Vindecarea unui lepros
(Marcu 1:40‑45. Luca 5:12‑16)
81Când S‑a coborât de pe munte, mulțimi mari au mers după El. 2Și
iată că un lepros s‑a apropiat de El, I s‑a închinat și I‑a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!” 3Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Îndată a fost curățit de lepra lui. 4Apoi, Isus i‑a zis: „Vezi
să nu spui nimănui, ci mergi, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit
Moise, ca mărturie pentru ei!”
Vindecarea slujitorului unui centurion
(Luca 7:1‑10. Ioan 4:43‑54)
5Pe când
intra Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion, care L‑a rugat 6și I‑a zis: „Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat și se chinuie cumplit!” 7Isus i‑a zis: „O să vin să‑l vindec.” 8Centurionul i‑a răspuns, zicând: „Doamne, nu
sunt vrednic să intri sub acoperișul meu; spune
numai un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat! 9Căci și eu sunt om sub autoritate și am sub mine soldați; și, când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce; când îi zic altuia: «Vino!», vine; și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 10Auzind Isus aceste vorbe, S‑a mirat și le‑a zis celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun că n‑am găsit în tot Israelul o asemenea credință! 11Dar vă spun că vor veni mulți
11:10Mal. 1:11Lc. 13:29Fap. 10:45
11:18
14:27Rom. 15:9Ef. 3:6
de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor, 12iar
fiii Împărăției vor
fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” 13Apoi i‑a zis centurionului: „Du‑te și facă‑ți‑se după cum ai crezut!” Și slujitorul lui s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
Vindecarea mai multor bolnavi
(Marcu 1:29‑34. Luca 4:38‑41)
14Isus a mers apoi
în casa lui Petru și a văzut‑o pe soacra
acestuia zăcând în pat, cuprinsă de febră. 15Isus i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o; apoi ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească.
16Când s‑a înserat
, au adus la Isus mulți demonizați. Prin cuvântul Său, El a scos din ei duhuri necurate și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi, 17ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
El
a luat asupra Lui neputințele noastre
și a purtat bolile noastre.8:17 Is. 53:4.
Cum să‑L urmăm pe Isus
(Luca 9:57‑62)
18Văzând Isus mulțimea din jurul Său, le‑a poruncit ucenicilor să treacă pe malul celălalt. 19Atunci
a venit la El un cărturar, care I‑a zis: „Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge.” 20Isus i‑a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n‑are unde să‑Și plece capul.” 21Un
altul, care era dintre ucenici, I‑a zis: „Doamne, dă‑mi voie
să mă duc mai întâi să‑l îngrop pe tatăl meu!” 22Dar Isus i‑a răspuns: „Vino după Mine și lasă morții să‑și îngroape morții!”
Potolirea furtunii
(Marcu 4:35‑41. Luca 8:22‑25)
23Isus S‑a urcat într‑o barcă, iar ucenicii Lui L‑au urmat. 24Și
iată că pe mare s‑a stârnit o asemenea furtună, încât barca era acoperită de valuri. El însă dormea. 25Ucenicii s‑au apropiat de El și L‑au trezit, zicându‑I: „Doamne, salvează‑ne, fiindcă pierim!” 26El le‑a spus: „De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?” Apoi S‑a sculat
89:9
107:29
, a mustrat vânturile și marea și s‑a lăsat o liniște adâncă. 27Oamenii aceia erau uimiți și ziceau: „Ce fel de om este Acesta, dacă Îl ascultă până și vânturile și marea?”
Vindecarea celor doi demonizați din Gadara
(Marcu 5:1‑20. Luca 8:26‑39)
28Când
a ajuns Isus pe partea cealaltă, în ținutul gadarenilor8:28 În unele manuscrise apar variantele „gherghesenilor”, „gherasenilor” sau „gazarenilor”., L‑au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte. Erau atât de înfricoșători, încât nimeni nu mai putea trece pe drumul acela. 29Și iată că au început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, [Isuse,] Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?” 30Departe de ei era o turmă mare de porci care pășteau. 31Demonii Îl rugau și ziceau: „Dacă ne scoți afară, trimite‑ne în turma aceeade porci!” 32„Duceți‑vă!”, le‑a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s‑a repezit de pe stâncă în mare și a pierit în ape. 33Porcarii au fugit și, ajungând în cetate, au povestit totul, anume cele întâmplate cu demonizații. 34Atunci toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L‑au văzut, L‑au
rugat să plece din ținutul lor.
Vindecarea unui paralitic
(Marcu 2:1‑12. Luca 5:17‑26)
91Isus S‑a urcat în barcă, a trecut pe malul celălalt și
a venit în cetatea Sa. 2Și
iată că I‑au adus un paralitic, care zăcea pe un pat9:2 În context, gr. klínē denumește nu obiectul de mobilier, ci targa folosită pentru a transporta o persoană.. Văzându‑le
Isus credința, i‑a zis paraliticului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” 3Și iată că unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: „Omulacesta hulește!” 4Isus, cunoscându‑le
gândurile, le‑a zis: „De ce aveți gânduri rele în inimile voastre? 5Ce este mai ușor? A zice: «Păcatele îți sunt iertate» sau a zice: «Scoală‑te și umblă»? 6Dar ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, scoală‑te”, i‑a zis El paraliticului, „ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 7Paraliticul s‑a sculat și s‑a dus acasă. 8Când au văzut mulțimile, s‑au înfricoșat și L‑au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o asemenea putere.
Chemarea lui Matei
(Marcu 2:13‑17. Luca 5:27‑32)
9Isus a plecat
de acolo și a văzut un om pe nume Matei stând la vamă și i‑a zis: „Vino după Mine!” El s‑a ridicat și L‑a urmat. 10Pe
când stătea Isus la masă în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s‑au așezat la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11Văzând acest lucru, fariseii le‑au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii
și cu păcătoșii
?” 12Isus i‑a auzit și le‑a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13Mergeți și învățați ce înseamnă: Milă
vreau, nu jertfe!9:13 Os. 6:6. Eu n‑am venit să‑i chem [la pocăință] pe cei drepți, ci
pe cei păcătoși.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Marcu 2:18‑22. Luca 5:33‑39)
14Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan și I‑au zis: „De
ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 15Isus le‑a răspuns: „Oare pot jeli nuntașii
câtă vreme mirele este cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci
14:231Cor. 7:5
vor posti. 16Nimeni nu pune un petic de țesătură nouă la o haină veche, căci peticul trage din materialul hainei, și ruptura se face și mai mare. 17Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri burdufurile se sparg, vinul se varsă, iar burdufurile se pierd; ci vinul nou se pune în burdufuri noi și astfel se păstrează și unul, și celelalte.”
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
(Marcu 5:21‑43. Luca 8:40‑56)
18Pe când
le spunea Isus aceste cuvinte, iată că a venit un conducător al sinagogii, I s‑a închinat și I‑a zis: „Fiica mea tocmai a murit, însă vino să‑Ți pui mâna peste ea, și va trăi!” 19Isus S‑a ridicat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.
20Și
iată că o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge s‑a apropiat din spate și I‑a atins poala hainei, 21căci își zicea în sinea ei: „Dacă mă voi atinge fie și numai de haina Lui, voi fi vindecată.” 22Isus S‑a întors și, văzând‑o, i‑a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința
8:48
17:19
18:42
ta te‑a mântuit!” Și femeia s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
23Când
a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii și când i‑a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea care se tânguia
, 24le‑a zis: „Plecați
, căci fetița n‑a murit, ci doarme!” Dar ei Îl luau în râs. 25După ce a fost scoasă mulțimea, Isus a intrat, a luat‑o pe fetiță de mână, și fetița s‑a sculat. 26Și vestea s‑a răspândit în tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27Când Isus a plecat de acolo, au venit după El doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul
lui David!” 28După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le‑a zis: „Credeți că pot să fac lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I‑au răspuns ei. 29Atunci le‑a atins ochii, zicând: „Facă‑vi‑se după credința voastră!” 30Și li s‑au deschis ochii. Isus le‑a poruncit cu tărie și le‑a zis: „Vedeți
să nu afle nimeni!” 31Dar
ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.
Vindecarea unui mut demonizat
32Pe
când plecau ei, iată că I‑au adus lui Isus un mut care era demonizat. 33După ce demonul a fost scos din el, mutul a vorbit. Mulțimile se minunau și ziceau: „Niciodată nu s‑a mai văzut așa ceva în Israel!” 34Dar fariseii spuneau: „Cu ajutorul căpeteniei demonilor scoate el
demonii!”
Mila lui Isus pentru mulțimi
35Isus străbătea
toate cetățile și satele, dând învățătură
în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință [care erau în popor]. 36Când
a văzut mulțimile, I s‑a făcut milă de ele, pentru că erau chinuite și neajutorate, ca
niște oi care n‑au păstor9:36 Num. 27:17. 1Rg. 22:17. 2Cr. 18:16.. 37Atunci le‑a zis ucenicilor Săi: „De secerat este mult
, dar lucrători sunt puțini! 38Rugați‑L deci
pe Stăpânul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui!”
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Marcu 3:13‑19. Luca 6:12‑16)
101Isus i‑a chemat
6:7Lc. 6:13
9:1
pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a dat autoritate să scoată duhurile necurate și să vindece orice boală și orice neputință. 2Iar numele celor doisprezece apostoli sunt: mai întâi, Simon, zis
Petru, și Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui; 3Filip și Bartolomeu; Toma și Matei, vameșul; Iacov, fiul lui Alfeu, și [Levi, zis] Tadeu; 4Simon
Cananeul10:4 Gr. Kananáios, echivalent al aram. qaneˀan „zelot”, „plin de zel”. În Lc. 6:15 și Fap. 1:13, același ucenic este numit „Zelotul”. și Iuda Iscariotul
, cel care L‑a și vândut pe Isus.
Trimiterea celor doisprezece apostoli
(Marcu 6:7‑13. Luca 9:1‑6)
5Aceștia sunt cei doisprezece pe care i‑a trimis Isus, după ce le‑a poruncit și le‑a zis: „Să
nu mergeți pe calea păgânilor și să nu intrați în vreo cetate a samaritenilor
; 6să mergeți
mai degrabă la oile
pierdute ale casei lui Israel. 7Mergeți
și propovăduiți zicând: «Împărăția
cerurilor este aproape!» 8Vindecați‑i pe bolnavi, înviați‑i pe morți, curățiți‑i pe leproși și scoateți afară demonii! Fără plată
ați primit, fără plată să dați. 9Să nu
10:4
22:35
luați nici bani de aur, de argint sau de aramă
în brâiele voastre, 10nici traistă pentru drum, nici două haine, nici sandale, nici toiag, căci
vrednic este lucrătorul de hrana lui. 11În
toate cetățile sau satele în care veți intra, cercetați ce om este vrednic acolo și rămâneți la el până veți pleca! 12Când intrați în casă, salutați‑i pe cei de acolo; 13și
dacă acea casă este vrednică, pacea voastră să vină peste ea, iar
dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. 14Dacă
10:10,11
cineva nu vă va primi, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieșiți din casa ori din cetatea aceea și să vă scuturați
18:6
praful de pe picioare. 15Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai
ușor pentru ținutul Sodomei și al Gomorei decât pentru cetatea aceea.
Primirea apostolilor de către lume
(Marcu 13:9‑13. Luca 21:12‑17)
16Iată
, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. Fiți dar
chibzuiți ca șerpii și fără răutate
ca porumbeii! 17Păziți‑vă de oameni, fiindcă vă
vor da pe mâna sinedriilor și vă
vor biciui în sinagogile lor! 18Din pricina Mea, veți
24:10
25:7,232Tim. 4:16
fi duși înaintea dregătorilor și a regilor, ca mărturie pentru ei și pentru neamuri. 19Dar
21:14,15
când vă vor da pe mâna lor, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi, fiindcă vi
se va da chiar în ceasul acela ce să vorbiți; 20căci
6:102Tim. 4:17
nu voi veți vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.
21Fratele
își va da la moarte fratele, și tatăl – copilul; copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî. 22Veți
fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, dar
cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
23Când
vă vor prigoni într‑o cetate, să fugiți în alta! Adevărat vă spun că nu veți sfârși cetățile lui Israel până
va veni Fiul Omului.
24Ucenicul nu
15:20
este mai presus de învățătorul său, nici robul mai presus de stăpânul său. 25Îi este de ajuns ucenicului să fie ca învățătorul lui și robului să fie ca stăpânul lui. Dacă pe
Stăpânul casei L‑au numit Beelzebul, cu cât mai mult îi vor numi așa pe cei din casa Lui!
Datoria de a‑L mărturisi fără teamă pe Hristos
(Luca 12:2‑9)
26Așa că nu vă temeți de ei. Căci
12:2,3
nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. 27Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneți la lumină, și ce auziți șoptindu‑se la ureche, voi să propovăduiți de pe acoperișuri. 28Nu
vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; temeți‑vă mai degrabă de Acela care poate să nimicească și sufletul, și trupul în gheenă! 29Nu se vând oare două vrăbii pe un ban10:29 Gr. assárion – monedă de bronz care valora ⅟₁₆ dintr‑un dinar.? Totuși, niciuna dintre ele nu cade la pământ fără voia Tatălui vostru. 30Vouă
până și perii capului toți vă sunt numărați. 31Deci nu vă temeți; voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii!
32De aceea
, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl voi mărturisi și
Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri; 33dar
pe oricine Mă va tăgădui înaintea oamenilor îl voi tăgădui și Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri.
Despre urmarea lui Isus
(Luca 12:51‑53; 14:26‑27)
34Să nu
credeți că am venit să aduc pace pe pământ; n‑am venit să aduc pace, ci sabie. 35Căci am venit să despart
pe om de tatăl său,
pe fiică de mama sa
și pe noră de soacra sa.
36Și omului îi vor fi vrăjmași
55:13In. 13:18
chiar cei din casa lui.10:36 Mica 7:6.
își iubește tatăl sau mama mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine, și cine își iubește fiul sau fiica mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. 38De asemenea, cine
nu‑și ia crucea și nu Mă urmează nu este vrednic de Mine. 39Cine
își va câștiga viața o va pierde, și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.
Primirea ucenicilor
(Marcu 9:41)
40Cine
vă primește pe voi Mă primește pe Mine, și cine Mă primește pe Mine Îl primește pe Acela care M‑a trimis. 41Cine
18:42Rg. 4:8
primește un profet pentru că este profet10:41 Sau: „Cine primește un profet în calitatea lui de profet”. Primirea unui profet înseamnă implicit recunoașterea activității acestuia. Cine sprijină activitatea unui profet se face părtaș la răsplata lui. În același fel trebuie înțelese și celelalte declarații care urmează. va primi răsplata unui profet, și cine primește un om drept pentru că este un om drept va primi răsplata unui om drept. 42Și
oricine va da de băut fie și numai un pahar cu apă rece unuia dintre acești neînsemnați ucenici pentru că este ucenic adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.”
