Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
8

Marele preot al noului legământ

81Cel mai important lucru din cele spuse este că avem un astfel de mare preot, care stă la dreapta tronului măririi, în ceruri, 2şi slujitor al celor sfinte şi al cortului celui adevărat, care a fost ridicat de Domnul, nu de vreun om. 3Pentru că orice mare preot este pus să aducă daruri şi jertfe, de aceea trebuia ca şi marele nostru preot să aibă ceva de adus. 4Dacă ar fi fost pe pământ, nici nu ar fi putut fi preot, pentru că aici erau deja cei ce aduc darurile după Lege. 5Aceştia slujesc chipului şi umbrei celor cereşti, aşa cum i s-a spus lui Moise când a fost să ridice cortul: Vezi, i s-a zis, să faci totul după modelul care ţi s-a arătat pe munte! 6Acum, însă, El a dobândit o slujire mai bună, pentru că este mijlocitorul unui legământ mai bun, care se întemeiază pe făgăduinţe mai bune.

7Dacă legământul dintâi ar fi fost desăvârşit, atunci nu s-ar fi lăsat loc pentru un al doilea legământ. 8Căci Dumnezeu îi mustră şi le zice:

Iată vin zile, zice Domnul,

când voi încheia un nou legământ

cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda,

9nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor

când i-am luat de mână şi i-am scos afară din ţara Egiptului.

Pentru că ei nu au rămas în legământul meu,

nici Eu nu m-am mai îngrijit de ei, zice Domnul.

10Acesta este legământul

pe care îl voi încheia cu casa lui Israel

după zilele acelea, spune Domnul:

Voi pune legile Mele în cugetul lor

şi le voi scrie în inima lor.

Eu voi fi Dumnezeul lor

şi ei vor fi poporul Meu.

11Şi nimeni nu-l va mai învăţa pe aproapele său

sau pe fratele său, zicând: „Cunoaşte-L pe Domnul!”

căci toţi Mă vor cunoaşte,

de la cel mai mic

la cel mai mare dintre ei.

12Pentru că Mă voi purta cu milă faţă de nedreptăţile lor

şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor.

13Iar când zice nou, legământul dintâi devine vechi; iar ceea ce este vechi şi îmbătrânit este gata să piară.
9

Templul pământesc şi templul ceresc

91Legământul dintâi avea rânduieli pentru slujbe şi un locaş sfânt pământesc. 2Astfel, s-a ridicat o primă încăpere numită Sfânta unde erau sfeşnicul, masa şi pâinile puse înaintea lui Dumnezeu. 3Dincolo de ea, după cea de-a doua perdea, venea încăperea numită Sfânta Sfintelor. 4Acolo erau cădelniţa de aur şi chivotul legământului, ferecat peste tot cu aur, unde se aflau vasul de aur cu mană şi toiagul lui Aaron, care dăduse vlăstari, şi tablele legământului. 5Deasupra chivotului erau heruvimii slavei care adumbreau capacul numit ispăşire. Nu putem vorbi însă, acum, cu de-amănuntul despre acestea.

6Astfel fiind aşezate toate, preoţii intrau mereu în încăperea dintâi, săvârşind slujbele; 7în cea de-a doua încăpere însă, intra numai marele preot doar o dată pe an, iar atunci venea cu sângele jertfei adus pentru sine şi pentru păcatele din neştiinţă ale poporului. 8Prin acestea Duhul Sfânt arată că drumul către Sfânta Sfintelor nu fusese încă descoperit atâta timp cât încă mai stă în picioare prima încăpere. 9Aceasta este o pildă pentru timpul de acum, potrivit căreia darurile şi jertfele aduse nu pot desăvârşi pe cel ce se închină, în conştiinţa lui. 10Ele erau doar nişte rânduieli privitoare la trup, legate de mâncăruri, băuturi şi diferite spălări, şi toate ţin până la vremea îndreptării lucrurilor.

11Hristos, însă, ca mare preot al bunurilor ce aveau să vină, a trecut prin cortul mai mare şi desăvârşit care nu este făcut de oameni, adică nu face parte din creaţia aceasta, 12şi a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sângele ţapilor şi al viţeilor, ci cu însuşi sângele Său, dobândind o răscumpărare veşnică. 13Căci dacă sângele ţapilor şi al taurilor şi cenuşa unei vaci, stropite peste cei întinaţi, îi sfinţesc şi le dau curăţirea trupului, 14cu cât mai mult sângele lui Hristos, care a fost adus prin Duhul cel veşnic ca jertfă fără pată lui Dumnezeu, ne va curăţi conştiinţa de faptele moarte ca să slujim Dumnezeului celui Viu!

15Şi prin aceasta El este mijlocitorul unui testament nou, aşa încât cei chemaţi să primească făgăduinţa moştenirii veşnice, întrucât moartea Lui răscumpără păcatele făcute sub primul testament. 16Iar unde este un testament, cel ce l-a făcut trebuie să moară neapărat, 17pentru că testamentul este confirmat doar după moarte şi nu poate avea niciodată putere atât timp cât cel ce l-a făcut încă trăieşte. 18Astfel, nici primul legământ nu a fost încheiat fără vărsarea sângelui. 19Căci Moise, după ce a sfârşit de spus toate poruncile Legii, a luat în faţa întregului popor sângele viţeilor şi al ţapilor, cu apă, lână roşie şi isop, şi a stropit cartea şi întregul popor cu el. 20Apoi le-a zis: Acesta este sângele legământului, al legământului pe care l-a poruncit Dumnezeu pentru voi. 21Şi în acelaşi fel a stropit cu sânge cortul şi toate vasele de slujbă. 22Şi aproape toate lucrurile sunt curăţite cu sânge, potrivit Legii, căci fără vărsare de sânge nu este iertare.

Păcatul este înlăturat de moartea lui Hristos

23Aşadar, dacă chipurile celor din ceruri au fost curăţite prin astfel de mijloace, trebuia ca cele cereşti însele să fie curăţite prin jertfe mai bune decât cele dintâi. 24Căci Hristos nu a intrat în cele sfinte făcute de mâini omeneşti, chipul celor adevărate, ci chiar în cer, ca să se înfăţişeze acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu. 25Şi nu a intrat să se aducă pe Sine jertfă de mai multe ori, cum intră an de an marele preot în Sfânta Sfintelor, cu un sânge care nu este al lui, 26căci, atunci, ar fi trebuit să pătimească de multe ori de la crearea lumii; acum, însă, El s-a arătat o singură dată, la împlinirea veacurilor, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa. 27Şi, după cum este dat oamenilor să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, 28la fel şi Hristos, s-a adus pe Sine o singură dată pentru cei mulţi ca să le îndepărteze păcatele; iar a doua oară, fără legătură cu păcatul, se va arăta celor care Îl aşteaptă să îi mântuiască.

10

101Căci Legea, având doar umbra lucrurilor bune ce vor veni şi nu chipul lucrurilor adevărate, nu poate, prin aceleaşi jertfe aduse an de an, fără încetare, să îi desăvârşească vreodată pe cei ce iau parte la ele. 2Altfel, n-ar fi încetat ei oare să mai aducă jertfe, dacă nu mai aveau conştiinţa păcatelor, de vreme ce fuseseră curăţiţi o dată? 3Prin jertfe însă, păcatele sunt reamintite în fiecare an, 4pentru că sângele taurilor şi al ţapilor nu le poate îndepărta.

5De aceea, când vine în lume, El zice:

Jertfe şi ofrande nu ai vrut,

ci mi-ai pregătit un trup.

6Nu ţi-au plăcut

arderi de tot şi jertfe pentru păcat.

7Atunci am zis:

Iată, am venit,

în sulul cărţii este scris despre Mine.

Vin să fac voia Ta, Dumnezeule.

8După ce a spus mai întâi: Jertfe şi ofrande, arderi de tot şi jertfe pentru păcat tu nu ai vrut, nici nu ţi-au plăcut, în timp ce toate erau aduse potrivit Legii, 9El zice, după aceea: Iată, vin să fac voia Ta! şi, astfel, primele sunt desfiinţate ca să rămână în picioare următoarele. 10Şi prin această voie suntem sfinţiţi noi, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, o dată pentru totdeauna.

11Şi orice preot stă în fiecare zi să slujească şi aduce aceleaşi jertfe de nenumărate ori, dar ele nu pot niciodată să îndepărteze păcatele. 12Iisus însă a adus o singură jertfă pentru păcate şi s-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu. 13Iar de-atunci, El aşteaptă ca vrăjmaşii să fie puşi la picioarele Lui, 14pentru că, printr-o singură jertfă, i-a desăvârşit o dată pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi.

15Şi Duhul Sfânt ne aduce mărturie, căci, după ce spune:

16Acesta este legământul pe care îl voi face cu ei

după zilele acelea, spune Domnul;

voi pune legile Mele în inima lor

şi le voi scrie în cugetul lor,

17zice şi:

De păcatele şi de nelegiuirile lor

nu îmi voi mai aduce aminte niciodată.

18– Iar unde a venit iertarea păcatelor, nu se mai aduce jertfă pentru păcat.

Îndemnuri la credinţă şi statornicie

19De aceea, fraţilor, avem îndrăzneală să intrăm în locaşurile sfinte prin sângele lui Iisus, 20căci ne-a deschis o cale nouă, vie, prin perdeaua despărţitoare care este trupul Său, 21şi avem un mare preot peste toată casa lui Dumnezeu. 22Să ne apropiem deci cu inimi sincere, în credinţă deplină, cu inimi stropite şi curăţite de conştiinţa relelor, cu trupul spălat cu apă curată. 23Să păstrăm neclintiţi mărturisirea nădejdii, căci Cel ce a promis este credincios, 24să ne încurajăm unul pe altul în dragoste şi în fapte bune, 25fără să părăsim adunarea, cum e obiceiul unora, ci îndemnându-ne, cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua aceea se apropie.

26Căci, dacă păcătuim voit, după ce am primit cunoaşterea adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate, 27ci doar aşteptarea înfricoşătoare a judecăţii şi a focului aprins care îi va mistui pe cei care se împotrivesc. 28Dacă cineva nesocotea legea lui Moise era dat la moarte fără milă, pe mărturia a doi sau trei oameni. 29Cu cât credeţi că va fi mai aspră pedeapsa pe care o merită cel care-L calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu şi nesocoteşte sângele legământului ca pe ceva neînsemnat, deşi a fost sfinţit prin el, şi îşi bate joc de Duhul harului? 30Căci noi Îl cunoaştem pe Cel ce a zis:

A Mea este răzbunarea,

Eu voi răsplăti!

Şi iarăşi:

Domnul va judeca poporul Său.

31Este înfricoşător să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu!

32Aduceţi-vă aminte de zilele dintâi, când aţi fost luminaţi şi aţi răbdat lupte mari şi suferinţe, 33când unii erau batjocoriţi şi ajunseseră un spectacol în suferinţa lor, în timp ce alţii i-au sprijinit pe cei de-abia scăpaţi cu viaţă; 34cum aţi avut milă de cei închişi şi aţi întâmpinat cu bucurie luarea averilor voastre, ştiind că, de fapt, toţi aveţi averi mai bune, care nu pier! 35Nu părăsiţi, aşadar, această îndrăzneală a voastră, care are o mare răsplată! 36Aveţi nevoie de răbdare ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să primiţi făgăduinţa.

37Doar puţin, încă foarte puţin

şi Cel ce vine va veni şi nu va întârzia!

38Cel drept prin credinţă va fi viu,

iar dacă dă înapoi

sufletul Meu nu se va bucura de el!

39Noi însă nu dăm înapoi ca să ne pierdem, ci avem credinţă ca să ne păstrăm sufletele.
Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]