Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
12

Pilda lucrătorilor viei

(Matei 21:33-46. Luca 20:9-19)

121Isus a

12:1
Mt. 21:33Lc. 20:9
început să le vorbească în pilde.

„Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc și a zidit un turn12:1 Is. 5:2., a arendat-o unor lucrători și a plecat în călătorie. 2La vremea potrivită, a trimis la lucrători un rob, ca să ia de la lucrători din roadele viei. 3Dar aceștia, prinzându-l, l-au bătut și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 4Și din nou a trimis la ei pe un alt rob; pe acela l-au rănit la cap și l-au batjocorit. 5A mai trimis un altul, pe care l-au omorât; apoi pe mulți alții: pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorât. 6Mai avea pe cineva: pe fiul său iubit; în cele din urmă, l-a trimis și pe acesta la ei, zicându-și: «De fiul meu se vor rușina.» 7Dar lucrătorii aceia au zis între ei: «Iată-l pe moștenitor; haideți să-l omorâm, și moștenirea va fi a noastră!» 8Și, prinzându-l, l-au omorât și l-au aruncat afară din vie. 9Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni și-i va omorî pe lucrători, iar via o va da altora. 10N-ați citit scriptura aceasta:

Piatra pe care au lepădat-o zidarii

a ajuns în capul unghiului;

11De la Domnul s-a făcut aceasta,

și este minunat în ochii noștri12:11 Ps. 118:22,23.?”

12Ei

12:12
Cap. 11:18.
căutau să-L prindă, dar se temeau de mulțime. Pricepuseră că pentru ei spusese El pilda aceasta. Și, lăsându-L, au plecat.

Birul plătit cezarului

(Matei 22:15-22. Luca 20:20-26)

13Și

12:13
Mt. 22:15Lc. 20:20
i-au trimis la El pe unii dintre farisei și dintre irodieni ca să-L prindă cu vorba. 14Aceștia au venit și I-au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu ții seama de nimeni, căci nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu? 15Să dăm sau să nu dăm?” Isus, cunoscându-le fățărnicia, le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un dinar12:15 Gr. dēnarion – monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru. ca să-l văd!” 16Iar ei I-au adus. Isus i-a întrebat: „Chipul acesta și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. 17Atunci, Isus le-a zis: „Dați-i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Și se mirau foarte mult de El.

Despre înviere

(Matei 22:23-33. Luca 20:27-40)

18Saducheii

12:18
Mt. 22:23Lc. 20:27
, care
12:18
Fap. 23:8
zic că nu este înviere, au venit la Isus și L-au întrebat: 19„Învățătorule, Moise
12:19
Dt. 25:5
ne-a scris că, dacă moare cineva și-i rămâne femeia văduvă fără să aibă copil, fratele lui să o ia de soție și să-i ridice acestuia urmași. 20Erau șapte frați. Primul și-a luat soție și a murit fără să lase urmași. 21Al doilea a luat-o de soție și a murit fără să lase urmași. Tot așa și al treilea. 22Și niciunul din cei șapte n-a lăsat urmași. În cele din urmă, a murit și femeia. 23La înviere, [când vor învia,] a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut-o de soție.” 24Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciți voi din pricină că nu cunoașteți Scripturile și nici puterea lui Dumnezeu? 25Căci atunci când vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor
12:25
1Cor. 15:42,49,52
fi ca îngerii în ceruri. 26Cât despre faptul că morții învie, n-ați citit în cartea lui Moise, în locul despre rug, când i-a spus Dumnezeu: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov12:26 Ex. 3:6,15-16.? 27El nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!”

Cea mai mare poruncă

(Matei 22:34-40. Luca 10:25-28)

28Unul

12:28
Mt. 22:35
din cărturari, care-i auzise vorbind, văzând că Isus le răspunsese bine, s-a apropiat de El și L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: Ascultă,
12:29
Lc. 10:27
Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn!12:29 Dt. 6:4. 30și să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta!12:30 Dt. 6:5.[Iată porunca dintâi.] 31Iar a doua este aceasta: Să-l
12:31
Mt. 22:39Rom. 13:9Gal. 5:14Iac. 2:8
iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!12:31 Lev. 19:18. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32Cărturarul I-a zis: „Bine, învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul în afară de El12:32 Dt. 6:4; 4:35. Is. 45:21. 33și că a-L iubi pe El din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul și cu toată puterea și a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuți12:33 Dt. 6:5. Ios. 22:5. Lev. 19:18. este
12:33
1Sam. 15:22Os. 6:6Mica 6:6-8
mai mult decât toate arderile-de-tot și jertfele.” 34Isus, văzând că a răspuns cu pricepere, i-a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.” Și
12:34
Mt. 22:46
nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.

Al cui fiu este Hristosul?

(Matei 22:41-46. Luca 20:41-44)

35Pe când

12:35
Mt. 22:41Lc. 20:41
dădea învățătură în Templu, Isus a zis: „Cum spun cărturarii că Hristosul este fiul lui David? 36Însuși David a zis, prin
12:36
2Sam. 23:2
Duhul Sfânt:

Domnul a zis Domnului meu:

«Șezi la dreapta Mea

până voi pune pe vrăjmașii Tăi

sub picioarele Tale!»12:36 Ps. 110:1.

37Dacă însuși David Îl numește Domn, atunci cum este El fiul lui?” Și mulțimea Îl asculta cu plăcere.

Cărturarii, condamnați de Isus

(Matei 23:1-36. Luca 20:45-47)

38În învățătura Lui, Isus

12:38
Cap. 4:2.
zicea: „Feriți-vă
12:38
Mt. 23:1Lc. 20:46
de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi și să fie
12:38
Lc. 11:43
salutați prin piețe, 39aibă scaunele dintâi în sinagogi și locurile de cinste la ospețe; 40casele văduvelor le mănâncă
12:40
Mt. 23:14
și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o mai mare osândă.”

Văduva săracă

(Luca 21:1-4)

41Isus

12:41
Lc. 21:1
stătea jos în fața vistieriei Templului și Se uita cum arunca mulțimea bani în
12:41
2Rg. 12:9
vistierie. Mulți care erau bogați aruncau mult. 42A venit și o văduvă săracă și a aruncat doi bănuți12:42 Gr. leptόn (sg.), monedă din aramă ce reprezenta 1/128 dintr-un dinar., care fac un codrant12:42 Gr. kodrántēs (lat. quadrans) reprezenta cea mai mică monedă romană, adică 1/64 dintr-un dinar. Acesta din urmă constituia plata pentru o zi de muncă.. 43Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Adevărat vă spun că această
12:43
2Cor. 8:12
văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei ce aruncă în vistierie, 44căci toți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot
12:44
Dt. 24:61In. 3:17
ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

13

Dărâmarea Ierusalimului și venirea Fiului Omului

(Matei 24:1-14. Luca 21:5-19)

131Pe când ieșea

13:1
Mt. 24:1Lc. 21:2
El din Templu, unul dintre ucenicii Lui i-a zis: „Învățătorule, uite ce pietre și ce zidiri!” 2Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mărețe? Nu
13:2
Lc. 19:44
va rămâne aici piatră peste piatră care să nu fie dărâmată!” 3Și, pe când stătea pe Muntele Măslinilor, în fața Templului, Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au luat deoparte și L-au întrebat: 4„Spune-ne
13:4
Mt. 24:3Lc. 21:7
, când se vor întâmpla toate acestea și care este semnul că urmează să se împlinească?” 5Isus a început atunci să le spună: „Luați seama
13:5
Ier. 29:8Ef. 5:61Tes. 2:3
să nu vă înșele cineva! 6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: «Eu sunt Hristosul!», și îi vor înșela pe mulți. 7Când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, să nu vă înspăimântați; toate acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârșitul. 8Un popor se va ridica împotriva altui popor, și o împărăție – împotriva altei împărății; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete [și tulburări]. Acestea
13:8
Mt. 24:8
sunt începutul durerilor.

9Cât despre voi, luați seama

13:9
Mt. 10:17,18
24:9Ap. 2:10
: vă vor da pe mâna sinedriilor și vă vor bate în sinagogi, iar din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și a regilor, ca mărturie pentru ei. 10Mai
13:10
Mt. 24:14
întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 11Când
13:11
Mt. 10:19Lc. 12:11
21:14
vă vor duce să vă dea în mâinile lor, nu vă îngrijorați cu privire la ce veți vorbi, ci vorbiți ceea ce vi se va da în ceasul acela! Căci nu voi veți vorbi, ci
13:11
Fap. 2:4
4:8,31
Duhul Sfânt. 12Frate
13:12
Mica 7:6Mt. 10:21
24:10Lc. 21:16
pe frate va da la moarte, și tată pe fiu; copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî. 13Veți
13:13
Mt. 24:9Lc. 21:17
fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, dar cine
13:13
Dan. 12:12Mt. 10:22
24:13Ap. 2:10
va răbda până la sfârșit va fi mântuit.

Îndemn la veghere

(Matei 24:15-44. Luca 21:20-33)

14Când

13:14
Mt. 24:15
veți vedea urâciunea pustiirii13:14 Dan. 12:11; 11:31. stând
13:14
Dan. 9:27
acolo unde nu se cade să fie – cine citește să înțeleagă – atunci cei
13:14
Lc. 21:21
din Iudeea să fugă în munți; 15cine va fi pe acoperiș să nu coboare și să intre în casă, cu gând să mai ia ceva din ea, 16iar cine va fi la câmp să nu se întoarcă în urmă să-și ia haina. 17Vai
13:17
Lc. 21:23
23:29
de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea! 18Rugați-vă să nu se întâmple iarna. 19Pentru că
13:19
Dan. 9:26Ioel 2:2Mt. 24:21
în zilele acelea va fi o strâmtorare cum n-a mai fost13:19 Dan. 12:1. de la începutul creației pe care a zidit-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi. 20Și dacă n-ar scurta Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nicio făptură, însă pentru cei pe care i-a ales, a scurtat zilele. 21Iar dacă vă va zice cineva atunci
13:21
Mt. 24:23Lc. 17:23
21:8
: «Iată, Hristosul este aici!» sau «Iată-L acolo!», să nu credeți! 22Căci se vor scula hristoși mincinoși și profeți mincinoși, care vor face semne și minuni ca să-i înșele, dacă este cu putință, chiar și pe cei aleși. 23Dar voi luați seama
13:23
2Pt. 3:17
; vi le-am spus pe toate dinainte.

24Dar în

13:24
Țef. 1:15Mt. 24:29Lc. 21:25
zilele acelea, după strâmtorarea aceea,

soarele se va întuneca,

iar luna nu-și va mai da lumina,13:24 Is. 13:10.

25stelele vor cădea din cer13:25 Is. 34:4.

și puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.

26Apoi

13:26
Cap. 14:62.
Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori13:26 Dan. 7:13. cu mare putere și cu slavă. 27Și atunci El va trimite îngerii ca să-i adune pe aleșii Săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului. 28Învățați
13:28
Mt. 24:32Lc. 21:29
de la smochin pilda lui: când mlădița i se face fragedă și înfrunzește, știți că vara este aproape. 29Tot așa, când veți vedea aceste lucruri împlinindu-se, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la ușă. 30Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece generația aceasta că se vor și împlini aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele
13:31
Is. 40:8
Mele nu vor trece.

32Însă despre ziua aceea sau ceasul acela nu știe nimeni, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Luați seama

13:33
Mt. 24:42
25:13Lc. 12:40
21:34Rom. 13:111Tes. 5:6
, vegheați [și rugați-vă], căci nu știți când este vremea aceea! 34Ca
13:34
Mt. 24:45
25:14
un om care, plecând în călătorie, își lasă casa și le dă robilor săi autoritate, și fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. 35Vegheați
13:35
Mt. 24:42,44
, așadar, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – seara sau la miezul nopții sau la cântatul cocoșului sau în zori – 36ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind. 37Ceea ce vă zic vouă, zic tuturor: «Vegheați!»”

14

Complotul împotriva lui Isus

(Matei 26:1-5. Luca 22:1-2. Ioan 11:45-53)

141După două

14:1
Mt. 26:2Lc. 22:1In. 11:55
13:1
zile erau Paștele și Sărbătoarea Azimelor. Preoții de seamă și cărturarii căutau cum să-L prindă pe Isus cu viclenie ca să-L omoare. 2Căci ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor!”

Mirul turnat pe capul lui Isus

(Matei 26:6-13. Ioan 12:1-8)

3Și

14:3
Mt. 26:6In. 12:1,3Lc. 7:37
fiind Isus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, pe când stătea la masă, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, de mare preț, și spărgând vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4Dar erau unii care, mânioși, își spuneau unii altora: „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de mir? 5Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de dinari, care s-ar fi putut da săracilor.” Și îi vorbeau aspru femeii. 6Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace! De ce o necăjiți? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine, 7căci pe
14:7
Dt. 15:11
săraci îi aveți întotdeauna cu voi și le puteți face bine oricând voiți, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. 8Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare. 9Adevărat vă spun că, oriunde în lume va fi propovăduită Evanghelia [aceasta], se va povesti și ce a făcut femeia aceasta, în amintirea ei.”

Iuda Îl vinde pe Isus

(Matei 26:14-16. Luca 22:3-6)

10Iuda

14:10
Mt. 26:14Lc. 22:3,4
Iscariot, unul dintre cei doisprezece, s-a dus la preoții de seamă să-L vândă pe Isus. 11Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat și i-au făgăduit că-i vor da bani. Iar el căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.

Prăznuirea Paștelui

(Matei 26:17-25. Luca 22:7-14,21-23. Ioan 13:21-30)

12În

14:12
Mt. 26:17Lc. 22:7
ziua dintâi a Sărbătorii Azimelor, când se jertfea mielul de Paște, ucenicii lui Isus I-au zis: „Unde vrei să mergem să facem pregătiri ca să mănânci Paștele?” 13El i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi și le-a zis: „Duceți-vă în cetate și vă va ieși în cale un om ducând un urcior cu apă; mergeți după el 14și, acolo unde va intra, să-i spuneți stăpânului casei: «Învățătorul zice: ‘Unde este odaia pentru Mine, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 15Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută; acolo să pregătiți pentru noi.” 16Ucenicii au plecat, au intrat în cetate și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 17Când s-a înserat
14:17
Mt. 26:20
, Isus a venit cu cei doisprezece. 18Pe când stăteau la masă și mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde, unul care mănâncă împreună cu Mine14:18 Ps. 41:9..” 19Ei au început să se întristeze și să-I zică, unul după altul: „Nu cumva sunt eu?” 20„Este unul dintre voi doisprezece”, le-a răspuns El, „care întinge cu Mine în blid. 21Fiul Omului
14:21
Mt. 26:24Lc. 22:22
negreșit Se duce, după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Ar fi fost mai bine pentru el dacă nu s-ar fi născut!”

Cina cea de taină

(Matei 26:26-30. Luca 22:15-20. 1 Corinteni 11:23-25)

22Pe când

14:22
Mt. 26:26Lc. 22:191Cor. 11:23
mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Luați, [mâncați,] acesta este trupul Meu!” 23Apoi, luând un pahar, după ce a adus mulțumire, li l-a dat și au băut toți din el. 24Și le-a zis: „Acesta este sângele Meu, al legământului [celui nou], care se varsă pentru mulți. 25Adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu.”

Înștiințarea ucenicilor

(Matei 26:31-35. Luca 22:31-34. Ioan 13:36-38)

26După ce

14:26
Mt. 26:30
au cântat cântările de laudă, au ieșit spre Muntele Măslinilor. 27Isus
14:27
Mt. 26:31
le-a zis: „[În noaptea aceasta] toți vă veți poticni, pentru că este scris:

Voi bate Păstorul,

și oile vor fi risipite.14:27 Zah. 13:7.

28Dar, după
14:28
Cap. 16:7.
ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 29Petru
14:29
Mt. 26:33,34Lc. 22:34In. 13:37,38
i-a zis: „Chiar dacă toți se vor poticni, eu nu mă voi poticni.” 30Și Isus i-a zis: „Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 31Dar Petru I-a zis și mai apăsat: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți spuneau la fel.

Ghetsimani

(Matei 26:36-46. Luca 22:39-46)

32S-au

14:32
Mt. 26:36Lc. 22:39In. 18:1
dus apoi într-un loc numit Ghetsimani. Și Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Stați aici până Mă voi ruga!” 33I-a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înfioare și să Se mâhnească. 34Și le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare
14:34
In. 12:27
de moarte; rămâneți aici și vegheați!” 35Apoi, mergând puțin mai înainte, a căzut la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. 36El zicea: Avva
14:36
Rom. 8:15Gal. 4:6
(Tată), Ție toate
14:36
Evr. 5:7
Îți sunt cu putință; îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuși
14:36
In. 5:30
6:38
, facă-se nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu.” 37Și a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Și i-a zis lui Petru: „Simone, dormi? Nici măcar un ceas n-ai putut să veghezi? 38Vegheați și rugați-vă să nu ajungeți în ispită14:38 Sau: „încercare”. ; duhul
14:38
Rom. 7:23Gal. 5:17
este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” 39S-a dus iarăși și S-a rugat, zicând aceleași cuvinte. 40Apoi a venit din nou și i-a găsit dormind, pentru că ochii le erau îngreunați; și nu știau ce să-I răspundă. 41A venit a treia oară și le-a zis: „De acum dormiți și odihniți-vă! Destul! A
14:41
In. 13:1
sosit ceasul! Iată că Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. 42Ridicați-vă
14:42
Mt. 26:46In. 18:1,2
, să mergem! Iată, se apropie vânzătorul!”

Prinderea lui Isus

(Matei 26:47-56. Luca 22:47-53. Ioan 18:3-12)

43Și

14:43
Mt. 26:47Lc. 22:47In. 18:3
îndată, pe când încă vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el au venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții de seamă, de cărturari și de bătrâni. 44Vânzătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta eu, acela este; să-l prindeți!” 45Și venind, s-a apropiat îndată de Isus, I-a zis: „Rabbí!” și L-a sărutat. 46Atunci ei au pus mâna pe Isus și L-au prins. 47Unul dintre cei de față și-a scos sabia, l-a lovit pe slujitorul marelui-preot și i-a tăiat urechea. 48Isus
14:48
Mt. 26:55Lc. 22:52
le-a zis: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. 49În toate zilele am fost cu voi în Templu dând învățătură, și n-ați pus mâna pe Mine. Dar acestea sunt ca să
14:49
Ps. 22:6Is. 53:7Lc. 22:37
24:44
se împlinească Scripturile.” 50Atunci
14:50
Vers. 27.
, toți L-au părăsit și au fugit. 51După El mergea un tânăr înfășurat într-o pânză de in peste trupul gol. Au pus mâna pe el, 52dar el și-a lăsat pânza și a fugit gol.

Isus, osândit de Sinedriu

(Matei 26:57-68. Luca 22:54-55,63-71. Ioan 18:13-14,19-24)

53Pe

14:53
Mt. 26:57Lc. 22:54In. 18:13
Isus L-au dus la marele-preot, unde s-au adunat toți preoții de seamă, bătrânii și cărturarii. 54Petru L-a urmat de departe până înăuntru, în palatul marelui-preot, s-a așezat împreună cu servitorii și se încălzea la foc. 55Preoții
14:55
Mt. 26:59
de seamă și tot Sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau, 56pentru că mulți depuneau mărturie mincinoasă împotriva Lui, dar mărturiile lor nu se potriveau. 57Unii s-au sculat și au depus mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: 58„Noi l-am auzit zicând: «Eu
14:58
Cap. 15:29.
voi dărâma Templul acesta făcut de mână omenească și în trei zile voi construi un altul, care nu va fi făcut de mână omenească.»” 59Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturia lor. 60Atunci
14:60
Mt. 26:62
, marele-preot s-a ridicat în picioare în mijlocul adunării și L-a întrebat pe Isus, zicându-I: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?” 61Dar El
14:61
Is. 53:7
tăcea și nu răspundea nimic. Marele-preot
14:61
Mt. 26:63
L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” 62Iar Isus i-a zis: „Eu Sunt. Și-L
14:62
Mt. 24:30
26:64Lc. 22:69
veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.14:62 Dan. 7:13. 63Atunci, marele-preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64Ați auzit blasfemia. Cum vi se pare?” Toți L-au osândit ca vrednic de moarte. 65Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Profețește!”, iar servitorii L-au luat și L-au pălmuit.

Tăgăduirea lui Petru

(Matei 26:69-75. Luca 22:56-62. Ioan 18:15-18,25-27)

66Pe

14:66
Mt. 26:58,69Lc. 22:55In. 18:16
când stătea Petru jos în curte, a venit una dintre slujnicele marelui-preot. 67Când l-a văzut încălzindu-se, l-a privit țintă și i-a zis: „Și tu erai cu nazarineanul, cu Isus!” 68El a tăgăduit și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici!” Apoi a ieșit afară, în locul din fața curții; și a cântat cocoșul. 69Când
14:69
Mt. 26:71Lc. 22:58In. 18:25
l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este dintre ei.” 70Și el a tăgăduit din nou. După
14:70
Mt. 26:73Lc. 22:59In. 18:26
puțină vreme, cei ce stăteau acolo i-au zis iarăși lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, căci
14:70
Fap. 2:7
ești galileean [și vorba ta seamănă cu a lor].” 71Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!” 72Îndată
14:72
Mt. 26:75
a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de ceea ce îi spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a izbucnit în plâns.