Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
11

Despre rugăciune

111Iisus era într-un loc şi se ruga. Când a sfârşit, unul dintre ucenicii Săi I-a spus: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum i-a învăţat şi Ioan pe ucenicii săi.” 2El le-a spus: „Când vă rugaţi, spuneţi:

Tată, sfinţească-se Numele Tău,

să vină Împărăţia Ta,

3pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă în fiecare zi

4şi ne iartă nouă greşelile noastre,

fiindcă şi noi iertăm oricui ne e dator

şi nu ne duce pe noi în ispită.”

5Şi le-a spus: „Care dintre voi are un prieten şi merge la el la miezul nopţii şi îi spune: Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6fiindcă a venit la mine un prieten de-al meu de pe drum şi n-am ce să-i dau. 7Iar cel dinăuntru îi răspunde: Nu mă deranja! Iată, uşa e încuiată iar copiii sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic să-ţi dau. 8Vă spun că, dacă nu se va ridica să-i dea pentru că îi este prieten, măcar pentru stăruinţa lui se va scula să-i dea ce-i trebuie. 9Şi eu vă spun: Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide! 10Fiindcă oricine cere primeşte, cine caută găseşte şi celui care bate i se va deschide. 11Şi care tată dintre voi, căruia fiul său îi cere un peşte, îi dă în loc de peşte un şarpe? 12Sau dacă îi cere un ou, îi dă un scorpion? 13Astfel, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să faceţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl din cer Îl va da pe Duhul Sfânt celor care Îl cer.”

Iisus şi Beelzebul

14Iisus a alungat un demon de muţenie şi, după ce a ieşit demonul, mutul a vorbit, iar mulţimile se mirau. 15Unii dintre ei spuneau: „Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, alungă demonii.” 16Alţii, ispitindu-L, cereau de la El un semn din cer. 17Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a spus: „Orice împărăţie care se dezbină dinăuntru se distruge şi casă peste casă cade. 18Iar dacă Satan este dezbinat în el însuşi, cum va dăinui împărăţia lui? Voi spuneţi: Cu Beelzebul îi scoate pe demoni. 19Dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea, chiar ei vor fi judecătorii voştri. 20Însă dacă Eu cu degetul lui Dumnezeu scot demonii, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi. 21Când un om puternic şi înarmat îşi păzeşte casa, avuţiile sale sunt în siguranţă. 22Dar când vine unul mai puternic decât el şi îl învinge, îi ia armele în care se încredea şi împarte prada. 23Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.

24Când duhul necurat iese din om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă. Şi pentru că nu găseşte, spune: Mă voi întoarce în casa din care am ieşit. 25Când vine, o găseşte măturată şi împodobită. 26Atunci merge şi aduce alte şapte duhuri mai rele decât el şi intră să locuiască acolo, iar starea acelui om ajunge mai rea decât la început.”

27Pe când spunea El acestea, o femeie din mulţime I-a zis, ridicând glasul: „Fericit pântecele care Te-a purtat şi sânul la care ai supt.” 28Dar El a spus: „Dar şi mai fericiţi sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl păzesc.”

Semnul lui Iona

29Când s-au adunat mulţimile, Iisus a început să spună: „Aceşti oameni sunt un soi rău. Ei cer un semn, dar nu li se va da nici un semn în afară de semnul lui Iona. 30Aşa cum Iona a fost semn pentru niniviteni, la fel va fi şi Fiul Omului un semn pentru aceşti oameni. 31Regina de la miazăzi se va ridica la judecată împotriva oamenilor acestei generaţii şi îi va condamna pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înţelepciunea lui Solomon, şi iată, cineva mai mare decât Solomon este aici. 32Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată împotriva acestor oameni şi îi vor condamna, fiindcă ei s-au pocăit şi s-au întors la Dumnezeu, la vestirea lui Iona, şi iată, cineva mai mare decât Iona este aici.

Lumina trupului

33Nimeni, după ce aprinde o făclie, nu o pune într-un loc ascuns, ci în sfeşnic, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 34Cel care luminează trupul este ochiul tău. Când ochiul tău este limpede tot trupul tău este luminat, dar când este rău, şi trupul este întunecat. 35Vezi aşadar, ca lumina din tine să nu fie întuneric. 36Astfel, dacă tot trupul tău este luminat, fără nici o parte întunecată, va fi luminat în întregime, ca atunci când făclia te luminează cu strălucirea ei.”

Denunţarea fariseilor şi cărturarilor

37Pe când vorbea, un fariseu L-a chemat să ia masa cu el. Iisus a intrat şi s-a aşezat la masă. 38Văzându-L, fariseul s-a mirat că nu s-a spălat înainte să mănânce. 39Dar Domnul a zis: „Voi, fariseilor, curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria dar pe dinăuntru sunteţi plini de jaf şi răutate. 40Nebunilor! Oare cel care a făcut partea din afară nu a făcut-o şi pe cea de dinăuntru? 41Ci faceţi milostenie din cele dinăuntru şi iată, toate vă vor fi curate. 42Dar, vai vouă, fariseilor, fiindcă daţi zeciuială din mentă, din rută şi din toate ierburile şi lăsaţi la o parte judecata şi iubirea lui Dumnezeu! Dar pe acestea trebuia să le faceţi, fără să le lăsaţi deoparte pe celelalte. 43Vai vouă, fariseilor, că iubiţi locurile din faţă în sinagogi şi vă place să fiţi salutaţi în pieţe! 44Vai vouă, că sunteţi ca mormintele care nu se văd, iar oamenii se plimbă peste ele şi nu ştiu.”

45Unul dintre învăţătorii Legii I-a răspuns: „Învăţătorule, spunând acestea, ne mustri şi pe noi.” 46Dar El a spus: „Vai vouă, învăţători ai Legii, fiindcă îi încărcaţi pe oameni cu poveri greu de purtat, dar voi nici cu un deget nu le atingeţi. 47Vai vouă, că ridicaţi morminte profeţilor pe care părinţii voştri i-au ucis. 48Aşadar, sunteţi martori şi încuviinţaţi faptele părinţilor voştri, pentru că ei i-au ucis pe profeţi, iar voi le zidiţi morminte. 49Tocmai de aceea înţelepciunea lui Dumnezeu a spus: Le voi trimite profeţi şi apostoli şi îi vor ucide şi îi vor prigoni pe unii dintre ei, 50pentru ca sângele tuturor profeţilor, care s-a vărsat de la crearea lumii să se ceară de la acest neam, 51de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar şi sanctuar. Da, vă spun, de la neamul acesta va fi cerut. 52Vai vouă, învăţători ai Legii fiindcă aţi luat cheia cunoaşterii. Nici voi n-aţi intrat şi nici pe cei care voiau să intre nu i-aţi lăsat.” 53După ce a ieşit El de acolo, cărturarii şi fariseii au început să se înverşuneze împotriva lui şi să-L stârnească să vorbească despre multe, 54întinzându-I curse ca să-L prindă cu vreunul dintre cuvintele Sale.