întrebat: „Care‑ți este numele?” „Legiune8:30 Formațiune militară romană numărând aprox. 5 000‑6 000 de soldați.”, a răspuns el; pentru că intraseră mulți demoni în el. 31Și demonii Îl rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să plece în

8:31
Ap. 20:3
Adânc.

32Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau. Și demonii L‑au rugat să le dea voie să intre în ei. Și El le‑a dat voie. 33Demonii au ieșit din om, au intrat în porci, și turma s‑a repezit de pe stâncă în lac și s‑a înecat.

34Când au văzut cele întâmplate, porcarii au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35Oamenii au ieșit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus și l‑au găsit pe omul din care ieșiseră demonii șezând la picioarele Lui, îmbrăcat și sănătos la minte; și s‑au înspăimântat. 36Cei care văzuseră le‑au povestit cum fusese vindecat demonizatul. 37Toată

8:37
Mt. 8:34
mulțimea din ținutul gherasenilor L‑a
8:37
Fap. 16:39
rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Iar El S‑a urcat în barcă și S‑a întors. 38Omul
8:38
Mc. 5:18
din care ieșiseră demonii Îl ruga să‑i dea voie să rămână cu El. Dar [Isus] i‑a dat drumul, zicând: 39„Întoarce‑te acasă și povestește tot ce a făcut Dumnezeu pentru tine!” El a plecat și a vestit în toată cetatea tot ce făcuse Isus pentru el.

Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei

(Matei 9:18‑26. Marcu 5:21‑43)

40Când S‑a întors Isus, mulțimea L‑a primit cu bucurie, căci toți Îl așteptau. 41Și

8:41
Mt. 9:18Mc. 5:22
iată că a venit un om pe nume Iair, care era un conducător al sinagogii. El a căzut la picioarele lui Isus și L‑a rugat să vină în casa lui, 42pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară.

Pe când se ducea El într‑acolo, mulțimile au început să‑L îmbulzească. 43Și

8:43
Mt. 9:20
era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge și care își cheltuise tot ce avea cu doctorii fără să o fi putut vindeca vreunul. 44Ea s‑a apropiat din spate și I‑a atins poala hainei. Îndată, scurgerea de sânge s‑a oprit. 45Și Isus a zis: „Cine s‑a atins de Mine?” Fiindcă toți tăgăduiau, Petru [și cei ce erau cu El] au zis: „Învățătorule, mulțimile Te îmbulzesc și Te împresoară, [și mai întrebi: «Cine s‑a atins de Mine?»”] 46Dar Isus a răspuns: „S‑a atins cineva de Mine, căci am simțit că a ieșit din Mine o putere
8:46
Cap. 6:19.
.” 47Când a văzut femeia că nu se poate ascunde, a venit tremurând, a căzut la picioarele Lui și a povestit în fața întregului popor din ce pricină se atinsese de El și cum fusese vindecată pe loc. 48Dar Isus i‑a zis: „[Îndrăznește,] fiică! Credința ta te‑a mântuit. Mergi în pace!”

49Pe

8:49
Mc. 5:35
când vorbea El, a venit cineva din casa mai‑marelui sinagogii și i‑a spus lui Iair: „Fiica ta a murit; nu‑L mai necăji pe Învățător!” 50Dar Isus, când a auzit, i‑a zis: „Nu te teme; crede numai, și va fi vindecată!” 51Când a ajuns acasă, n‑a lăsat pe nimeni să intre cu El, în afară de Petru, Ioan, Iacov, tatăl fetei și mama ei. 52Toți plângeau și o boceau. Atunci, Isus a zis: „Nu plângeți, căci fetița n‑a murit, ci
8:52
In. 11:11,13
doarme!” 53Ei însă Îl luau în râs, căci știau că murise. 54Dar El, [după ce i‑a scos pe toți afară,] a apucat‑o de mână și a strigat‑o, zicând: „Fetițo, scoală‑te
8:54
Cap. 7:14.
!” 55Și duhul ei s‑a întors, iar ea s‑a sculat îndată. Isus a poruncit să‑i dea fetiței să mănânce. 56Părinții ei au rămas uimiți. Dar El
8:56
Mt. 8:4
9:30Mc. 5:43
le‑a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.