Urarea
11Pavel, rob al lui Hristos Isus, chemat
să fie apostol, pus deoparte
pentru Evanghelia lui Dumnezeu, 2pe care o făgăduise mai înainte prin
profeții Săi în Sfintele Scripturi 3și care Îl înfățișează pe Fiul Său, născut
din sămânța lui David, în ce privește trupul, 4iar în ce privește duhul
sfințeniei, rânduit Fiul lui Dumnezeu cu putere, prin învierea din morți, anume pe Isus Hristos, Domnul nostru. 5Prin El am
primit har și apostolie, astfel încât, pentru
Numele Lui, să ducem ascultarea
de credință la toate neamurile, 6între care sunteți și voi, cei chemați ai lui Isus Hristos. 7Vouă tuturor care sunteți în Roma, preaiubiți ai lui Dumnezeu, chemați
să fiți sfinți: har
și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
Dorința lui Pavel de a vizita Roma
8Mai întâi, Îi mulțumesc
Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, căci despre credința
voastră s‑a dus vestea în toată lumea. 9Martor îmi este Dumnezeu
, căruia Îi slujesc
în duhul meu, prin vestirea Evangheliei Fiului Său, că neîncetat vă pomenesc 10și cer totdeauna în rugăciunile mele
să reușesc în sfârșit, prin voia lui Dumnezeu, să ajung la voi. 11Căci doresc să vă văd ca să vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră 12sau, mai degrabă, ca să fim și noi îmbărbătați în mijlocul vostru, fiecare prin credința
celuilalt, a voastră și a mea. 13Nu vreau să nu știți, fraților, că de
multe ori am avut de gând să vin la voi, ca să am vreun rod și printre voi, precum în rândul celorlalte neamuri, dar
am fost împiedicat până acum. 14Eu le sunt dator și grecilor1:14 Termenul „greci” este folosit nu în sens restrictiv (=locuitorii Greciei), ci în sens larg, pentru a‑i denumi pe acei locuitori ai imperiului care vorbeau grecește și care asimilaseră cultura și moravurile elenistice., și barbarilor, și celor înțelepți, și celor neînvățați, 15de unde și dorința mea vie ca și vouă, celor din Roma, să vă vestesc Evanghelia.
Îndreptățirea se capătă prin credință
16Mie
nu mi‑e rușine de Evanghelia [lui Hristos], fiindcă
ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a
iudeului, apoi a grecului; 17căci în
ea se descoperă dreptatea1:17 Gr. dikaiosýnē, „dreptate”, nu denumește aici justiția retributivă a lui Dumnezeu, ci dreptatea restaurativă ca trăsătură a caracterului Său. Este acea virtute morală în baza căreia Dumnezeu își împlinește promisiunea de a pune toate lucrurile într‑o rânduială dreaptă, odată cu instaurarea deplină a Împărăției Sale. Potrivit apostolului Pavel, noțiunea de dreptate divină se împletește strâns cu ideea că Dumnezeu dovedește credincioșie în împlinirea legământului făcut cu Avraam. lui Dumnezeu, prin credință spre credință1:17 Gr. pístis, „credință”, poate fi tradus și prin „încredere” sau „credincioșie”. Lit. „din credință spre credință”, formulă tipic paulină care exprimă fie ideea de progres al credinței (vezi 2Cor. 3:18 „din slavă în slavă”), fie ideea că omul are parte de dreptatea mântuitoare a lui Dumnezeu eminamente prin credință., după cum este scris: Cel drept
prin credință va trăi.1:17 Hab. 2:4.
Starea de păcat a omenirii
18Mânia
lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei impietăți și împotriva oricărei nedreptăți a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor, 19pentru că
ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei înșiși, fiindu‑le descoperit de Dumnezeu
. 20Într‑adevăr, însușirile Sale nevăzute
17:27
– puterea Sa veșnică și dumnezeirea Sa – se văd lămurit de la crearea lumii, fiind înțelese prin cele create, astfel încât nu se pot dezvinovăți, 21fiindcă, deși L‑au cunoscut pe Dumnezeu, nu L‑au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I‑au mulțumit, ci au ajuns să aibă gânduri deșarte
, și inima lor nepricepută s‑a întunecat. 22Au
pretins că sunt înțelepți, dar au ajuns nebuni 23și au preschimbat slava Dumnezeului
nepieritor într‑un chip care seamănă cu omul pieritor, cu păsări, animale și târâtoare. 24De aceea
, Dumnezeu i‑a dat pradă poftelor inimilor lor, în necurăție, astfel încât
își necinstesc
trupurile între ei. 25Au preschimbat adevărul
lui Dumnezeu în minciună și s‑au închinat și au slujit creaturii în
13:25Am. 2:4
locul Creatorului, care este binecuvântat în veci! Amin!
26Din pricina aceasta, Dumnezeu i‑a dat pradă unor patimi
josnice; căci femeile lor au preschimbat menirea lor firească într‑una împotriva firii; 27tot astfel, și bărbații au părăsit menirea firească a femeii, s‑au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit bărbați cu bărbați faptele rușinii și au primit în ei înșiși răsplata cuvenită pentru rătăcirea lor. 28Și, fiindcă n‑au găsit de cuviință să‑L aibă pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i‑a dat pradă unei gândiri stricate, ca să facă lucruri neîngăduite
. 29Sunt plini de orice fel de nedreptate, ticăloșie, lăcomie, răutate; plini de invidie, ucidere, ceartă, înșelăciune, porniri răutăcioase; sunt bârfitori, 30defăimători, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, 31fără pricepere, fără de cuvânt, fără dragoste firească, [neînduplecați,] fără milă. 32Deși cunosc
dreapta hotărâre a lui Dumnezeu, anume că cei ce săvârșesc asemenea fapte sunt
vrednici de moarte, nu numai că le fac, ci sunt și de acord
cu cei ce le fac.