Desfacerea căsătoriei
(Marcu 10:1‑12)
191După
ce a terminat Isus de zis cuvintele acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținuturile Iudeei, dincolo de Iordan. 2Mulțimi mari de oameni mergeau după
El; și i‑a vindecat acolo.
3Niște farisei au venit la El ca să‑L ispitească și I‑au zis: „Îi este îngăduit unui bărbat să‑și lase soția din orice pricină?” 4El le‑a răspuns zicând: „N‑ați citit că, de la început
, Ziditorul i‑a creat bărbat și femeie19:4 Gen. 1:27; 5:2. 5și a zis: De aceea
va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor
7:2
fi un singur trup19:5 Gen. 2:24.? 6Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Așadar, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!” 7Ei I‑au zis: „De
ce a poruncit Moise să‑i dea un act de despărțire și s‑o lase19:7 Dt. 24:1.?” 8[Isus] le‑a răspuns: „Din pricina împietririi inimii voastre a îngăduit Moise să vă lăsați soțiile, dar de la început n‑a fost așa. 9Eu însă
Mc. 10:11Lc. 16:181Cor. 7:10,11
vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul și se căsătorește cu alta săvârșește adulter; [și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat săvârșește adulter]19:9 Manuscrisele timpurii nu conțin această frază. Ea a fost inserată începând cu sec. IV‑V, pentru a armoniza textul de aici cu cel din cap. 5:32..”
10Ucenicii Lui I‑au zis: „Dacă
așa stau lucrurile cu bărbatul și femeia, nu‑i de niciun folos să se căsătorească.” 11El le‑a răspuns: „Nu
toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12Fiindcă sunt eunuci care din pântecele mamei lor s‑au născut așa, sunt eunuci care au fost făcuți așa
9:5,15
de oameni și sunt eunuci care s‑au făcut ei înșiși eunuci pentru Împărăția cerurilor. Cine poate primi să primească.”
Isus și copiii
(Marcu 10:13‑16. Luca 18:15‑17)
13Atunci
I‑au adus niște copii ca să‑Și pună mâinile peste ei și să Se roage, dar ucenicii i‑au certat. 14Însă Isus le‑a zis: „Lăsați copiii și nu‑i opriți să vină la Mine, căci Împărăția cerurilor este a
celor ca ei!” 15După ce Și‑a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Marcu 10:17‑31. Luca 18:18‑30)
16Și iată
că un om s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Învățătorule
, ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică?” 17El i‑a răspuns: „De ce Mă întrebi ce lucru bun să faci? Unul singur este Cel Bun. Deci dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile
5:3Ap. 14:12
!” 18„Care?”, I‑a zis el. Și Isus i‑a răspuns: „Să nu ucizi; să nu săvârșești adulter; să nu furi; să nu depui mărturie mincinoasă; 19să‑i cinstești
pe tatăl tău și pe mama ta19:19 Ex. 20:12‑16. Dt. 5:16‑20. și să‑l
Rom. 13:9Gal. 5:14Iac. 2:8
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”19:19 Lev. 19:18. 20Tânărul i‑a zis: „Pe toate acestea le‑am păzit [din tinerețea mea]19:20 Precizarea „din tinerețea mea”, întâlnită în manuscrisele târzii (ulterioare sec. al X‑lea), a fost introdusă pentru armonizarea versetului cu textele paralele din Mc. 10:20 și Lc. 18:21.. Ce‑mi mai lipsește?” 21Isus i‑a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du‑te
Lc. 12:33
16:9Fap. 2:45
4:34,351Tim. 6:18,19
, vinde‑ți averile, dă‑le săracilor banii și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează‑Mă!” 22Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23Atunci Isus le‑a spus ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că foarte greu
Mc. 10:241Cor. 1:261Tim. 6:9,10
va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 25Auzind, ucenicii se mirau foarte mult și ziceau: „Atunci cine poate să fie mântuit?” 26Isus i‑a țintuit cu privirea și le‑a zis: „La oameni acest lucru este cu neputință, dar la
18:27
Dumnezeu toate sunt cu putință.”
27Atunci
Petru I‑a răspuns: „Iată, noi
Dt. 33:9Lc. 5:11
am lăsat totul și Te‑am urmat. Care ne va fi răsplata?” 28Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că, la înnoirea lumii, când va sta Fiul Omului pe tronul slavei Sale, voi care M‑ați urmat veți
Lc. 22:28‑301Cor. 6:2,3Ap. 2:26
sta pe douăsprezece tronuri și veți judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29Și oricine
a lăsat case, frați, surori, tată, mamă, [soție,] copii sau ogoare pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Mulți
21:31,32Mc. 10:31Lc. 13:30
dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă și mulți dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi.