Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
6

Harul ne izbăvește de stăpânirea păcatului

61Ce vom zice dar? Să stăruim

6:1
Cap. 3:8;
în păcat ca să se înmulțească harul? 2Nicidecum! Noi, care am
6:2
Vers. 11. Cap. 7:4.
murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat? 3Nu știți că noi, care
6:3
Gal. 3:27
am fost botezați în Hristos Isus, în
6:3
1Cor. 15:29
moartea Lui am fost botezați? 4Așadar, am fost îngropați
6:4
Col. 2:12
odată cu El, prin botezul în moartea Lui, pentru ca, după cum
6:4
Cap. 8:11.
a înviat Hristos din morți prin slava
6:4
In. 2:11
11:40
Tatălui, tot așa
6:4
Gal. 6:15Ef. 4:22-24Col. 3:10
și noi să umblăm într-o viață nouă. 5Într-adevăr, dacă
6:5
Flp. 3:10,11
ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. 6Știm bine că omul
6:6
Gal. 2:20
5:24
6:14Ef. 4:22Col. 3:5,9
nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul
6:6
Col. 2:11
păcatului să fie dezbrăcat de putere, încât să nu mai fim robi ai păcatului; 7căci cine
6:7
1Pt. 4:1
a murit este izbăvit de păcat. 8Dacă
6:8
2Tim. 2:11
am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El, 9întrucât știm că Hristos
6:9
Ap. 1:18
, odată înviat din morți, nu mai moare – moartea nu mai are stăpânire asupra Lui. 10Fiindcă, prin moartea de care a murit, El a
6:10
Evr. 9:27,28
murit pentru păcat o dată pentru totdeauna, iar prin viața pe care o trăiește, trăiește
6:10
Lc. 20:38
pentru Dumnezeu. 11Tot așa și voi socotiți-vă morți
6:11
Vers. 2.
față de păcat, dar vii
6:11
Gal. 2:19
pentru Dumnezeu, în Hristos Isus, [Domnul nostru].

12Așadar, păcatul să nu mai domnească

6:12
Ps. 19:13
119:133
în trupul vostru muritor și să nu mai ascultați de poftele lui. 13Să nu mai dați păcatului mădularele
6:13
Cap. 7:5.
voastre, ca unelte ale nedreptății, ci dați-vă
6:13
Cap. 12:1.
pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca înviați din morți, și dați-I lui Dumnezeu mădularele voastre, ca unelte ale dreptății! 14Căci
6:14
Cap. 7:4,6;
păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteți sub Lege, ci sub har.

Harul nu îndreptățește păcatul

15Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că

6:15
1Cor. 9:21
nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum! 16Nu știți că, dacă
6:16
Mt. 6:24In. 8:342Pt. 2:19
vă dați robi cuiva ca să-l ascultați, sunteți robii aceluia de care ascultați, fie ai păcatului, care duce la moarte, fie ai ascultării, care duce la dreptate? 17Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, deși ați fost robi ai păcatului, v-ați supus din inimă modelului
6:17
2Tim. 1:13
de învățătură care v-a fost încredințat6:17 Sau: „v-ați supus din inimă modelului de învățătură căruia i-ați fost încredințați”. 18și, după ce ați fost eliberați
6:18
In. 8:321Cor. 7:22Gal. 5:11Pt. 2:16
de păcat, v-ați făcut robi ai dreptății. 19Omenește vorbesc, din pricina slăbiciunii firii voastre pământești6:19 Gr. sárx („carne”), aici și peste tot unde se întâlnește secvența „firea pământească”.: după cum odinioară ați făcut mădularele voastre roabe ale necurăției și ale fărădelegii, pentru fărădelege, tot astfel acum faceți mădularele voastre roabe ale dreptății, pentru sfințire! 20Căci, pe când erați robi
6:20
In. 8:34
ai păcatului, erați liberi față de dreptate. 21Și ce
6:21
Cap. 7:5.
rod aduceați atunci? Rod de care acum vă este rușine, pentru că sfârșitul
6:21
Cap. 1:32.
acelor fapte este moartea. 22Dar acum, după ce ați fost eliberați
6:22
In. 8:32
de păcat și v-ați făcut robi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, al cărei sfârșit este viața veșnică. 23Fiindcă plata
6:23
Cap. 5:12.
păcatului este moartea, însă darul
6:23
Cap. 2:7;
lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru.

7

Creștinul, izbăvit de sub Lege

71Nu știți, fraților – vorbesc unor oameni care cunosc Legea – că Legea stăpânește asupra omului câtă vreme el trăiește? 2De pildă, femeia

7:2
1Cor. 7:39
măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar dacă-i
7:2
Mt. 5:32
moare bărbatul, este dezlegată de legea căsătoriei7:2 Lit. „legea bărbatului”, adică legea prin care soția este legată de soț.. 3Dacă deci ajunge a altuia cât încă îi trăiește bărbatul, se va chema adulteră; dar dacă-i moare bărbatul, este liberă față de Lege și nu mai este adulteră dacă ajunge a altuia. 4Tot astfel, frații mei, și voi ați
7:4
Cap. 8:2.
murit față de Lege prin trupul lui Hristos, ca să ajungeți ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morți, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5Căci pe când eram în firea pământească, patimile păcatelor, date la iveală prin Lege, lucrau
7:5
Cap. 6:13.
în mădularele noastre, ca să aducă
7:5
Cap. 6:21.
rod pentru moarte. 6Dar acum, am fost dezlegați de Lege, fiindcă am murit față de ceea ce ne ținea în robie, ca să slujim prin înnoirea
7:6
Cap. 2:29.
lucrată de Duhul, și nu prin trăirea veche, după literă.

Legea și păcatul

7Așadar, ce vom zice? Legea este păcat? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am

7:7
Cap. 3:20.
cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aș fi știut de poftă dacă Legea nu mi-ar fi spus: Să nu poftești
7:7
Cap. 13:9.
!7:7 Ex. 20:17. Dt. 5:21.

8Apoi, păcatul

7:8
Cap. 4:15;
a folosit prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci fără Lege, păcatul este mort. 9Odinioară, eram fără
7:9
1Cor. 15:56
Lege și trăiam, dar când a venit porunca, păcatul a înviat, 10iar eu am murit. Astfel, s-a dovedit că porunca aceea care
7:10
Lev. 18:5Ez. 20:11,13,212Cor. 3:7
trebuia să-mi dea viața mi-a adus moartea. 11Pentru că păcatul s-a folosit de poruncă, m-a amăgit și, prin ea, mi-a adus moartea. 12Așa că Legea
7:12
Ps. 19:8
119:38,1371Tim. 1:8
este sfântă, iar porunca este sfântă, dreaptă și bună. 13Atunci, un lucru bun mi-a adus moartea? Nicidecum! Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, printr-un lucru bun mi-a pricinuit moartea, pentru ca, prin poruncă, păcatul să se arate din cale afară de păcătos.

14Știm că Legea este duhovnicească, dar eu sunt firesc, vândut

7:14
1Rg. 21:20,252Rg. 17:17
rob păcatului. 15Căci nu știu ce fac: nu
7:15
Gal. 5:17
fac ce vreau, ci tocmai ce urăsc. 16Dacă fac ce nu vreau, recunosc prin aceasta că Legea este bună. 17Dar atunci nu mai sunt eu cel ce lucrează astfel, ci păcatul, care locuiește în mine. 18Știu, desigur, că nimic bun nu locuiește în
7:18
Gen. 6:5
8:21
mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, vreau să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. 19Căci nu fac binele, pe care-l vreau, ci tocmai răul, pe care nu-l vreau! 20Și dacă fac ce nu vreau, nu mai sunt eu cel ce lucrează astfel, ci păcatul, care locuiește în mine. 21Găsesc, așadar, legea aceasta: când vreau să fac binele, răul stă lipit de mine. 22Fiindcă, după omul dinăuntru, mă încântă
7:22
Ps. 1:2
Legea
7:22
2Cor. 4:16Ef. 3:16Col. 3:9,10
lui Dumnezeu, 23dar văd în
7:23
Gal. 5:17
mădularele mele o altă
7:23
Cap. 6:13,19.
lege, care se luptă cu Legea primită de mintea mea și care mă face rob legii păcatului din mădularele mele. 24O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? 25Mulțumiri
7:25
1Cor. 15:57
fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru! Așadar, cu mintea eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească slujesc legii păcatului.

8

Viața sub călăuzirea Duhului

81Acum dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, [care nu

8:1
Vers. 4.
trăiesc potrivit firii pământești, ci potrivit Duhului]. 2Într-adevăr, legea
8:2
Cap. 6:18,22.
Duhului
8:2
1Cor. 15:452Cor. 3:6
dătător de viață în Hristos Isus te-a eliberat de legea
8:2
Cap. 7:24,25.
păcatului și a morții. 3Căci – lucru
8:3
Cap. 3:20.
cu neputință pentru Lege, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu
8:3
2Cor. 5:21Gal. 3:13
L-a trimis, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său, într-o fire asemănătoare cu cea păcătoasă, și a osândit păcatul în firea pământească, 4pentru ca cerința dreaptă a Legii să fie împlinită în noi, care
8:4
Vers. 1.
umblăm nu potrivit firii pământești, ci potrivit Duhului. 5Într-adevăr, cei ce
8:5
In. 3:61Cor. 2:14
trăiesc potrivit firii pământești năzuiesc la lucrurile firii pământești, pe când cei
8:5
Gal. 5:22,25
ce trăiesc potrivit Duhului năzuiesc la lucrurile Duhului. 6Și năzuința
8:6
Cap. 6:21;
firii pământești duce la moarte, pe când năzuința Duhului duce la viață și pace. 7Fiindcă năzuința
8:7
Iac. 4:4
firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici
8:7
1Cor. 2:14
nu se poate supune. 8Deci cei ce trăiesc în firea pământească nu pot să-I placă lui Dumnezeu. 9Voi însă nu mai trăiți în firea pământească, ci în Duhul, dacă Duhul
8:9
1Cor. 3:16
6:19
lui Dumnezeu locuiește într-adevăr în voi. Dacă cineva nu are Duhul
8:9
In. 3:34Gal. 4:6Flp. 1:191Pt. 1:11
lui Hristos, acela nu este al Lui. 10Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este mort din pricina păcatului, dar Duhul este viață datorită dreptății. 11Și dacă Duhul Celui
8:11
Fap. 2:24
ce L-a înviat pe Isus din morți locuiește în voi, Cel
8:11
Cap. 6:4,5.
ce L-a înviat pe Hristos Isus din morți va da viață și trupurilor voastre muritoare prin Duhul Său, care locuiește în voi.

Creștinul trăiește în așteptarea mântuirii

12Așadar

8:12
Cap. 6:7,14.
, fraților, noi nu suntem datori firii pământești, ca să mai trăim potrivit firii pământești. 13Dacă trăiți
8:13
Vers. 6.
potrivit firii pământești, veți muri; dar dacă, prin Duhul, dați morții
8:13
Ef. 4:22Col. 3:5
faptele trupului, veți trăi. 14Căci toți cei ce sunt călăuziți
8:14
Gal. 5:18
de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15Și voi n-ați
8:15
1Cor. 2:12Evr. 2:15
primit un duh de robie, ca să mai aveți frică
8:15
2Tim. 1:71In. 4:18
, ci ați primit un duh
8:15
Is. 56:6Gal. 4:5,6
de înfiere, prin care strigăm: „Avva
8:15
Mc. 14:36
!”8:15 Lit. abbá („tată!”), termen familial în dialectul iudeo-aramaic. Folosit de Isus ca formulă de adresare către Dumnezeu (vezi Mc. 14:36), termenul a rămas în uzul comunităților creștine vorbitoare de aramaică, fiind preluat și de cele elenofone (Gal. 4:6)., adică: „Tată!” 16Însuși
8:16
2Cor. 1:22
5:5Ef. 1:13
4:30
Duhul dă mărturie împreună cu duhul nostru că suntem copiii lui Dumnezeu. 17Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori
8:17
Fap. 26:18Gal. 4:7
: moștenitori ai lui Dumnezeu și moștenitori împreună cu Hristos, dacă suferim
8:17
Fap. 14:22Flp. 1:292Tim. 2:11,12
împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El.

18Eu socotesc că suferințele

8:18
2Cor. 4:171Pt. 1:6,7
4:13
din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care se va descoperi față de noi. 19De asemenea, și creația
8:19
2Pt. 3:13
așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea
8:19
1In. 3:2Gen. 3:19
fiilor lui Dumnezeu. 20Căci creația
8:20
Vers. 22.
a fost supusă deșertăciunii – nu de bunăvoie, ci din pricina celui care a supus-o – cu nădejdea însă 21că și ea va fi eliberată din robia stricăciunii, ca să aibă parte de libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu. 22Dar știm că, până acum, toată creația suspină și suferă chinurile facerii. 23Și nu numai ea, ci și cei care au cele dintâi roade
8:23
2Cor. 5:2-5Ef. 1:14
ale Duhului: noi înșine suspinăm în sinea noastră și așteptăm înfierea, răscumpărarea trupului
8:23
Lc. 21:28Ef. 4:30
nostru. 24Căci cu nădejdea
8:24
2Cor. 5:7Evr. 11:1
aceasta am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde, căci cine nădăjduiește ceea ce se vede? 25În schimb, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare. 26Tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu
8:26
Iac. 4:3
știm cum trebuie să ne rugăm. Dar însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. 27Și Cel
8:27
1Cr. 28:9Ps. 7:9Pr. 17:3Ier. 11:201Tes. 2:4Ap. 2:23
care cercetează inimile știe care este năzuința Duhului, pentru că El mijlocește pentru sfinți potrivit
8:27
1In. 5:14
voii lui Dumnezeu.

Dragostea lui Dumnezeu ne dă siguranță

28Știm că toate lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, al celor care

8:28
Cap. 9:11,23,24.
sunt chemați după planul Său. 29Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai
8:29
Cap. 11:2.
dinainte i-a și hotărât mai
8:29
Ef. 1:5,11
dinainte să
8:29
Flp. 3:211In. 3:2
fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Întâiul Născut dintre mai mulți frați. 30Și pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte i-a și chemat
8:30
Cap. 1:6;
, și pe aceia pe care i-a chemat i-a și îndreptățit
8:30
1Cor. 6:11
, iar pe aceia pe care i-a îndreptățit i-a și proslăvit.

31Deci ce vom zice noi despre toate acestea? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32El

8:32
Cap. 5:6,10.
, care nu L-a cruțat nici pe propriul Său Fiu, ci L-a
8:32
Cap. 4:25.
dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui totul fără plată împreună cu El? 33Cine le va aduce învinuiri aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu
8:33
Is. 50:8,9Ap. 12:10,11
este cel care îndreptățește! 34Cine-i va osândi? Hristos Isus a murit, ba încă a și înviat, este
8:34
Mc. 16:19Col. 3:1Evr. 1:3
8:1
12:21Pt. 3:22
la dreapta lui Dumnezeu și
8:34
Evr. 7:25
9:241In. 2:1
mijlocește pentru noi! 35Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, strâmtorarea, prigoana, foametea, lipsa de îmbrăcăminte, primejdia, sabia? 36După cum este scris:

Din pricina Ta

8:36
2Cor. 4:11
suntem dați morții toată ziua;

suntem socotiți ca niște oi de tăiat.8:36 Ps. 44:22.

37Totuși, în toate acestea suntem mai mult decât biruitori

8:37
1Cor. 15:571In. 4:4
5:4,5Ap. 12:11
prin Acela care ne-a iubit. 38Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile
8:38
Ef. 1:21Col. 1:16
2:151Pt. 3:22
, nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39nici înălțimea, nici adâncimea, nici vreo altă făptură nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Hristos Isus, Domnul nostru.