Căderea Babilonului
181După
aceea, am văzut coborându‑se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și
pământul s‑a luminat de slava lui. 2El a strigat cu glas tare și a zis:
„A
21:9Ier. 51:8
căzut, a căzut Babilonul cel mare!
A
21:8
34:14Ier. 50:39
51:37
ajuns locuință a demonilor,
închisoare a oricărui duh necurat,
închisoare
34:11Mc. 5:2,3
a oricărei păsări necurate,
închisoare a oricărei fiare necurate și respingătoare,
3pentru că din vinul mâniei desfrâului ei
au băut toate neamurile
17:2
și împărații pământului s‑au desfrânat cu ea
și negustorii
pământului prin risipa desfătării ei s‑au îmbogățit.”
„Ieșiți
52:11Ier. 50:8
51:6,452Cor. 6:17
din mijlocul ei, poporul Meu,
ca să nu fiți părtași la păcatele ei
și să nu fiți loviți cu urgiile ei!
5Căci
până la cer s‑au îngrămădit păcatele ei
și Dumnezeu
Și‑a adus aminte de nelegiuirile ei.
6Răsplătiți‑i
51:24,492Tim. 4:14
cum v‑a răsplătit și ea!
Dați‑i de două ori pentru faptele ei!
În potirul amestecat
de ea turnați îndoit
!
7Pe cât
s‑a slăvit și s‑a desfătat,
pe atât dați‑i chin și tânguire!
Fiindcă zice în inima ei:
«Sunt împărăteasă
,
nu sunt văduvă,
nu voi cunoaște nicidecum tânguirea.»
8De aceea, într‑o
singură zi vor veni urgiile ei:
molima, tânguirea și foametea.
Și va fi mistuită de
foc,
pentru că
Domnul Dumnezeu, care a judecat‑o, este tare.
9Vor
plânge și vor boci după ea împărații
pământului, care s‑au desfrânat și s‑au desfătat cu ea, când
vor vedea fumul arderii ei. 10Vor sta departe, de teama chinului ei, și vor zice:
«Vai!
vai! cetatea cea mare,
Babilon, cetatea cea tare!
Într‑un
ceas ți‑a venit judecata!»
11Negustorii
pământului plâng și jelesc după ea, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12marfă
de aur, argint, pietre scumpe, mărgăritare, in subțire, purpură, mătase și țesături stacojii, felurite soiuri de lemn parfumat, felurite vase de fildeș, de lemn scump, de aramă, de fier și de marmură, 13scorțișoară, mirodenii, ierburi aromate, mir, tămâie, vin, ulei, floarea făinii, grâu, vite, oi, cai, căruțe, trupuri și suflete
de oameni.
14Și roadele râvnite de sufletul tău
s‑au dus de la tine.
Toate lucrurile alese, strălucite,
au pierit de la tine
și nicidecum nu le vei mai găsi.
15Cei ce fac negoț
cu aceste lucruri, care s‑au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe, de teama chinului ei. Vor plânge, se vor tângui 16și vor zice:
«Vai! vai! Cetatea cea mare,
care
era îmbrăcată în in subțire,
în purpură și stacojiu,
care era împodobită cu aur,
pietre scumpe și mărgăritare!
17Într‑un
ceas s‑au prăpădit atâtea bogății!»
Și
toți cârmacii, toți cei ce merg cu corabia în vreun loc, corăbieri și toți cei ce lucrează pe mare stăteau departe 18și
, când au văzut fumul arderii ei, au început să strige: «Cine
mai este asemenea cetății celei mari?» 19Și își aruncau
țărână în cap, plângeau, se tânguiau, țipau și ziceau:
«Vai! vai! Cetatea cea mare!
Toți cei ce aveau corăbii pe mare s‑au îmbogățit
în urma belșugului ei,
dar într‑un ceas
a fost pustiită!»
20Bucură‑te de ea, cerule
49:13Ier. 51:48
,
și voi, sfinților, apostolilor și profeților,
pentru că
Dumnezeu a judecat‑o și v‑a făcut dreptate!”
21Atunci, un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră uriașă de moară, a aruncat‑o în mare și a zis:
„Cu
așa repeziciune va fi aruncat
Babilonul, cetatea cea mare,
și nu
16:20
va mai fi găsit!
22Sunetul
16:9
25:10Ez. 26:13
celor ce cântă din harfă,
sunetul muzicanților,
al celor ce cântă din fluiere și trâmbițe,
nu se va mai auzi în tine.
Niciun meșter în vreun meșteșug oarecare
nu se va mai găsi la tine,
și uruitul morii
nu se va mai auzi în tine.
23Lumina
lămpii
nu va mai lumina în tine
și glasul mirelui
16:9
25:10
33:11
și al miresei
nu se va mai auzi în tine,
pentru că negustorii
tăi erau mai‑marii pământului,
pentru că
prin vrăjitoria ta
au fost amăgite toate neamurile.”
24Și pentru că
în ea a fost găsit sângele profeților și al sfinților
și al tuturor celor ce au fost înjunghiați
pe pământ.