Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
11

Intrarea lui Isus în Ierusalim

(Matei 21:1-11. Luca 19:28-40. Ioan 12:12-19)

111Când s-au apropiat

11:1
Mt. 21:1Lc. 19:29In. 12:14
de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi 2și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră! Îndată ce veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș pe care niciun om n-a încălecat vreodată; dezlegați-l și aduceți-l la Mine! 3Dacă vă va întreba cineva: «Pentru ce faceți lucrul acesta?», să răspundeți: «Domnul are trebuință de el, și îndată îl va trimite înapoi aici.»” 4Ucenicii s-au dus, au găsit măgărușul legat afară, lângă o ușă, în drum, și l-au dezlegat. 5Unii dintre cei ce stăteau acolo le-au zis: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul?” 6Ei le-au răspuns cum le spusese Isus. Și i-au lăsat să plece. 7Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el și Isus a încălecat pe el. 8Mulți
11:8
Mt. 21:8
își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri tăiate de pe câmp. 9Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau în urmă strigau:

Osana!

Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului.11:9 Ps. 118:25-26.

10Binecuvântată este Împărăția care vine, a părintelui nostru David!

Osana

11:10
Ps. 148:1
în înălțimi!”

11Isus

11:11
Mt. 21:12
a intrat în Ierusalim, în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a ieșit spre Betania cu cei doisprezece.

Smochinul blestemat

(Matei 21:18-19)

12În ziua

11:12
Mt. 21:18
următoare, pe când ieșeau ei din Betania, lui Isus I s-a făcut foame. 13A zărit
11:13
Mt. 21:19
de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă dacă va găsi ceva în el, dar ajungând lângă el, nu a găsit nimic decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. 14Atunci a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii Lui au auzit aceste vorbe.

Izgonirea vânzătorilor din Templu

(Matei 21:12-17. Luca 19:45-48. Ioan 2:13-22)

15Au

11:15
Mt. 21:12Lc. 19:45In. 2:14
ajuns în Ierusalim și, după ce a intrat în Templu, Isus a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. 16Și nu îngăduia nimănui să care vreun lucru prin Templu. 17Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris:

Casa Mea se va numi casă de rugăciune

pentru toate neamurile11:17 Is. 56:7.?

Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari11:17 Ier. 7:11..” 18Preoții de seamă și cărturarii au auzit

11:18
Mt. 21:45,46Lc. 19:47
și se gândeau cum să-L omoare. Dar se temeau de El, pentru că toată
11:18
Cap. 1:22.
mulțimea era uimită de învățătura Lui. 19Și când s-a înserat, Isus și ucenicii au ieșit din cetate.

Puterea credinței

(Matei 21:20-22)

20Dimineața

11:20
Mt. 21:19
, pe când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. 21Petru și-a adus aminte și I-a zis lui Isus: „Rabbí, iată, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!” 22Drept răspuns, Isus le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! 23Adevărat
11:23
Mt. 17:20
21:21Lc. 17:6
vă spun că, dacă va zice cineva acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare» și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că se va împlini ceea ce zice, i se va face. 24De aceea vă spun: tot ce
11:24
Mt. 7:7Lc. 11:9In. 14:13
15:7
16:24Iac. 1:5,6
veți cere, când vă rugați, să credeți că ați și primit, și vi se va da. 25Iar când stați în picioare și vă rugați, să iertați
11:25
Mt. 6:14Col. 3:13
dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. [ 26Dar dacă
11:26
Mt. 18:35
nu iertați, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vă va ierta greșelile voastre.”]

Autoritatea lui Isus

(Matei 21:23-27. Luca 20:1-8)

27S-au dus din nou la Ierusalim. Și

11:27
Mt. 21:23Lc. 20:1
, pe când Se afla Isus în Templu, au venit la El preoții de seamă, cărturarii și bătrânii 28și I-au zis: „Cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri? Sau cine Ți-a dat autoritate să faci toate acestea?” 29Isus le-a răspuns: „Vă voi întreba un singur lucru. Răspundeți-Mi, și vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac toate acestea. 30Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeți-Mi!” 31Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă spunem: «Din cer», va zice: «Atunci de ce n-ați crezut în el?» 32Și dacă vom spune: «De la oameni…»”, se temeau de mulțime, căci toți
11:32
Cap. 6:20.
credeau că Ioan fusese într-adevăr profet. 33Atunci I-au răspuns lui Isus: „Nu știm.” Și Isus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”

12

Pilda lucrătorilor viei

(Matei 21:33-46. Luca 20:9-19)

121Isus a

12:1
Mt. 21:33Lc. 20:9
început să le vorbească în pilde.

„Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc și a zidit un turn12:1 Is. 5:2., a arendat-o unor lucrători și a plecat în călătorie. 2La vremea potrivită, a trimis la lucrători un rob, ca să ia de la lucrători din roadele viei. 3Dar aceștia, prinzându-l, l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4Și din nou a trimis la ei pe un alt rob; pe acela l-au rănit la cap și l-au batjocorit. 5A mai trimis un altul, pe care l-au omorât; apoi pe mulți alții: pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorât. 6Mai avea pe cineva: pe fiul său iubit; în cele din urmă, l-a trimis și pe acesta la ei, zicându-și: «De fiul meu se vor rușina.» 7Dar lucrătorii aceia au zis între ei: «Iată-l pe moștenitor; haideți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră!» 8Și, prinzându-l, l-au omorât și l-au aruncat afară din vie. 9Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni și-i va omorî pe lucrători, iar via o va da altora. 10N-ați citit scriptura aceasta:

Piatra pe care au lepădat-o zidarii

a ajuns în capul unghiului;

11De la Domnul s-a făcut aceasta,

și este minunat în ochii noștri12:11 Ps. 118:22,23.?”

12Ei

12:12
Cap. 11:18.
căutau să-L prindă, dar se temeau de mulțime. Pricepuseră că pentru ei spusese El pilda aceasta. Și, lăsându-L, au plecat.

Birul plătit cezarului

(Matei 22:15-22. Luca 20:20-26)

13Și

12:13
Mt. 22:15Lc. 20:20
i-au trimis la El pe unii dintre farisei și dintre irodieni ca să-L prindă cu vorba. 14Aceștia au venit și I-au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu ții seama de nimeni, căci nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu? 15Să dăm sau să nu dăm?” Isus, cunoscându-le fățărnicia, le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un dinar12:15 Gr. dēnarion – monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru. ca să-l văd!” 16Iar ei I-au adus. Isus i-a întrebat: „Chipul acesta și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. 17Atunci, Isus le-a zis: „Dați-i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Și se mirau foarte mult de El.

Despre înviere

(Matei 22:23-33. Luca 20:27-40)

18Saducheii

12:18
Mt. 22:23Lc. 20:27
, care
12:18
Fap. 23:8
zic că nu este înviere, au venit la Isus și L-au întrebat: 19„Învățătorule, Moise
12:19
Dt. 25:5
ne-a scris că, dacă moare cineva și-i rămâne femeia văduvă fără să aibă copil, fratele lui să o ia de soție și să-i ridice acestuia urmași. 20Erau șapte frați. Primul și-a luat soție și a murit fără să lase urmași. 21Al doilea a luat-o de soție și a murit fără să lase urmași. Tot așa și al treilea. 22Și niciunul din cei șapte n-a lăsat urmași. În cele din urmă, a murit și femeia. 23La înviere, [când vor învia,] a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut-o de soție.” 24Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciți voi din pricină că nu cunoașteți Scripturile și nici puterea lui Dumnezeu? 25Căci atunci când vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor
12:25
1Cor. 15:42,49,52
fi ca îngerii în ceruri. 26Cât despre faptul că morții învie, n-ați citit în cartea lui Moise, în locul despre rug, când i-a spus Dumnezeu: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov12:26 Ex. 3:6,15-16.? 27El nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!”

Cea mai mare poruncă

(Matei 22:34-40. Luca 10:25-28)

28Unul

12:28
Mt. 22:35
din cărturari, care-i auzise vorbind, văzând că Isus le răspunsese bine, s-a apropiat de El și L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: Ascultă,
12:29
Lc. 10:27
Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn!12:29 Dt. 6:4. 30și să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta!12:30 Dt. 6:5.[Iată porunca dintâi.] 31Iar a doua este aceasta: Să-l
12:31
Mt. 22:39Rom. 13:9Gal. 5:14Iac. 2:8
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!12:31 Lev. 19:18. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32Cărturarul I-a zis: „Bine, învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul în afară de El12:32 Dt. 6:4; 4:35. Is. 45:21. 33și că a-L iubi pe El din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul și cu toată puterea și a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuți12:33 Dt. 6:5. Ios. 22:5. Lev. 19:18. este
12:33
1Sam. 15:22Os. 6:6Mica 6:6-8
mai mult decât toate arderile-de-tot și jertfele.” 34Isus, văzând că a răspuns cu pricepere, i-a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.” Și
12:34
Mt. 22:46
nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.

Al cui fiu este Hristosul?

(Matei 22:41-46. Luca 20:41-44)

35Pe când

12:35
Mt. 22:41Lc. 20:41
dădea învățătură în Templu, Isus a zis: „Cum spun cărturarii că Hristosul este fiul lui David? 36Însuși David a zis, prin
12:36
2Sam. 23:2
Duhul Sfânt:

Domnul a zis Domnului meu:

«Șezi la dreapta Mea

până voi pune pe vrăjmașii Tăi

sub picioarele Tale!»12:36 Ps. 110:1.

37Dacă însuși David Îl numește Domn, atunci cum este El fiul lui?” Și mulțimea Îl asculta cu plăcere.

Cărturarii, condamnați de Isus

(Matei 23:1-36. Luca 20:45-47)

38În învățătura Lui, Isus

12:38
Cap. 4:2.
zicea: „Feriți-vă
12:38
Mt. 23:1Lc. 20:46
de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi și să fie
12:38
Lc. 11:43
salutați prin piețe, 39aibă scaunele dintâi în sinagogi și locurile de cinste la ospețe; 40casele văduvelor le mănâncă
12:40
Mt. 23:14
și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o mai mare osândă.”

Văduva săracă

(Luca 21:1-4)

41Isus

12:41
Lc. 21:1
stătea jos în fața vistieriei Templului și Se uita cum arunca mulțimea bani în
12:41
2Rg. 12:9
vistierie. Mulți care erau bogați aruncau mult. 42A venit și o văduvă săracă și a aruncat doi bănuți12:42 Gr. leptόn (sg.), monedă din aramă ce reprezenta 1/128 dintr-un dinar., care fac un codrant12:42 Gr. kodrántēs (lat. quadrans) reprezenta cea mai mică monedă romană, adică 1/64 dintr-un dinar. Acesta din urmă constituia plata pentru o zi de muncă.. 43Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Adevărat vă spun că această
12:43
2Cor. 8:12
văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei ce aruncă în vistierie, 44căci toți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot
12:44
Dt. 24:61In. 3:17
ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

13

Dărâmarea Ierusalimului și venirea Fiului Omului

(Matei 24:1-14. Luca 21:5-19)

131Pe când ieșea

13:1
Mt. 24:1Lc. 21:2
El din Templu, unul dintre ucenicii Lui i-a zis: „Învățătorule, uite ce pietre și ce zidiri!” 2Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mărețe? Nu
13:2
Lc. 19:44
va rămâne aici piatră peste piatră care să nu fie dărâmată!” 3Și, pe când stătea pe Muntele Măslinilor, în fața Templului, Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au luat deoparte și L-au întrebat: 4„Spune-ne
13:4
Mt. 24:3Lc. 21:7
, când se vor întâmpla toate acestea și care este semnul că urmează să se împlinească?” 5Isus a început atunci să le spună: „Luați seama
13:5
Ier. 29:8Ef. 5:61Tes. 2:3
să nu vă înșele cineva! 6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: «Eu sunt Hristosul!», și îi vor înșela pe mulți. 7Când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, să nu vă înspăimântați; toate acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârșitul. 8Un popor se va ridica împotriva altui popor, și o împărăție – împotriva altei împărății; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete [și tulburări]. Acestea
13:8
Mt. 24:8
sunt începutul durerilor.

9Cât despre voi, luați seama

13:9
Mt. 10:17,18
24:9Ap. 2:10
: vă vor da pe mâna sinedriilor și vă vor bate în sinagogi, iar din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și a regilor, ca mărturie pentru ei. 10Mai
13:10
Mt. 24:14
întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 11Când
13:11
Mt. 10:19Lc. 12:11
21:14
vă vor duce să vă dea în mâinile lor, nu vă îngrijorați cu privire la ce veți vorbi, ci vorbiți ceea ce vi se va da în ceasul acela! Căci nu voi veți vorbi, ci
13:11
Fap. 2:4
4:8,31
Duhul Sfânt. 12Frate
13:12
Mica 7:6Mt. 10:21
24:10Lc. 21:16
pe frate va da la moarte, și tată pe fiu; copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî. 13Veți
13:13
Mt. 24:9Lc. 21:17
fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, dar cine
13:13
Dan. 12:12Mt. 10:22
24:13Ap. 2:10
va răbda până la sfârșit va fi mântuit.

Îndemn la veghere

(Matei 24:15-44. Luca 21:20-33)

14Când

13:14
Mt. 24:15
veți vedea urâciunea pustiirii13:14 Dan. 12:11; 11:31. stând
13:14
Dan. 9:27
acolo unde nu se cade să fie – cine citește să înțeleagă – atunci cei
13:14
Lc. 21:21
din Iudeea să fugă în munți; 15cine va fi pe acoperiș să nu coboare și să intre în casă, cu gând să mai ia ceva din ea, 16iar cine va fi la câmp să nu se întoarcă în urmă să-și ia haina. 17Vai
13:17
Lc. 21:23
23:29
de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea! 18Rugați-vă să nu se întâmple iarna. 19Pentru că
13:19
Dan. 9:26Ioel 2:2Mt. 24:21
în zilele acelea va fi o strâmtorare cum n-a mai fost13:19 Dan. 12:1. de la începutul creației pe care a zidit-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi. 20Și dacă n-ar scurta Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nicio făptură, însă pentru cei pe care i-a ales, a scurtat zilele. 21Iar dacă vă va zice cineva atunci
13:21
Mt. 24:23Lc. 17:23
21:8
: «Iată, Hristosul este aici!» sau «Iată-L acolo!», să nu credeți! 22Căci se vor scula hristoși mincinoși și profeți mincinoși, care vor face semne și minuni ca să-i înșele, dacă este cu putință, chiar și pe cei aleși. 23Dar voi luați seama
13:23
2Pt. 3:17
; vi le-am spus pe toate dinainte.

24Dar în

13:24
Țef. 1:15Mt. 24:29Lc. 21:25
zilele acelea, după strâmtorarea aceea,

soarele se va întuneca,

iar luna nu-și va mai da lumina,13:24 Is. 13:10.

25stelele vor cădea din cer13:25 Is. 34:4.

și puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.

26Apoi

13:26
Cap. 14:62.
Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori13:26 Dan. 7:13. cu mare putere și cu slavă. 27Și atunci El va trimite îngerii ca să-i adune pe aleșii Săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului. 28Învățați
13:28
Mt. 24:32Lc. 21:29
de la smochin pilda lui: când mlădița i se face fragedă și înfrunzește, știți că vara este aproape. 29Tot așa, când veți vedea aceste lucruri împlinindu-se, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la ușă. 30Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece generația aceasta că se vor și împlini aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele
13:31
Is. 40:8
Mele nu vor trece.

32Însă despre ziua aceea sau ceasul acela nu știe nimeni, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Luați seama

13:33
Mt. 24:42
25:13Lc. 12:40
21:34Rom. 13:111Tes. 5:6
, vegheați [și rugați-vă], căci nu știți când este vremea aceea! 34Ca
13:34
Mt. 24:45
25:14
un om care, plecând în călătorie, își lasă casa și le dă robilor săi autoritate, și fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. 35Vegheați
13:35
Mt. 24:42,44
, așadar, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – seara sau la miezul nopții sau la cântatul cocoșului sau în zori – 36ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind. 37Ceea ce vă zic vouă, zic tuturor: «Vegheați!»”