Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
5

51Căci, oricare mare preot ales dintre oameni, este pus să-L slujească pe Dumnezeu, pentru oameni, ca să aducă daruri şi jertfe pentru păcate. 2El poate fi îngăduitor faţă de cei neştiutori şi rătăciţi, fiindcă el însuşi este supus slăbiciunii 3şi, din cauza ei, trebuie să aducă jertfă şi pentru păcatele sale, aşa cum aduce pentru cele ale poporului. 4Şi nimeni nu-şi ia cinstea aceasta singur, ci este chemat de Dumnezeu, aşa cum a fost Aaron.

5La fel şi Hristos, nu s-a slăvit pe Sine Însuşi, făcându-se mare preot, ci Dumnezeu I-a zis:

Tu eşti Fiul Meu,

Eu astăzi Te-am născut!

6După cum spune şi în alt loc:

Tu eşti preot în veac,

după rânduiala lui Melhisedec.

7În zilele vieţii Sale în trup, El a adus rugăciuni şi cereri, cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel care Îl putea salva de la moarte şi a fost ascultat datorită credincioşiei Lui. 8El, deşi era Fiu, a învăţat ascultarea prin ceea ce a suferit 9şi a ajuns desăvârşit, devenind pentru toţi cei care Îl ascultă cauzaSau: „cauzatorul”, „iniţiatorul”, „sursa”. mântuirii veşnice, 10fiind numit de Dumnezeu mare preot după rânduiala lui Melhisedec.

Îndemnuri la viaţă matură în credinţă

11Despre acestea avem multe de spus, lucruri greu de explicat, căci aţi devenit greoi la pricepere. 12Trebuia să fiţi deja învăţători, după atâta vreme, dar voi mai aveţi încă nevoie să vă înveţe cineva temelia şi începutul cuvintelor lui Dumnezeu, şi aţi ajuns să aveţi nevoie iarăşi de lapte, nu de hrană tare. 13Fiindcă oricine se hrăneşte cu lapte, este nepriceput în învăţătura despre îndreptăţire şi este încă prunc. 14Mâncarea tare este pentru cei maturi care şi-au folosit priceperea cu sârguinţă şi au ajuns să deosebească binele de rău.