Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
16

Fariseii și saducheii Îi cer lui Isus un semn

(Marcu 8:11-13. Luca 12:54-56)

161Fariseii

16:1
Cap. 12:38.
și saducheii s-au apropiat de Isus și, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2Drept răspuns, El le-a zis: „Când se înserează, voi ziceți: «Va fi vreme bună, căci cerul este roșu.» 3Și dimineața ziceți: «Astăzi va fi furtună, căci cerul este roșu-posomorât.» [Fățarnicilor], chipul cerului știți să-l deosebiți, dar semnele vremurilor nu puteți? 4O generație
16:4
Cap. 12:39.
rea și adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.” Apoi i-a lăsat și a plecat.

Aluatul fariseilor și al saducheilor

(Marcu 8:14-21)

5Ucenicii trecuseră

16:5
Mc. 8:14
pe cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6Iar Isus le-a zis: „Vedeți
16:6
Lc. 12:1
să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor!” 7Ei se gândeau în sinea lor și își ziceau: „Spune așa pentru că nu am luat pâini!” 8Isus, știind aceasta, le-a zis: „De ce vă gândiți în sinea voastră că nu aveți pâini, puțin credincioșilor? 9Tot
16:9
Cap. 14:17.
nu pricepeți, nici nu vă mai aduceți aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii și câte coșuri ați adunat? 10Nici
16:10
Cap. 15:34.
de cele șapte pâini pentru cei patru mii și câte coșuri ați adunat? 11Cum nu pricepeți că nu despre pâini v-am zis, ci să vă păziți de aluatul fariseilor și al saducheilor?” 12Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinilor, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.

Mărturisirea lui Petru

(Marcu 8:27-30. Luca 9:18-21)

13Isus a venit în părțile Cezareei lui Filip și i-a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine

16:13
Mc. 8:27Lc. 9:18
zic oamenii că este Fiul Omului?” 14Ei
16:14
Cap. 14:2.
I-au răspuns: „Unii zic că Ioan Botezătorul, alții – Ilie, iar alții – Ieremia sau unul dintre profeți.” 15„Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceți că sunt?” 16Simon Petru I-a răspuns și I-a zis: „Tu
16:16
Cap. 14:33.
ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ferice de tine, Simone, Bar-Iona16:17 Adaptare în greacă a secvenței aramaice bar Ioná „fiul lui Iona”., fiindcă
16:17
Ef. 2:8
nu carnea și sângele ți-au descoperit aceasta, ci Tatăl
16:17
1Cor. 2:10Gal. 1:16
Meu din ceruri. 18Și Eu îți spun: tu
16:18
In. 1:42
ești Petru, și pe
16:18
Ef. 2:20Ap. 21:14
această piatră16:18 Joc de cuvinte bazat pe asemănarea dintre numele Pétros și termenul pétra „piatră”, „stâncă”. voi zidi Biserica Mea, și
16:18
Iov 38:17Ps. 9:13
107:18Is. 38:10
porțile Locuinței Morților nu o vor birui. 19Îți
16:19
Cap. 18:18.
voi da cheile Împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20Atunci
16:20
Cap. 17:9.
le-a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

Isus Își vestește moartea și învierea

(Marcu 8:31–9:1. Luca 9:22-27)

21De atunci încolo, Isus a început să le arate

16:21
Cap. 20:17.
ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească multe din partea bătrânilor, a preoților de seamă și a cărturarilor, să fie omorât și a treia zi să învie. 22Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ți se întâmple asta!” 23Dar El, întorcându-Se, i-a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano
16:23
2Sam. 19:22
! Tu
16:23
Rom. 8:7
ești o piatră de poticnire pentru Mine, fiindcă tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor.”

24Atunci

16:24
Cap. 10:38.
Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze! 25Pentru că cine
16:25
Lc. 17:33In. 12:25
va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine și-o va păstra. 26Căci la ce i-ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce
16:26
Ps. 49:7,8
ar putea da un om în schimb pentru sufletul său? 27Căci Fiul
16:27
Cap. 26:64.
Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu
16:27
Cap. 25:31.
îngerii Săi, și
16:27
Iov 34:11Ier. 17:10
32:19Rom. 2:61Cor. 3:82Cor. 5:101Pt. 1:17Ap. 2:23
22:12
atunci îi va răsplăti fiecăruia după faptele lui16:27 Ps. 62:12. Pr. 24:12.. 28Adevărat vă spun că
16:28
Mc. 9:1Lc. 9:27
sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu-L vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa.”

17

Schimbarea la față

(Marcu 9:2-13. Luca 9:28-36)

171După

17:1
Mc. 9:2Lc. 9:28
șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus deoparte pe un munte înalt. 2Și S-a schimbat la față înaintea lor: fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele I s-au făcut albe ca lumina. 3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, care stăteau de vorbă cu El. 4Petru I-a zis lui Isus: „Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 5Pe când
17:5
2Pt. 1:17
încă vorbea el, iată că un nor luminos i-a acoperit cu umbra lui și un glas din nor a spus: „Acesta
17:5
Cap. 3:17.
este Fiul Meu preaiubit, în
17:5
Is. 42:1
care Îmi găsesc plăcerea: de
17:5
Dt. 18:15,19Fap. 3:22,23
El să ascultați!” 6Auzind
17:6
2Pt. 1:18
, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare. 7Dar Isus S-a apropiat, i-a
17:7
Dan. 8:18
9:21
10:10,18
atins și le-a zis: „Ridicați-vă și nu vă temeți!” 8Când și-au înălțat privirile, n-au mai văzut pe nimeni altcineva decât pe Isus.

9Pe când coborau ei de pe munte, Isus

17:9
Cap. 16:20.
le-a poruncit și le-a zis: „Să nu spuneți nimănui despre vedenia aceasta până când Fiul Omului va învia din morți!” 10Ucenicii L-au întrebat, zicând: „De ce
17:10
Cap. 11:14.
spun cărturarii că mai întâi trebuie să vină Ilie?” 11Isus le-a răspuns: „Ilie va veni și le va așeza
17:11
Mal. 4:6Lc. 1:16,17Fap. 3:21
pe toate. 12Dar
17:12
Cap. 11:14.
Eu vă spun că Ilie a și venit, dar ei nu l-au recunoscut, ci au
17:12
Cap. 15:3,10.
făcut cu el ce au vrut. La fel are să pătimească și
17:12
Cap. 16:21.
Fiul Omului din partea lor.” 13Atunci ucenicii au înțeles
17:13
Cap. 11:14.
că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

Vindecarea unui demonizat

(Marcu 9:14-29. Luca 9:37-43a)

14Când

17:14
Mc. 9:14Lc. 9:37
au ajuns la mulțime, s-a apropiat de El un om, care a îngenuncheat înaintea lui Isus și I-a zis: 15„Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic17:15 Lit. „este lunatic”, sau „afectat de Lună”. În Antichitate, se considera că fazele Lunii pot declanșa ori acutiza crizele de epilepsie. și pătimește rău: adesea cade în foc și adesea în apă. 16L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.” 17Isus a răspuns: „O, generație necredincioasă și pornită la rău! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceți-l aici, la Mine!” 18Isus a certat demonul, care a ieșit din el, și băiatul s-a vindecat chiar în ceasul acela. 19Atunci, ucenicii au venit la Isus și I-au zis deoparte: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?” 20El le-a zis: „Din pricina puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă
17:20
Cap. 21:21.
ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputință. [ 21Dar acest soi de demoni nu iese cu nimic altceva decât cu rugăciune și cu post.”]17:21 Versetul nu apare în manuscrisele mai timpurii (cele din sec. I–IV d.Hr.). Prezența lui în anumite manuscrise târzii se datorează influenței exercitate de Mc. 9:29.

Isus Își vestește a doua oară moartea și învierea

(Marcu 9:30-32. Luca 9:43b-45)

22Pe

17:22
Cap. 16:21;
când erau ei împreună în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. 23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” Ucenicii s-au întristat foarte mult.

Isus plătește dările pentru Templu

24Când au ajuns

17:24
Mc. 9:33
în Capernaum, cei ce strângeau dările17:24 Gr. ta dídrahma, „cele două drahme”, termen tehnic folosit pentru a denumi taxa (echivalând cu jumătate de siclu) pe care, potrivit cu Ex. 30:13-16, fiecare bărbat evreu o datora Templului din Ierusalim. pentru Templu s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Învățătorul vostru nu plătește dările?” 25El le-a spus: „Ba da.” Și când a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând: „Ce crezi, Simone? Regii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?” 26Petru I-a răspuns: „De la străini.” Și Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți. 27Dar ca să nu le fim pricină de poticnire, du-te la mare, aruncă undița și scoate primul pește care va veni! Când îi vei deschide gura, vei găsi un statér17:27 Monedă grecească de argint care în timpul lui Augustus era echivalentă cu patru drahme, sau patru dinari.; ia-l și dă-li-l pentru Mine și pentru tine!”

18

Cel mai mare în Împărăția cerurilor

(Marcu 9:33-37. Luca 9:46-48)

181În ceasul acela

18:1
Mc. 9:33Lc. 9:46
22:24
, ucenicii s-au apropiat de Isus și I-au zis: „Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?” 2Iar El a chemat un copilaș, l-a pus în mijlocul lor 3și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă
18:3
Cap. 19:14.
nu vă veți schimba și nu vă veți face ca niște copilași, nu veți intra nicidecum în Împărăția cerurilor. 4Așadar, cine
18:4
Cap. 20:27;
se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5Și cine
18:5
Cap. 10:42.
primește un copilaș ca acesta în Numele Meu pe Mine Mă primește.

Prilejurile de păcătuire

(Marcu 9:42-48. Luca 17:1-2)

6Dar

18:6
Mc. 9:42Lc. 17:1,2
dacă cineva îl va face să păcătuiască pe unul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos pentru el să i se atârne o piatră de moară de gât și să fie scufundat în adâncul mării. 7Vai de lume, din pricina prilejurilor
18:7
Lc. 17:11Cor. 11:19
de păcătuire! Trebuie să vină și prilejuri de păcătuire, dar vai
18:7
Cap. 26:24.
de omul prin care vine prilejul de păcătuire! 8Dacă
18:8
Cap. 5:29,30.
mâna ta sau piciorul tău te fac să cazi în păcat, taie-le și aruncă-le de la tine! Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung decât să ai două mâini sau două picioare și să fii aruncat în focul veșnic. 9Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și aruncă-l de la tine! Este mai bine pentru tine să intri în viață cu un singur ochi decât să ai doi ochi și să fii aruncat în gheena de foc.

Pilda cu oaia rătăcită

(Luca 15:3-7)

10Vedeți să nu disprețuiți pe vreunul dintre acești micuți, căci vă spun că îngerii

18:10
Ps. 34:7Zah. 13:7Evr. 1:14
lor din ceruri privesc
18:10
Est. 1:14Lc. 1:19
necontenit fața Tatălui Meu, care este în ceruri!

[ 11Fiindcă

18:11
Lc. 9:56
19:10In. 3:17
12:47
Fiul Omului a venit să mântuiască ce era pierdut.]18:11 Vers. 11 apare doar în manuscrisele mai târzii ale NT și reprezintă o interpolare a scribilor, pe baza textului din Lc. 19:10, menită să facă trecerea firească de la vers. 10 la vers. 12-14. 12Ce
18:12
Lc. 15:4
credeți? Dacă un om are o sută de oi și i se rătăcește una din ele, nu le va lăsa el pe cele nouăzeci și nouă pe munți și va merge s-o caute pe cea rătăcită? 13Și
18:13
Lev. 19:17Lc. 17:3
dacă ajunge s-o găsească, adevărat vă spun că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci și nouă care nu s-au rătăcit. 14Tot astfel, nu este voia Tatălui vostru din ceruri să se piardă vreunul din acești micuți.

Împăcarea cu fratele care greșește

(Luca 17:3)

15Dacă fratele tău greșește împotriva ta, du-te și mustră-l între tine și el! Dacă te ascultă, l-ai

18:15
Iac. 5:201Pt. 3:1
câștigat pe fratele tău. 16Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine pe încă unul sau doi, pentru ca din gura
18:16
In. 8:172Cor. 13:1Evr. 10:28
a doi sau trei martori să se întărească orice vorbă18:16 Dt. 19:15.! 17Dacă nu-i ia în seamă, spune-l bisericii; și dacă nu ia în seamă nici biserica, să fie pentru tine ca păgânul
18:17
Rom. 16:171Cor. 5:92Tes. 3:6,142In. 1:10
și ca vameșul!

18Adevărat vă spun: ce

18:18
Cap. 16:19.
veți lega pe pământ va fi legat și în cer și ce veți dezlega pe pământ va fi dezlegat și în cer. 19Iarăși vă
18:19
Cap. 5:24.
spun: dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi
18:19
1In. 3:22
5:14
dat de Tatăl Meu, care este în ceruri. 20Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”

Pilda robului nemilostiv

21Atunci, Petru s-a apropiat de El și I-a zis: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? De

18:21
Lc. 17:4
șapte ori?” 22Isus i-a zis: „Eu nu-ți spun de șapte ori, ci
18:22
Cap. 6:14.
de șaptezeci de ori câte șapte.

23De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un rege care a vrut să-și facă socotelile cu robii săi. 24Când a început el socotelile, i-a fost adus unul care îi datora zece mii de talanți18:24 Gr. tálanton – sumă de bani totalizând aprox. 6 000 de drahme sau dinari.. 25Fiindcă acesta n-avea de unde să dea înapoi, stăpânul lui a poruncit să fie

18:25
2Rg. 4:1Neem. 5:8
vânduți el, soția lui, copiii lui și tot ce avea, ca să plătească datoria. 26Robul a căzut la pământ și i s-a închinat, zicând: «Păsuiește-mă, și-ți voi da înapoi tot!» 27Cuprins de milă, stăpânul robului aceluia i-a dat drumul și i-a iertat datoria. 28Când a ieșit, robul acela l-a întâlnit pe unul dintre tovarășii lui de slujbă, care îi datora o sută de dinari18:28 Gr. dēnárion – monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru.. L-a înșfăcat de gât și îl strângea, zicând: «Înapoiază-mi ce-mi datorezi!» 29Tovarășul lui a căzut la pământ și îl ruga zicând: «Păsuiește-mă, și-ți voi plăti!» 30Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temniță până când avea să îi înapoieze ce îi datora. 31Văzând tovarășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte tare și au mers să-i spună stăpânului lor toate cele petrecute. 32Atunci, stăpânul său l-a chemat și i-a zis: «Rob rău! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33Oare nu se cădea să-ți fie și ție milă de tovarășul tău așa cum mi-a fost mie milă de tine?» 34Atunci, stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna schingiuitorilor până când avea să înapoieze tot ce datora. 35Tot așa
18:35
Cap. 6:12.
vă va face și Tatăl Meu ceresc dacă nu-l iertați din inimă pe fratele vostru.”

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]