Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
16

Cupele mâniei lui Dumnezeu

161Și am auzit un glas tare, care venea din Templu și care le spunea celor

16:1
Cap. 15:1.
șapte îngeri: „Duceți‑vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei
16:1
Cap. 14:10;
lui Dumnezeu!”

2Primul s‑a dus și a vărsat cupa lui pe

16:2
Cap. 8:7.
pământ. Și o rană rea și dureroasă a apărut
16:2
Ex. 9:9‑11
pe oamenii care
16:2
Cap. 13:16,17.
aveau semnul fiarei și care
16:2
Cap. 13:14.
se închinau chipului ei.

3Al doilea a vărsat cupa lui în

16:3
Cap. 8:8.
mare. Și marea s‑a
16:3
Ex. 7:17,20
făcut sânge ca de mort. Și
16:3
Cap. 8:9.
orice făptură vie care era în mare a murit.

4Al treilea a vărsat cupa lui în

16:4
Cap. 8:10.
râuri și în izvoarele apelor. Și ele s‑au
16:4
Ex. 7:20
făcut sânge. 5Și l‑am auzit pe îngerul apelor zicând:

„Drept

16:5
Cap. 15:3.
ești Tu, care
16:5
Cap. 1:4,8;
ești și care erai, Cel Sfânt,

pentru că ai judecat aceste lucruri.

6Fiindcă ei au

16:6
Cap. 13:15.
vărsat sângele sfinților
16:6
Cap. 11:18;
și al profeților,

tot sânge

16:6
Is. 49:26
le‑ai dat și Tu să bea.

Așa și merită!”

7Și am auzit altarul zicând:

„Da, Doamne

16:7
Cap. 15:3.
Dumnezeule atotputernic,

adevărate

16:7
Cap. 13:10;
și drepte sunt judecățile Tale!”

8Al patrulea a vărsat cupa lui peste

16:8
Cap. 8:12.
soare. Și
16:8
Cap. 9:17,18;
soarelui i s‑a dat să‑i dogorească pe oameni cu focul lui. 9Și oamenii au fost dogoriți cu arșiță mare și au
16:9
Vers. 11,21.
hulit Numele lui Dumnezeu, care are stăpânire peste aceste urgii, și
16:9
Cap. 9:20.
nu s‑au pocăit ca să‑I
16:9
Cap. 11:13;
dea slavă.

10Al cincilea a vărsat cupa lui peste

16:10
Cap. 13:2.
tronul fiarei. Și
16:10
Cap. 9:2.
împărăția fiarei a fost cuprinsă de întuneric. Oamenii își
16:10
Cap. 11:10.
mușcau limbile de durere. 11Și L‑au
16:11
Vers. 9,21.
hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor și din pricina rănilor
16:11
Vers. 2.
lor rele și
16:11
Vers. 9.
nu s‑au pocăit de faptele lor.

12Al șaselea a vărsat cupa lui peste

16:12
Cap. 9:14.
râul cel mare, Eufrat. Și
16:12
Ier. 50:38
51:36
apa lui a secat, ca
16:12
Is. 41:2,25
să fie pregătită calea împăraților de la răsăritul soarelui. 13Apoi am văzut ieșind din gura balaurului și din gura fiarei și din gura profetului mincinos
16:13
Cap. 12:3,9.
trei duhuri necurate
16:13
Cap. 19:20.
, ca niște broaște. 14Acestea sunt
16:14
1Tim. 4:1
duhuri de demoni, care fac
16:14
Cap. 13:13;
semne nemaipomenite și care se duc la împărații din întreaga lume ca să‑i strângă pentru războiul
16:14
Cap. 17:14;
din ziua cea mare a Dumnezeului celui atotputernic. 15„Iată
16:15
Cap. 3:3.
, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele ca
16:15
Cap. 3:4,18.
să nu umble gol și să i se vadă rușinea!” 16Duhurile cele rele
16:16
Cap. 19:19.
i‑au strâns în locul care pe evreiește se cheamă Armaghedon.

17Al șaptelea a vărsat cupa lui în văzduh. Și din Templu, de la tron, a ieșit un glas tare, care zicea: „S‑a sfârșit!” 18Și au urmat

16:18
Cap. 4:5;
fulgere, glasuri, tunete și s‑a
16:18
Cap. 11:13.
făcut un așa de mare cutremur, că
16:18
Dan. 12:1
de când este omul pe pământ n‑a fost un cutremur așa de mare. 19Cetatea
16:19
Cap. 14:8.
cea mare s‑a împărțit în trei și cetățile neamurilor s‑au prăbușit. Și Babilonul cel mare a
16:19
Cap. 18:5.
fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să‑i
16:19
Cap. 14:10.
dea potirul de vin al mâniei Lui aprinse16:19 Lit. „mâniei furiei Lui”.. 20Toate
16:20
Cap. 6:14.
insulele au fugit și munții n‑au mai fost de găsit. 21Grindină
16:21
Cap. 11:19.
mare cât un talant a căzut din cer peste oameni. Și oamenii L‑au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei
16:21
Ex. 9:23‑25
grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.