191După aceea, am auzit
ca un glas puternic, al unei mari mulțimi, în cer, care zicea:
„Aleluia!
Mântuirea
, slava și puterea
sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru,
2pentru că adevărate
și drepte sunt judecățile Lui:
El a judecat‑o pe desfrânata cea mare,
care strica pământul cu desfrâul ei,
și a răzbunat
sângele robilor Săi
din mâna ei!”
3Și au zis a doua oară:„Aleluia!
Fumul
ei se înalță în vecii vecilor!”
douăzeci și patru de bătrâni și cele patru făpturi vii s‑au aruncat la pământ și I s‑au închinat lui Dumnezeu, care stătea pe tron. Și au zis:
„Amin
! Aleluia!”
Nunta Mielului
5Și dinspre tron a ieșit un glas, care zicea:
„Lăudați‑L
135:1
pe Dumnezeul nostru,
toți robii Lui,
cei ce vă temeți de El,
mici și
mari!”
am auzit ca un glas al unei mulțimi mari, ca vuietul multor ape, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea:
„Aleluia!
Domnul
, Dumnezeul nostru cel atotputernic,
a început să împărățească.
7Să ne bucurăm, să ne veselim
și să‑I dăm slavă!
Căci a
venit nunta Mielului
și mireasa Lui s‑a pregătit:
8i s‑a dat
să se îmbrace
cu in subțire, strălucitor și curat.”
(Inulsubțire sunt faptele drepte ale sfinților.)
9Apoi mi‑a zis: „Scrie: «Ferice
de cei chemați la ospățul nunții Mielului!»” Apoi mi‑a zis: „Acestea
sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu!” 10Și m‑am
aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi‑a zis: „Nicidecum
! Eu sunt un slujitor împreună cu tine și cu frații tăi, care
păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu să I te închini!” (Căci mărturia lui Isus este duhul profeției.)
Revenirea Împăratului
11Apoi
am văzut cerul deschis și iată că s‑a arătat un
cal alb. Cel ce stătea pe el este numit credincios
și adevărat; El judecă
și Se luptă cu dreptate. 12Ochii
Lui erau ca para focului; pe cap
purta multe diademe, având
scris un nume pe care nu‑l știe nimeni, ci numai El. 13Era
îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Și numele Lui este „Cuvântul
lui Dumnezeu”.
14Oștirile
din cer Îl urmau călări pe cai albi, îmbrăcate
cu in subțire, alb și curat. 15Din gura
Lui ieșea o sabie ascuțită, pentru a lovi cu ea neamurile, pe care
le va păstori cu un toiag de fier19:15 Ps. 2:9 (Septuaginta).. Și
va călca în picioare teascul vinului mâniei aprinse a Dumnezeului celui atotputernic. 16Pe haină și pe coapsă avea scris numele acesta: „Împăratul
împăraților și Domnul domnilor”.
17Apoi am văzut un înger care stătea în soare. El a strigat cu glas puternic și a zis tuturor păsărilor care zburau în înaltul cerului: „Veniți
, adunați‑vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18ca
să mâncați carnea împăraților, carnea căpeteniilor, carnea celor puternici, carnea cailor și a călăreților și carnea oamenilor de tot felul: liberi și robi, mici și mari!” 19Și
am văzut fiara și pe împărații pământului și oștirile lor adunate ca să facă război cu Cel ce era călare pe cal și cu oastea Lui. 20Și
fiara a fost prinsă. Și, împreună cu ea, a fost prins profetul mincinos, care făcuse în numele ei semnele cu care îi amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei și
se închinaseră chipului ei. Aceștia
doi au fost aruncați de vii în iazul de foc, care
arde cu pucioasă. 21Iar ceilalți au fost uciși cu sabia care ieșea din gura Celui ce era călare pe cal. Și toate păsările s‑au săturat din carnea
lor.
Mileniul și judecata finală
201Apoi am văzut un înger care se cobora din cer și care
avea în mână cheia Adâncului și un lanț mare. 2El a înșfăcat balaurul
, șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana, și l‑a legat pentru o mie de ani. 3L‑a aruncat în Adânc, l‑a închis acolo și a pecetluit
intrarea deasupra lui, ca
să nu mai înșele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie dezlegat pentru puțină vreme.
4Și am văzut niște tronuri
; și celor ce s‑au așezat pe ele li s‑a dat judecata
. Și am văzut sufletele
celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus și din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și ale celor ce
nu se închinaseră fiarei și chipului ei
și nu primiseră semnul ei pe frunte și pe mână. Ei au înviat și au
împărățit cu Hristos o mie de ani. 5Ceilalți morți n‑au înviat până nu s‑au sfârșit cei o mie de ani.
Aceasta este prima înviere. 6Fericiți și sfinți sunt cei ce au parte de prima înviere! Asupra lor a doua moarte
n‑are nicio putere; și ei vor fi preoți
ai lui Dumnezeu și ai lui Hristos și vor împărăți cu El o mie de ani.
7Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat din temnița lui 8și va ieși ca să înșele neamurile care sunt în cele patru colțuri ale pământului, pe Gog
39:1
și pe Magog, ca să‑i
adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. 9Și
ei s‑au suit pe fața pământului și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea preaiubită. Dar din cer s‑a coborât foc și i‑a mistuit.20:9 2Rg. 1:10,12. 10Și Diavolul, care‑i înșela, a fost aruncat în iazul de foc și de pucioasă, unde
erau fiara și profetul mincinos. Și vor fi chinuiți
zi și noapte în vecii vecilor.
11Apoi am văzut un tron mare și alb și pe Cel ce stătea pe el. Pământul și cerul au
fugit dinaintea Lui și
nu și‑au mai găsit locul. 12Și i‑am văzut pe morți, mari
și mici, stând în picioare înaintea tronului. Niște
cărți au fost deschise. Și a fost deschisă o altă
carte, care este cartea vieții. Și morții au fost judecați potrivit celor scrise în cărțile acelea, după
faptele lor. 13Marea i‑a dat înapoi pe morții care erau în ea; Moartea
și Locuința Morților i‑au dat înapoi pe morții care erau în ele; și au fost judecați: fiecare după faptele lui. 14Apoi Moartea
și Locuința Morților au fost aruncate în iazul de foc. Aceasta
este moartea a doua – iazul de foc. 15Oricine n‑a fost găsit scris în cartea vieții a fost aruncat
în iazul de foc.
Un cer nou și un pământ nou
211Apoi am
66:222Pt. 3:13
văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că
cerul dintâi și pământul dintâi trecuseră, și marea nu mai era. 2Și eu am văzut
coborându‑se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită
61:102Cor. 11:2
ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. 3Și am auzit un glas tare, care venea dinspre tron și zicea:
„Iată, cortul
lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. 4El
va șterge orice lacrimă din ochii21:4 Is. 25:8. lor. Și
moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici
61:3
65:19
tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
5Cel ce
stătea pe tron a zis: „Iată
, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie: «Aceste
cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.»” 6Apoi mi‑a zis: „S‑a
sfârșit! Eu
sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui căruia îi este sete îi voi
da să bea fără plată din izvorul apei vieții. 7Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu
voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul Meu.21:7 2Sam. 7:14. Ez. 11:20. 8Cât
despre lași, necredincioși, scârboși, ucigași, desfrânați, vrăjitori, idolatri și toți mincinoșii, partea lor este în iazul
care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”
Noul Ierusalim
9Apoi unul din cei
șapte îngeri care țineau cele șapte cupe pline cu cele din urmă șapte urgii a venit și a vorbit cu mine, zicând: „Vino să‑ți arăt mireasa
, soția Mielului!” 10Și m‑a dus în
Duhul pe un munte mare și înalt. Și mi‑a arătat cetatea
sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu, 11având
slava lui Dumnezeu. Strălucirea ei era ca o piatră foarte scumpă, ca o piatră de iaspis cristalin. 12Era înconjurată cu un zid mare și înalt, avea douăsprezece
porți, și la porți – doisprezece îngeri. Și pe porți erau scrise niște nume: numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel. 13Spre
răsărit erau trei porți, spre miazănoapte – trei porți, spre miazăzi – trei porți și spre apus – trei porți. 14Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele
erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
15Îngerul care vorbea cu mine avea
ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei. 16Cetatea avea formă pătrată și lungimea ei era cât lățimea. A măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii de stadii21:16 Stadiu (gr. stádion): unitate de măsură a cărei lungime varia în funcție de spațiul cultural‑geografic. Stadiul olimpic avea în mod tipic 600 de picioare (192 m); cel alexandrin era mai mic (185 m).. Lungimea, lărgimea și înălțimea erau egale. 17I‑a măsurat și zidul și a găsit o sută patruzeci și patru de coți, după măsura oamenilor, folosită și de înger. 18Zidul era făcut din iaspis și cetatea era de aur curat, ca sticla curată. 19Temeliile
zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: prima temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia, de calcedonie; a patra, de smarald; 20a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de crisopraz; a unsprezecea, de hiacint; a douăsprezecea, de ametist. 21Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr‑un singur mărgăritar. Strada
cetății21:21 Gr. platéia poate denumi fie strada principală a cetății, fie piața centrală. era de aur curat, ca sticla străvezie.
22Templu
n‑am văzut în cetate, pentru că Domnul, Dumnezeul atotputernic, și Mielul sunt Templul ei. 23Cetatea
n‑are nevoie nici de soare, nici de lună care să‑i dea lumină, căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul. 24Neamurile
66:12
vor umbla în lumina ei și împărații pământului își vor aduce slava lor în ea. 25Porțile
ei nu se vor închide ziua, fiindcă acolo nu va mai fi
noapte. 26În ea vor aduce slava și cinstea neamurilor. 27Nimic întinat nu
va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună, ci numai cei scriși în cartea
vieții Mielului.