51Când a văzut Isus mulțimile, a urcat
pe munte și, după ce S‑a așezat, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2Și ridicându‑Și glasul, a început să‑i învețe zicând:
3„Ferice
de cei săraci în duh5:3 Sau „smeriți”. Fericirile rostite de Isus exprimă spiritul profetic din Is. 61:1‑3. Expresia „săraci în Duh”, folosită de Isus în acest verset, evocă sintagme precum „cel zdrobit și cu duhul umil” (Is. 57:15) sau „cel sărman și cu duhul zdrobit” (Is. 66:2). Vezi și Pr. 16:19; 29:23. Ps. 34:18., căci a lor este Împărăția cerurilor!
4Ferice
de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați!
5Ferice
de cei blânzi, căci ei
vor moșteni pământul!
6Ferice de cei flămânzi și însetați după dreptate, căci ei
65:13
vor fi săturați!
7Ferice de cei milostivi, căci ei
vor avea parte de milă!
8Ferice
24:4Evr. 12:14
de cei cu inima curată, căci ei
Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9Ferice de făcătorii de pace, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!
10Ferice
de cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este Împărăția cerurilor!
11Ferice
va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră!
12Bucurați‑vă
și veseliți‑vă, căci răsplata voastră este mare în ceruri, pentru că tot așa
i‑au prigonit și pe profeții care au fost înainte de voi.
13Voi sunteți sarea pământului. Dar dacă sarea
își pierde gustul, cum se va face înapoi sărată? Atunci nu mai este bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14Voi
sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15Și lampa nu este aprinsă
11:33
ca să fie pusă sub obroc, ci este pusă în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei
, văzând faptele voastre bune, să‑L slăvească
pe Tatăl vostru din ceruri.
17Să
10:4Gal. 3:24
nu credeți că am venit să desființez Legea sau Profeții; am venit nu să desființez, ci să împlinesc. 18Adevărat vă spun: câtă vreme
vor dăinui cerul și pământul, nu va trece nicio iotă sau frântură de literă din Lege înainte ca toate să se fi împlinit. 19Așa că oricine
va strica fie și una din aceste porunci mărunte5:19 Lit. „cele mai mici”. și‑i va învăța pe oameni astfel va fi considerat cel mai mic în Împărăția cerurilor, dar oricine le va împlini și‑i va învăța pe alții la fel va fi considerat mare în Împărăția cerurilor. 20Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece
10:3
pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
21Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi5:21 Ex. 20:13. Dt. 5:17.; oricine
ucide va da socoteală la judecată.» 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va da socoteală la judecată; oricine‑i va zice fratelui său: «Prostule!»5:22 Gr. raká, transcriere a aram. rēqā „prost”, „cap sec”, atestat cu astfel de sensuri în Talmud. va
da socoteală înaintea Sinedriului; iar oricine‑i va zice: «Nebunule!» va sfârși în focul gheenei. 23Așadar, dacă
îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă‑ți
darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi să te împaci cu fratele tău și apoi vino să‑ți aduci darul! 25Caută
să te împaci degrabă cu potrivnicul tău, cât
timp ești cu el pe drum, ca nu cumva acesta să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul – pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță. 26Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei da înapoi și ultimul bănuț5:26 Gr. kodrántes (lat. quadrans). Monedă romană ce reprezenta ⅟₆₄ dintr‑un dinar, care constituia plata pentru o zi de muncă..
27Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu săvârșești adulter.»5:27 Ex. 20:14. Dt. 5:18. 28Dar Eu vă spun că oricine se uită
la o femeie ca s‑o poftească a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. 29Dacă
ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate‑l
și aruncă‑l de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă. 30Și dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai‑o și arunc‑o de la tine! Este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale decât să‑ți fie aruncat tot trupul în gheenă.
31S‑a zis de asemenea: «Oricine
își va lăsa5:31 Gr. apolýō are în context sensul de „a trimite” sau „a repudia”. Femeia părăsea locuința, fiind trimisă la părinți, după ce i se înmâna actul de despărțire. Același verb este folosit în cap. 1:19; 19:3. soția să‑i dea un act de despărțire.»5:31 Dt. 24:1. 32Dar Eu vă spun că oricine
își lasă soția din alt motiv decât desfrâul o face să săvârșească adulter. Și cine se căsătorește cu cea lăsată săvârșește adulter.
33Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime
: «Să nu juri strâmb5:33 Verbul epiorkéō înseamnă fie „a comite sperjur” (adică a face declarații mincinoase sub jurământ), fie „a face o promisiune, însoțită de jurământ, care ulterior este încălcată”., ci să‑ți împlinești juruințele față de Domnul.»5:33 Lev. 19:12. Num. 30:2. Dt. 23:22,23. 34Dar Eu vă spun: să nu jurați
deloc; nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu5:34 Is. 66:1., 35nici pe pământ, fiindcă este reazem pentru picioarele Lui5:35 Is. 66:1., nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat5:35 Ps. 48:2.. 36Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poți face un singur fir de păr alb sau negru. 37Cuvântul
vostru să fie: «Da, da; nu, nu.» Ce trece peste acestea vine de la Cel Rău.
38Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.»5:38 Ex. 21:24. Lev. 24:20. Dt. 19:21 39Dar Eu vă spun: să
24:29Lc. 9:29Rom. 12:17,191Cor. 6:71Tes. 5:151Pt. 3:9
nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, dacă
te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt! 40Celui ce vrea să se judece cu tine ca să‑ți ia cămașa, lasă‑i și haina! 41Dacă te silește
cineva să mergi o milă5:41 Aprox. 1 478 m., mergi cu el două! 42Celui ce‑ți cere dă‑i, iar celui ce vrea să se împrumute de la tine nu‑i
întoarce spatele!
43Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe aproapele tău5:43 Lev. 19:18. și să‑l urăști pe vrăjmașul tău.» 44Dar Eu vă spun: iubiți‑vă
vrăjmașii, [binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc] și rugați‑vă pentru cei ce [vă asupresc
3:9
și] vă prigonesc, 45ca să fiți fiii Tatălui vostru din ceruri; fiindcă El face să răsară soarele Lui
și peste cei răi, și peste cei buni și dă ploaie și peste cei drepți, și peste cei nedrepți. 46Dacă îi iubiți
numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aveți? Nu fac la fel și vameșii? 47Și dacă îi îmbrățișați numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? 48Voi fiți
19:2Lc. 6:36Col. 1:28
4:12Iac. 1:41Pt. 1:15,16
deci desăvârșiți, după cum
și Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!
61Luați seama să nu îndepliniți dreptatea6:1 În context, termenul „dreptate” (gr. dikaiosýnē) denumește conduita corectă în relația cu Dumnezeu, manifestată în practică prin acțiuni precum milostenia, rugăciunea și postul (principalele exemple asupra cărora se oprește Isus în Matei 6). voastră înaintea oamenilor ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru din ceruri. 2Așadar, când faci
milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe străzi, ca să fie slăviți de oameni! Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 3Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti
.
5Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și pe la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 6Ci tu, când te rogi, intră
în odăița ta, încuie ușa și roagă‑te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7Când vă rugați, să nu îndrugați multe
, ca păgânii, cărora
li se pare că pentru mulțimea vorbelor vor fi ascultați. 8Să nu vă asemănați cu ei, fiindcă Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie mai înainte să‑I cereți voi. 9Voi să vă rugați așa:
Tatăl
nostru care ești în ceruri,
sfințească‑se Numele Tău;
10vie Împărăția Ta;
facă‑se
voia Ta
precum
în cer, așa și pe pământ!
11Pâinea noastră
cea de toate zilele dă‑ne‑o nouă astăzi
12și ne
iartă nouă greșelile6:12 Aram. hova „datorie” a fost redat literal în greacă. Termenul este folosit în sens metaforic pentru a denumi păcatul omului în relația cu Dumnezeu. noastre
precum și noi iertăm greșiților noștri;
13și
nu ne duce în ispită6:13 Sau: „încercare”.,
ci izbăvește‑ne
de Cel Rău!
[Căci
a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!]
16Când postiți
, să nu aveți o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii, care își schimonosesc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și‑au primit plata. 17Ci tu, când postești, unge‑ți
capul și spală‑ți fața, 18ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
19Nu vă strângeți
comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; 20ci
strângeți‑vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21Pentru că unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
22Ochiul este candela
trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi luminat. 23Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina din tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
24Nimeni
nu poate sluji la doi stăpâni. Căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori va ține la unul și‑l va disprețui pe celălalt. Nu
puteți sluji și lui Dumnezeu, și avuției.
25De aceea vă spun: nu
vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu‑vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici cu privire la trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! Oare nu este viața mai mult decât hrana, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26Uitați‑vă
la păsările cerului: ele nu seamănă, nu seceră și nici nu strâng nimic în hambare, și totuși Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele? 27Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge măcar un cot la statura lui? 28Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Luați aminte cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc, nici nu torc. 29Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul din ei. 30Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31Așadar, nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32fiindcă după toate aceste lucruri umblă păgânii! Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de ele. 33Căutați
mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea vi se vor da pe deasupra! 34Așadar, nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, fiindcă ziua de mâine se va îngrijora pentru ea însăși! Ajunge zilei necazul ei.
71Nu
14:3,4,10,131Cor. 4:3,5Iac. 4:11,12
judecați, ca să nu fiți judecați! 2Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și
cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3De
ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6Să nu
23:9Fap. 13:45,46
dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
7Cereți
, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8Căci oricine
cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9Cine din voi
, dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11Deci dacă voi, care
8:21
sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12Tot ce
vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta
sunt cuprinse Legea și Profeții!
13Intrați
pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
15Fiți cu băgare de seamă
la profeții mincinoși, care
vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16După
roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg
struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17Tot așa, orice
pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19Orice
pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
21Nu oricine‑Mi zice: «Doamne
, Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am
profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23Atunci
le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați
de la Mine, voi care lucrați fărădelege!»7:23 Ps. 6:8.
24De aceea, oricine
aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite
de învățătura Lui, 29fiindcă
El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.