Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
6

Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor

(Matei 13:53-58. Luca 4:16-30)

61Isus a

6:1
Mt. 13:54Lc. 4:16
plecat de acolo și a venit în patria Lui, iar ucenicii Lui L-au urmat. 2Când a venit ziua sabatului, a început să îi învețe pe oameni în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, se mirau și ziceau: „De
6:2
In. 6:42
unde are el aceste lucruri? Cine i-a dat înțelepciunea aceasta și cum se fac astfel de minuni prin mâinile lui? 3Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele
6:3
Mt. 12:46Gal. 1:19
lui Iacov, Iose, Iuda și Simon? Și nu sunt surorile lui aici, printre noi?” Și găseau
6:3
Mt. 11:6
o pricină de poticnire în El. 4Dar Isus le-a zis: „Un profet nu
6:4
Mt. 13:57In. 4:44
este disprețuit decât în patria lui, între rudele lui și în casa lui.” 5N-a
6:5
Cap. 9:23.
putut să facă nicio minune acolo, ci doar Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat. 6Și Se
6:6
Is. 59:16
mira de necredința lor.

Trimiterea celor doisprezece

(Matei 10:1,5-15. Luca 9:1-6)

Isus străbătea

6:6
Mt. 9:35Lc. 13:22
satele din împrejurimi învățându-i pe oameni.

7Atunci

6:7
Cap. 3:13,14.
i-a chemat pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le autoritate asupra duhurilor necurate. 8Le-a poruncit să nu ia cu ei pe drum nimic altceva decât un toiag: nici pâine, nici traistă, nici bani la brâu, 9
6:9
Fap. 12:8
se încalțe cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine. 10Apoi le-a zis: „În orice casă
6:10
Mt. 10:11Lc. 9:4
10:7,8
veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela. 11Și dacă
6:11
Mt. 10:14Lc. 10:10
în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, să plecați de acolo și să scuturați
6:11
Fap. 13:51
18:6
praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. [Adevărat vă spun că în ziua judecății va fi mai ușor pentru Sodoma și Gomora decât pentru cetatea aceea.]” 12Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința. 13Scoteau mulți demoni și
6:13
Iac. 5:14
ungeau cu untdelemn mulți bolnavi, vindecându-i.

Moartea lui Ioan Botezătorul

(Matei 14:1-12. Luca 9:7-9)

14Regele Irod a auzit

6:14
Mt. 14:1Lc. 9:7
de Isus, fiindcă Numele Lui ajunsese cunoscut, și zicea: „Ioan Botezătorul a înviat din morți și de aceea lucrează aceste puteri prin el!” 15Alții
6:15
Cap. 8:28.
ziceau că este Ilie, iar alții, că este un profet ca cei din vechime6:15 Lit. „ca unul dintre profeți”.. 16Dar
6:16
Mt. 14:2Lc. 3:19
Irod, auzind toate acestea, zicea: „Ioan, căruia i-am tăiat capul, a înviat!” 17Căci Irod însuși trimisese soldați să-l prindă pe Ioan și-l legase în temniță din cauza Irodiadei, soția fratelui său Filip, pe care o luase în căsătorie. 18Ioan îi zicea lui Irod: „Nu-ți
6:18
Lev. 18:16
20:21
este îngăduit să trăiești cu soția fratelui tău!” 19Irodiada îl ura pe Ioan și voia să-l omoare, dar nu putea, 20fiindcă Irod se temea
6:20
Mt. 14:5
21:26
de el, știindu-l om drept și sfânt. Îl ocrotea și, când îl auzea, era în mare cumpănă, dar îl asculta cu plăcere.

21Totuși

6:21
Mt. 14:6
, a venit o zi cu bun prilej, atunci când, sărbătorindu-și ziua
6:21
Gen. 40:20
de naștere, Irod a dat un ospăț celor cu vază, căpeteniilor oștirii și fruntașilor Galileei. 22Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a dansat și le-a fost pe plac lui Irod și celor care ședeau la masă cu el. Regele i-a zis fetei: „Cere-mi orice vrei și-ți voi da!” 23Apoi a jurat cu tărie: „Orice
6:23
Est. 5:3,6
7:2
îmi vei cere, îți voi da, chiar și jumătate din regatul meu!” 24Fata a ieșit și i-a zis mamei sale: „Ce să cer?” Aceasta i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul!” 25Ea a intrat în grabă la rege și i-a cerut, zicând: „Vreau să-mi dai îndată, pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul.” 26Regele
6:26
Mt. 14:9
s-a întristat foarte mult, dar din pricina jurămintelor sale și a oaspeților, n-a vrut să-și încalce cuvântul. 27Regele l-a trimis îndată pe călău, cu porunca de a aduce capul lui Ioan. Acela s-a dus, i-a tăiat capul lui Ioan în temniță, 28l-a adus pe o tavă, i l-a dat fetei, iar fata i l-a dat mamei sale. 29Ucenicii lui Ioan, când au auzit acest lucru, au venit, i-au luat trupul și l-au pus într-un mormânt.

Prima înmulțire a pâinilor

(Matei 14:13-21. Luca 9:10-17. Ioan 6:1-14)

30Apostolii

6:30
Lc. 9:10
s-au adunat la Isus și I-au spus tot ce făcuseră și îi învățaseră pe oameni. 31Isus
6:31
Mt. 14:13
le-a zis: „Veniți doar voi, într-un loc pustiu, și odihniți-vă puțin!” Căci erau
6:31
Cap. 3:20.
mulți care veneau și plecau, iar ei n-aveau timp nici să mănânce. 32Au
6:32
Mt. 14:13
plecat cu barca spre un loc pustiu. 33Oamenii i-au văzut plecând și i-au recunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile și au ajuns înaintea lor acolo. 34Când
6:34
Mt. 9:36
14:14
a coborât din barcă, Isus a văzut o mulțime mare de oameni și I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi care nu au păstor6:34 Num. 27:17. 2Cr. 18:16., și a
6:34
Lc. 9:11
început să-i învețe multe. 35Fiindcă
6:35
Mt. 14:15Lc. 9:12
se făcuse târziu, ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „Locul acesta este pustiu și ora este înaintată. 36Dă-le drumul să se ducă în cătunele și satele din împrejurimi, ca să-și cumpere ceva de mâncare!” 37„Dați-le voi să mănânce!”, le-a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: „Să
6:37
Num. 11:13,222Rg. 4:43
ne ducem să cumpărăm pâini de două sute de dinari6:37 Gr. dēnárion – monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru. și să le dăm să mănânce?” 38Și El i-a întrebat: „Câte pâini aveți? Mergeți și vedeți!” După ce au aflat, au răspuns: „Cinci
6:38
Mt. 14:17Lc. 9:13In. 6:9Mt. 15:34
pâini și doi pești.” 39Atunci a poruncit să se așeze toți, grupuri-grupuri, pe iarba verde. 40Și au stat jos în grupuri de câte o sută și de câte cincizeci. 41El a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer și a rostit binecuvântarea
6:41
1Sam. 9:13Mt. 26:26
. Apoi a frânt pâinile și le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă mulțimii. Și cei doi pești i-a împărțit tuturor. 42Au mâncat toți și s-au săturat, 43și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu bucățile rămase din pâine și din pești. 44Cei care mâncaseră pâinile erau cinci mii de bărbați.

Isus umblă pe mare

(Matei 14:22-23. Ioan 6:15-21)

45Îndată

6:45
Mt. 14:22In. 6:17
, Isus i-a silit pe ucenicii Săi să intre în barcă și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El dă drumul mulțimii. 46După ce și-a luat rămas-bun de la ei, S-a dus pe munte ca să Se roage. 47Când
6:47
Mt. 14:23In. 6:16,17
s-a înserat, barca era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm. 48I-a văzut pe ucenici necăjindu-se cu vâslitul, căci vântul le era împotrivă, și într-a patra strajă din noapte6:48 Între ora 3 și 6 dimineața, conform împărțirii moderne a zilei., a venit la ei umblând pe mare; și voia
6:48
Lc. 24:28
să treacă pe lângă ei. 49Când L-au văzut ei umblând pe mare, au crezut că este o nălucă și au țipat, 50pentru că toți L-au văzut și s-au înspăimântat. Isus le-a vorbit îndată și le-a zis: „Îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți!” 51Apoi S-a suit la ei în barcă, iar vântul s-a oprit. Ei au rămas nespus de uimiți, 52căci nu
6:52
Cap. 8:17,18.
înțeleseseră minunea cu pâinile, fiindcă le era inima
6:52
Cap. 3:5;
împietrită.

Vindecări la Ghenezaret

(Matei 14:34-36)

53După

6:53
Mt. 14:34
ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la mal. 54Când au coborât din barcă, oamenii L-au recunoscut îndată pe Isus, 55au alergat prin tot ținutul și au început să aducă bolnavi în paturi, pretutindeni unde se auzea că era El. 56Oriunde intra, în sate, cetăți sau cătune, îi puneau pe bolnavi în piețe și-L rugau să le dea voie măcar
6:56
Cap. 5:27,28.
de poala hainei Lui să se atingă. Și toți câți se atingeau de El erau vindecați.

7

Fariseii și tradiția din bătrâni

(Matei 15:1-20)

71Fariseii și câțiva cărturari veniți din Ierusalim s-au

7:1
Mt. 15:1
adunat la Isus. 2Ei i-au văzut pe unii dintre ucenicii Lui prânzind cu mâinile necurate, adică nespălate. 3Însă fariseii și toți iudeii nu mănâncă fără să-și spele mâinile după rânduială, ținând tradiția din bătrâni. 4Și, când vin de la piață, nu mănâncă decât după ce s-au îmbăiat. Și multe altele le-au primit ei ca să le păzească, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor7:4 În perioada intertestamentară, rabinii au elaborat un sistem amplu de reglementări menite să asigure puritatea rituală a obiectelor din sfera domestică. Prescripțiile privind puritatea rituală au fost adunate în Tohoroth, ultima secțiune a Mișnei. Aceasta reprezintă o amplă colecție de norme și tradiții rabinice a cărei codificare s-a realizat în preajma anului 200 d.Hr.. 5Iar fariseii și cărturarii L-au întrebat
7:5
Mt. 15:2
: „Pentru ce nu trăiesc ucenicii tăi după tradiția din bătrâni, ci prânzesc cu mâinile necurate?” 6Isus le-a răspuns: „Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, după cum este scris:

Poporul

7:6
Mt. 15:8
acesta Mă cinstește cu buzele,

dar inima lor este departe de Mine!

7În zadar Mi se închină ei,

dând învățături care nu sunt decât porunci omenești.7:7 Is. 29:13.

8Voi lepădați porunca lui Dumnezeu și țineți tradiția oamenilor [precum spălarea urcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri ca acestea].” 9Și le-a mai zis: „Frumos dați voi la o parte porunca lui Dumnezeu ca să țineți tradiția voastră. 10Căci Moise a zis: Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta7:10 Ex. 20:12. Dt. 5:16. și: Cine blestemă pe tatăl lui sau pe mama lui să fie pedepsit cu moartea.7:10 Ex. 21:17. Lev. 20:9. 11Voi însă ziceți: «Un om poate spune tatălui său ori mamei sale: ‘Este korban

7:11
Mt. 15:5
23:18
’ , adică dăruit lui Dumnezeu, ‘ceea ce îți pot da’»; 12și nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui. 13Ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția pe care o transmiteți. Și multe ca acestea mai faceți!”

Ce îl spurcă pe om

14Și

7:14
Mt. 15:10
chemând din nou mulțimea la Sine, a zis: „Ascultați-Mă toți și înțelegeți! 15Nimic din ce este în afara omului nu poate să-l facă necurat, intrând în el. Dar ce iese din om, aceea îl face necurat. 16[Dacă
7:16
Mt. 11:15
are cineva urechi de auzit, să audă.”] 17După ce
7:17
Mt. 15:15
a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat cu privire la pilda aceasta. 18El le-a zis: „Și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om din afară nu-l poate face necurat? 19Aceasta pentru că nu intră în inima lui, ci în pântec și apoi iese afară, în hazna”, curățind astfel toate bucatele. 20El le-a mai zis: „Ce iese din om, aceea îl face necurat. 21Căci
7:21
Gen. 6:5
8:21Mt. 15:19
dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, 22adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, invidia7:22 Lit. „ochiul rău”., blasfemia, trufia, nechibzuința. 23Toate aceste rele ies dinăuntru și îl fac pe om necurat.”

Femeia siro-feniciană

(Matei 15:21-28)

24Isus

7:24
Mt. 15:21
a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Tirului [și al Sidonului]. A intrat într-o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo, dar n-a putut să rămână ascuns. 25Ci, îndată, o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre El și a venit și I-a căzut la picioare. 26Femeia aceasta era vorbitoare de limbă greacă, de obârșie siro-feniciană. Ea L-a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27Isus i-a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței!” 28„Da, Doamne”, I-a răspuns ea, „dar și cățeii mănâncă sub masă din firimiturile copiilor!” 29Atunci Isus i-a zis: „Pentru cuvântul acesta, du-te; a ieșit demonul din fiica ta.” 30Când s-a dus femeia acasă, a găsit copila culcată în pat, iar demonul ieșise din ea.

Vindecarea unui surdomut

31Isus

7:31
Mt. 15:29
a părăsit iarăși ținutul Tirului și a venit prin Sidon către Marea Galileei, în ținutul Decapole. 32I-au
7:32
Mt. 9:32Lc. 11:14
adus un surd care era și gângav și L-au rugat să-Și pună mâna peste el. 33El l-a luat deoparte din mulțime, apoi Și-a pus degetele în urechile lui și i-a atins limba cu scuipatul
7:33
Cap. 8:23.
Său7:33 Lit. „Și-a pus degetele în urechile lui și, după ce a scuipat, i-a atins limba”.. 34Și-a ridicat
7:34
Cap. 6:41.
ochii spre cer, a suspinat
7:34
In. 11:33,38
și a zis: „Effata”, care înseamnă: „Deschide-te!” 35Îndată
7:35
Is. 35:5,6Mt. 11:5
i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba și vorbea foarte deslușit. 36Isus le-a
7:36
Cap. 5:43.
poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai stăruitor, cu atât Îl vesteau mai mult. 37Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „Cât de bine le face pe toate! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească!”

8

A doua înmulțire a pâinilor

(Matei 15:32-39)

81În zilele acelea

8:1
Mt. 15:32
, strângându-se din nou o mare mulțime și neavând ce să mănânce, Isus Și-a chemat ucenicii și le-a zis: 2„Mi-e milă de mulțimea aceasta, pentru că acești oameni de trei zile stau lângă Mine și nu au ce mânca. 3Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, vor leșina pe drum; iar unii dintre ei au venit de departe.” 4Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să-i sature pe toți aceștia cu pâine aici, în pustiu?” 5„Câte pâini aveți?”, i-a întrebat
8:5
Cap. 6:38.
Isus. „Șapte”, I-au răspuns ei. 6Atunci a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ și, luând cele șapte pâini, a adus mulțumire, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi să le împartă, iar ei le-au împărțit mulțimii. 7Mai aveau și câțiva pești. După ce i-a binecuvântat
8:7
Cap. 6:41.
, a poruncit să-i împartă și pe aceia. 8Au mâncat și s-au săturat și au ridicat șapte coșuri cu bucățile rămase. 9Erau cam patru mii de oameni. Apoi Isus le-a dat drumul.

Aluatul fariseilor

(Matei 16:1-12)

10Isus S-a urcat îndată

8:10
Mt. 15:33
în barcă împreună cu ucenicii Săi și a venit în părțile Dalmanutei. 11Fariseii au venit
8:11
Mt. 12:38
16:1In. 6:30
și au început să discute aprins cu El. Și, ca să-L ispitească, I-au cerut un semn din cer. 12Isus a suspinat în duhul Său și a zis: „De ce caută generația aceasta un semn? Adevărat vă spun că generației acesteia nu i se va da niciun semn!” 13Apoi i-a lăsat, S-a urcat din nou în barcă și a plecat spre celălalt țărm. 14Ucenicii
8:14
Mt. 16:5
uitaseră să ia pâini; cu ei, în barcă, n-aveau decât o pâine. 15Isus îi povățuia
8:15
Mt. 16:6Lc. 12:11
, zicându-le: „Vedeți să vă păziți de aluatul fariseilor și de aluatul lui Irod!” 16Ucenicii vorbeau între ei că nu au pâini
8:16
Mt. 16:7
. 17Știind aceasta, Isus le-a zis: „De ce vorbiți între voi că nu aveți pâini? Tot
8:17
Cap. 6:52.
nu pricepeți și tot nu înțelegeți? Aveți inima împietrită? 18Aveți ochi, și nu vedeți? Aveți urechi, și nu auziți?8:18 Ier. 5:21. Și nu vă amintiți nimic? 19Când
8:19
Cap. 6:43.
am frânt cinci pâini la cei cinci mii, câte coșuri pline cu bucăți rămase ați ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei. 20„Și când
8:20
Vers. 8.
am frânt șapte pâini pentru cei patru mii, câte coșuri pline cu bucăți rămase ați ridicat?” „Șapte”, I-au răspuns ei. 21Și El le-a zis: „Tot nu
8:21
Vers. 17. Cap. 6:52.
înțelegeți?”

Vindecarea unui orb la Betsaida

22Au ajuns la Betsaida și I-au adus un orb, rugându-L să Se atingă de el. 23Isus l-a luat de mână și l-a scos din sat, apoi i-a pus scuipat

8:23
Cap. 7:33.
pe ochi8:23 Lit. „l-a scuipat în ochi”., Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?” 24Ridicându-și privirea, el a zis: „Văd niște oameni ca niște copaci; îi văd umblând.” 25Atunci Isus Și-a pus din nou mâinile pe ochii lui, iar el a deschis ochii8:25 Sau: „și-a ațintit privirile”., a fost vindecat și a început să vadă totul deslușit. 26Isus l-a trimis acasă, spunându-i: „Să nu intri în sat [și nici
8:26
Cap. 5:43.
să nu spui cuiva]!”

Mărturisirea lui Petru

(Matei 16:13-20. Luca 9:18-21)

27Isus

8:27
Mt. 16:13Lc. 9:18
și ucenicii Săi au mers către satele Cezareei lui Filip. Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenici, zicându-le: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 28Ei I-au răspuns: „Ioan
8:28
Mt. 14:2
Botezătorul; alții, Ilie; alții, unul din profeți.” 29Atunci El i-a întrebat: „Dar voi cine ziceți că sunt?” Petru i-a răspuns, zicându-I: „Tu
8:29
Mt. 16:16In. 6:69
11:27
ești Hristosul!” 30Isus
8:30
Mt. 16:20
le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui despre El.

Isus vestește moartea și învierea Sa

(Matei 16:21-28. Luca 9:22-27)

31Atunci a

8:31
Mt. 16:21
17:22Lc. 9:22
început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe, să fie respins de bătrâni, de preoții de seamă și de cărturari, să fie omorât și după trei zile să învie. 32Le spunea lucrurile acestea pe față. Însă Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre. 33Dar Isus S-a întors și S-a uitat la ucenici, l-a mustrat pe Petru și i-a zis: „Înapoia Mea, Satano, fiindcă tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor!” 34Și chemând apoi mulțimea împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă vrea cineva
8:34
Mt. 10:38
16:24Lc. 9:23
14:27
să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze, 35căci cine
8:35
In. 12:25
va vrea să-și scape viața o va pierde, dar cine își va pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelie și-o va scăpa. 36Și la ce i-ar folosi cuiva să câștige toată lumea dacă și-ar pierde sufletul? 37Sau ce ar putea da un om în schimb pentru sufletul său? 38Pentru că
8:38
Mt. 10:33Lc. 9:26
12:9
de oricine se
8:38
Rom. 1:162Tim. 1:8
2:12
va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră8:38 În VT, necredincioșia poporului față de Dumnezeu este adesea descrisă ca adulter (Ier. 3:6,8. Ez. 16:32. Os. 4:12). Aceeași metaforă, aplicată domeniului spiritual, se întâlnește în mesajul lui Isus (Mt. 12:39; 16:4). Vezi și Iac. 4:4. și păcătoasă, Se va rușina și Fiul Omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu îngerii cei sfinți.”

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]