Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
23

Iisus înaintea lui Pilat şi a lui Irod

231Şi, ridicându-se toată mulţimea, L-au dus la Pilat 2şi au început să-L acuze: „L-am găsit pe acesta răzvrătind poporul nostru, oprind de la plata birului pentru Cezar şi spunând că El este Hristos regele.” 3Pilat l-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?” El a răspuns: „Tu însuţi spui.” 4Pilat a spus atunci marilor preoţi şi mulţimii: „Nu-I găsesc nici o vină acestui om.” 5Dar ei stăruiau: „El răscoală poporul, învăţând în toată Iudeea, începând din Galileea şi până aici.”

6Când a auzit aceasta, Pilat a întrebat dacă omul este galilean 7şi, când a aflat că este sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla la Ierusalim în zilele acelea. 8Irod s-a bucurat mult când L-a văzut pe Iisus, pe care dorise să-L vadă de mult timp, fiindcă auzise despre El şi spera să vadă vreun semn făcut de acesta. 9Şi L-a întrebat multe, dar Iisus nu i-a răspuns nimic. 10De faţă erau marii preoţi şi cărturarii care Îl învinuiau întruna. 11Irod, împreună cu soldaţii săi, după ce şi-a bătut joc şi a râs de El, L-a îmbrăcat într-o haină strălucitoare şi L-a trimis la Pilat. 12În ziua aceea, Irod şi Pilat au devenit prieteni, căci înainte se duşmăneau.

Condamnarea lui Iisus

13Pilat i-a chemat pe marii preoţi, pe comandanţi şi poporul 14şi le-a spus: „L-aţi adus la mine pe omul acesta ca pe unul care răzvrăteşte poporul, dar iată că eu, judecându-L în faţa voastră, n-am găsit la El nici o vină din câte îi aduceţi. 15Şi nici Irod, care ni L-a trimis înapoi, n-a găsit. Iată, nu a făcut nimic vrednic de moarte. 16Aşadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera.”În unele manuscrise lipseşte versetul 17: „Trebuia să le elibereze de fiecare sărbătoare pe cineva.” 18Dar mulţimea a început să strige într-un glas: „La moarte cu El! Eliberează-ni-l pe Baraba!” 19Baraba era închis pentru o răscoală pe care o stârnise în cetate şi pentru un omor. 20Pilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Iisus. 21Dar ei strigau: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” 22Pilat le-a spus a treia oară: „Dar ce rău a făcut acesta? Nu-I găsesc nici o vină de moarte. Îl voi pedepsi, deci, şi-L voi elibera.” 23Dar ei stăruiau, cerând cu strigăte puternice să-L răstignească. Iar strigătele lor au biruit. 24Atunci Pilat a hotărât să le împlinească cererea. 25L-a eliberat deci pe cel care fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi pentru crimă, cel pe care îl cereau ei, iar pe Iisus L-a lăsat în voia lor.

Răstignirea lui Iisus

26Pe când Îl duceau, l-au luat pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate, ca să o ducă în urma lui Iisus. 27Şi era urmat de multă lume şi de femei care Îl plângeau şi Îl jeleau. 28Iar Iisus s-a întors spre ele şi le-a spus: „Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru Mine, ci plângeţi pentru voi şi pentru copiii voştri, 29pentru că, iată, vin zile în care se va spune: Fericite sunt femeile cele sterpe şi pântecele care n-au născut şi sânii care n-au alăptat.

30Atunci vor începe să zică munţilor:

Prăvăliţi-vă peste noi!

Şi stâncilor:

Acoperiţi-ne!

31Pentru că dacă ei fac aşa cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?”

32Împreună cu El duceau şi doi răufăcători ca să-i dea la moarte. 33Când au ajuns la locul numit al Căpăţânii, L-au răstignit împreună cu cei doi răufăcători, unul la dreapta şi altul la stânga. 34Iisus zicea: „Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac.” Apoi, şi-au împărţit hainele Lui, trăgându-le la sorţi. 35Mulţimea stătea şi privea. Căpeteniile îşi băteau joc de El, spunând: „Pe alţii i-a salvat, să se salveze şi pe Sine dacă este Hristosul, alesul lui Dumnezeu!” 36Ostaşii îşi băteau joc de El şi, apropiindu-se I-au dat oţet 37zicându-I: „Dacă Tu eşti regele iudeilor, salvează-Te!” 38Deasupra Lui era o inscripţie pe care scria: „Acesta este regele iudeilor.”

39Unul dintre răufăcătorii răstigniţi Îl batjocorea, zicând: „Nu eşti Tu oare Hristosul? Salvează-Te pe Tine şi pe noi!” 40Dar celălalt i-a răspuns şi l-a certat: „Nu te temi măcar de Dumnezeu, tu, care ai aceeaşi osândă? 41Noi suntem pedepsiţi pe drept, pentru că ne-am luat partea pe care o meritam, dar El n-a făcut nici un rău.” 42Apoi a zis: „Iisuse, aminteşte-ţi de mine când vei intra în Împărăţia ta.” 43Iar El i-a răspuns: „Adevărat îţi spun, astăzi vei fi cu Mine în paradis.”

Iisus moare pe cruce

44Era pe la ceasul al şaselea când s-a lăsat întuneric peste tot pământul, 45soarele s-a întunecat, iar vălul de la Templu s-a rupt în două. 46Iisus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale îmi încredinţez duhul!” Şi zicând acestea, şi-a dat duhul. 47Când a văzut ce s-a întâmplat, centurionul l-a preamărit pe Dumnezeu, zicând: „Într-adevăr, omul acesta era drept.” 48Iar mulţimea celor care veniseră să privească, văzând ce s-a întâmplat, se întorcea bătându-şi pieptul. 49Cunoscuţii Lui şi femeile care Îl urmaseră din Galileea stăteau deoparte şi priveau la toate acestea.

Înmormântarea lui Iisus

50Şi iată, era un om, pe nume Iosif, care făcea parte din Sfat, om bun şi drept, 51care nu se învoise cu înţelegerea şi hotărârea lor. El era din Arimateea, o cetate din Iudeea şi aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. 52A mers la Pilat şi i-a cerut trupul lui Iisus. 53L-a coborât de pe cruce, l-a înfăşurat într-un giulgiu de in şi l-a pus într-un mormânt de piatră în care nu mai fusese pus nimeni. 54Era ziua pregătirii şi se apropia sâmbăta. 55Femeile care Îl urmaseră şi care veniseră cu Iisus din Galileea au văzut mormântul şi cum i-a fost pus trupul. 56Apoi s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri, iar sâmbătă s-au odihnit după Lege.