Despre judecarea semenilor
(Luca 6:37‑38,41‑42)
71Nu
14:3,4,10,131Cor. 4:3,5Iac. 4:11,12
judecați, ca să nu fiți judecați! 2Căci cu ce judecată judecați, cu aceea veți fi judecați; și
cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura. 3De
ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar la bârna din ochiul tău nu te uiți? 4Sau cum îi poți spune fratelui tău: «Lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu ai o bârnă în al tău? 5Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
6Să nu
23:9Fap. 13:45,46
dați câinilor ce este sfânt și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva porcii să le calce în picioare, iar câinii să se întoarcă și să vă sfâșie.
Perseverența în rugăciune
(Luca 11:9‑13)
7Cereți
, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 8Căci oricine
cere primește, cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 9Cine din voi
, dacă‑i cere fiul său pâine, îi dă o piatră? 10Sau, dacă‑i cere un pește, îi dă un șarpe? 11Deci dacă voi, care
8:21
sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri le va da lucruri bune celor ce I le cer!
12Tot ce
vreți să vă facă vouă oamenii faceți‑le și voi lor, căci în aceasta
sunt cuprinse Legea și Profeții!
Poarta cea strâmtă
(Luca 13:24)
13Intrați
pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei ce intră pe ea, 14dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o găsesc.
Profeții mincinoși
(Luca 6:43‑44)
15Fiți cu băgare de seamă
la profeții mincinoși, care
vin la voi îmbrăcați în piei de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori! 16După
roadele lor îi veți recunoaște. Oare se culeg
struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17Tot așa, orice
pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19Orice
pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20Așa că după roadele lor îi veți recunoaște.
Lucrătorii nelegiuiți
(Luca 13:25‑27)
21Nu oricine‑Mi zice: «Doamne
, Doamne!» va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. 22Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n‑am
profețit noi în Numele Tău? N‑am scos noi demoni în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23Atunci
le voi spune deschis: «Niciodată nu v‑am cunoscut; plecați
de la Mine, voi care lucrați fărădelege!»7:23 Ps. 6:8.
Casa zidită pe stâncă
(Luca 6:46‑49)
24De aceea, oricine
aude aceste cuvinte ale Mele și le împlinește se va asemăna cu un om chibzuit, care și‑a zidit casa pe stâncă. 25A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și s‑au năpustit asupra casei, dar ea nu s‑a prăbușit, pentru că avea temelia pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le împlinește se va asemăna cu un om nechibzuit, care și‑a zidit casa pe nisip. 27A venit ploaia, s‑au revărsat șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea; ea s‑a prăbușit, și prăbușirea i‑a fost mare.” 28După ce a sfârșit Isus aceste cuvântări, mulțimile au rămas uimite
de învățătura Lui, 29fiindcă
El îi învăța pe oameni ca unul care avea autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
Vindecarea unui lepros
(Marcu 1:40‑45. Luca 5:12‑16)
81Când S‑a coborât de pe munte, mulțimi mari au mers după El. 2Și
iată că un lepros s‑a apropiat de El, I s‑a închinat și I‑a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!” 3Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Îndată a fost curățit de lepra lui. 4Apoi, Isus i‑a zis: „Vezi
să nu spui nimănui, ci mergi, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit
Moise, ca mărturie pentru ei!”
Vindecarea slujitorului unui centurion
(Luca 7:1‑10. Ioan 4:43‑54)
5Pe când
intra Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion, care L‑a rugat 6și I‑a zis: „Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat și se chinuie cumplit!” 7Isus i‑a zis: „O să vin să‑l vindec.” 8Centurionul i‑a răspuns, zicând: „Doamne, nu
sunt vrednic să intri sub acoperișul meu; spune
numai un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat! 9Căci și eu sunt om sub autoritate și am sub mine soldați; și, când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce; când îi zic altuia: «Vino!», vine; și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 10Auzind Isus aceste vorbe, S‑a mirat și le‑a zis celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun că n‑am găsit în tot Israelul o asemenea credință! 11Dar vă spun că vor veni mulți
11:10Mal. 1:11Lc. 13:29Fap. 10:45
11:18
14:27Rom. 15:9Ef. 3:6
de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor, 12iar
fiii Împărăției vor
fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” 13Apoi i‑a zis centurionului: „Du‑te și facă‑ți‑se după cum ai crezut!” Și slujitorul lui s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
Vindecarea mai multor bolnavi
(Marcu 1:29‑34. Luca 4:38‑41)
14Isus a mers apoi
în casa lui Petru și a văzut‑o pe soacra
acestuia zăcând în pat, cuprinsă de febră. 15Isus i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o; apoi ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească.
16Când s‑a înserat
, au adus la Isus mulți demonizați. Prin cuvântul Său, El a scos din ei duhuri necurate și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi, 17ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
El
a luat asupra Lui neputințele noastre
și a purtat bolile noastre.8:17 Is. 53:4.
Cum să‑L urmăm pe Isus
(Luca 9:57‑62)
18Văzând Isus mulțimea din jurul Său, le‑a poruncit ucenicilor să treacă pe malul celălalt. 19Atunci
a venit la El un cărturar, care I‑a zis: „Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge.” 20Isus i‑a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n‑are unde să‑Și plece capul.” 21Un
altul, care era dintre ucenici, I‑a zis: „Doamne, dă‑mi voie
să mă duc mai întâi să‑l îngrop pe tatăl meu!” 22Dar Isus i‑a răspuns: „Vino după Mine și lasă morții să‑și îngroape morții!”
Potolirea furtunii
(Marcu 4:35‑41. Luca 8:22‑25)
23Isus S‑a urcat într‑o barcă, iar ucenicii Lui L‑au urmat. 24Și
iată că pe mare s‑a stârnit o asemenea furtună, încât barca era acoperită de valuri. El însă dormea. 25Ucenicii s‑au apropiat de El și L‑au trezit, zicându‑I: „Doamne, salvează‑ne, fiindcă pierim!” 26El le‑a spus: „De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?” Apoi S‑a sculat
89:9
107:29
, a mustrat vânturile și marea și s‑a lăsat o liniște adâncă. 27Oamenii aceia erau uimiți și ziceau: „Ce fel de om este Acesta, dacă Îl ascultă până și vânturile și marea?”
Vindecarea celor doi demonizați din Gadara
(Marcu 5:1‑20. Luca 8:26‑39)
28Când
a ajuns Isus pe partea cealaltă, în ținutul gadarenilor8:28 În unele manuscrise apar variantele „gherghesenilor”, „gherasenilor” sau „gazarenilor”., L‑au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte. Erau atât de înfricoșători, încât nimeni nu mai putea trece pe drumul acela. 29Și iată că au început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, [Isuse,] Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?” 30Departe de ei era o turmă mare de porci care pășteau. 31Demonii Îl rugau și ziceau: „Dacă ne scoți afară, trimite‑ne în turma aceeade porci!” 32„Duceți‑vă!”, le‑a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s‑a repezit de pe stâncă în mare și a pierit în ape. 33Porcarii au fugit și, ajungând în cetate, au povestit totul, anume cele întâmplate cu demonizații. 34Atunci toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L‑au văzut, L‑au
rugat să plece din ținutul lor.
Vindecarea unui paralitic
(Marcu 2:1‑12. Luca 5:17‑26)
91Isus S‑a urcat în barcă, a trecut pe malul celălalt și
a venit în cetatea Sa. 2Și
iată că I‑au adus un paralitic, care zăcea pe un pat9:2 În context, gr. klínē denumește nu obiectul de mobilier, ci targa folosită pentru a transporta o persoană.. Văzându‑le
Isus credința, i‑a zis paraliticului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” 3Și iată că unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: „Omulacesta hulește!” 4Isus, cunoscându‑le
gândurile, le‑a zis: „De ce aveți gânduri rele în inimile voastre? 5Ce este mai ușor? A zice: «Păcatele îți sunt iertate» sau a zice: «Scoală‑te și umblă»? 6Dar ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, scoală‑te”, i‑a zis El paraliticului, „ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 7Paraliticul s‑a sculat și s‑a dus acasă. 8Când au văzut mulțimile, s‑au înfricoșat și L‑au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o asemenea putere.
Chemarea lui Matei
(Marcu 2:13‑17. Luca 5:27‑32)
9Isus a plecat
de acolo și a văzut un om pe nume Matei stând la vamă și i‑a zis: „Vino după Mine!” El s‑a ridicat și L‑a urmat. 10Pe
când stătea Isus la masă în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s‑au așezat la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11Văzând acest lucru, fariseii le‑au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii
și cu păcătoșii
?” 12Isus i‑a auzit și le‑a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13Mergeți și învățați ce înseamnă: Milă
vreau, nu jertfe!9:13 Os. 6:6. Eu n‑am venit să‑i chem [la pocăință] pe cei drepți, ci
pe cei păcătoși.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Marcu 2:18‑22. Luca 5:33‑39)
14Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan și I‑au zis: „De
ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 15Isus le‑a răspuns: „Oare pot jeli nuntașii
câtă vreme mirele este cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci
14:231Cor. 7:5
vor posti. 16Nimeni nu pune un petic de țesătură nouă la o haină veche, căci peticul trage din materialul hainei, și ruptura se face și mai mare. 17Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri burdufurile se sparg, vinul se varsă, iar burdufurile se pierd; ci vinul nou se pune în burdufuri noi și astfel se păstrează și unul, și celelalte.”
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
(Marcu 5:21‑43. Luca 8:40‑56)
18Pe când
le spunea Isus aceste cuvinte, iată că a venit un conducător al sinagogii, I s‑a închinat și I‑a zis: „Fiica mea tocmai a murit, însă vino să‑Ți pui mâna peste ea, și va trăi!” 19Isus S‑a ridicat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.
20Și
iată că o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge s‑a apropiat din spate și I‑a atins poala hainei, 21căci își zicea în sinea ei: „Dacă mă voi atinge fie și numai de haina Lui, voi fi vindecată.” 22Isus S‑a întors și, văzând‑o, i‑a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința
8:48
17:19
18:42
ta te‑a mântuit!” Și femeia s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
23Când
a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii și când i‑a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea care se tânguia
, 24le‑a zis: „Plecați
, căci fetița n‑a murit, ci doarme!” Dar ei Îl luau în râs. 25După ce a fost scoasă mulțimea, Isus a intrat, a luat‑o pe fetiță de mână, și fetița s‑a sculat. 26Și vestea s‑a răspândit în tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27Când Isus a plecat de acolo, au venit după El doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul
lui David!” 28După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le‑a zis: „Credeți că pot să fac lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I‑au răspuns ei. 29Atunci le‑a atins ochii, zicând: „Facă‑vi‑se după credința voastră!” 30Și li s‑au deschis ochii. Isus le‑a poruncit cu tărie și le‑a zis: „Vedeți
să nu afle nimeni!” 31Dar
ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.
Vindecarea unui mut demonizat
32Pe
când plecau ei, iată că I‑au adus lui Isus un mut care era demonizat. 33După ce demonul a fost scos din el, mutul a vorbit. Mulțimile se minunau și ziceau: „Niciodată nu s‑a mai văzut așa ceva în Israel!” 34Dar fariseii spuneau: „Cu ajutorul căpeteniei demonilor scoate el
demonii!”
Mila lui Isus pentru mulțimi
35Isus străbătea
toate cetățile și satele, dând învățătură
în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință [care erau în popor]. 36Când
a văzut mulțimile, I s‑a făcut milă de ele, pentru că erau chinuite și neajutorate, ca
niște oi care n‑au păstor9:36 Num. 27:17. 1Rg. 22:17. 2Cr. 18:16.. 37Atunci le‑a zis ucenicilor Săi: „De secerat este mult
, dar lucrători sunt puțini! 38Rugați‑L deci
pe Stăpânul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui!”