Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
4

Discernerea duhurilor

41Preaiubiţilor, să nu vă încredeţi în orice duh, ci puneţi duhurile la încercare şi vedeţi dacă sunt de la Dumnezeu; fiindcă mulţi profeţi falşi au apărut în lume. 2Prin aceasta cunoaşteţi Duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu. 3Şi orice duh care nu Îl mărturiseşte pe Iisus, nu este de la Dumnezeu, ci duhul Antihristului, despre care aţi auzit că vine, iar acum este deja în lume. 4Copiii mei, voi sunteţi de la Dumnezeu şi i-aţi învins pe aceştia, pentru că Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume. 5Ei sunt din lume, de aceea vorbesc ca din lume, iar lumea îi ascultă. 6Noi suntem din Dumnezeu. Cel care-L cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă, cel care nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul înşelăciunii.

Iubirea şi credinţa

7Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte s-a născut din Dumnezeu şi Îl cunoaşte pe Dumnezeu. 8Cel care nu iubeşte nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire. 9Prin aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu în noi, că Dumnezeu L-a trimis în lume pe Fiul Său, Unul Născut,Sau: „singurul Său Fiu”. ca să trăim prin El. 10În aceasta stă iubirea: nu în faptul că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci în aceea că El ne-a iubit pe noi şi L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11Preaiubiţilor, dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, şi noi trebuie să ne iubim unul pe altul. 12Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată. Dar dacă ne iubim unii pe alţii Dumnezeu rămâne în noi şi iubirea Lui în noi este desăvârşită.

13Din aceasta cunoaştem că rămânem în El şi El în noi, fiindcă ne-a dat din Duhul Său. 14Iar noi L-am văzut şi dăm mărturie că Tatăl L-a trimis pe Fiul ca Mântuitor al lumii. 15Oricine dă mărturie că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu. 16Noi am cunoscut şi am crezut iubireaVariantă: „în iubirea lui Dumnezeu”. pe care o are Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeu este iubire, iar cel care rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el. 17Astfel se desăvârşeşte iubirea în noi, că să avem îndrăzneală în ziua judecăţii, pentru că aşa cum este El, le fel suntem şi noi în această lume. 18În iubire nu există teamă; dimpotrivă, iubirea desăvărşită alungă teama, căci teama presupune pedeapsă, iar cel care se teme nu este desăvârşit în iubire. 19Noi Îl iubim fiindcă El ne-a iubit mai întâi. 20Dacă cineva spune: „Eu Îl iubesc pe Dumnezeu”, dar îl urăşte pe fratele său, este mincinos. Căci cel care nu-l iubeşte pe fratele său, pe care îl vede, nu-L poate iubi pe Dumnezeu, pe care nu-L vede. 21Şi aceasta este porunca pe care o avem de la El: cel care Îl iubeşte pe Dumnezeu să-l iubească şi pe fratele său.