Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
3

Predica lui Ioan Botezătorul

31În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar pe când Pilat din Pont era procuratorul Iudeii, Irod era tetrarh al Galileii, Filip, fratele lui, era tetrarh al Itureii şi al Trahonitidei iar Lisanias, tetrarh al Abilenei, 2şi mari preoţi erau Anna şi Caiafa, Dumnezeu i-a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. 3Iar el a străbătut tot ţinutul Iordanului vestind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor, 4după cum stă scris în cartea cuvintelor profetului Isaia:

Glasul celui care strigă în pustie:

Pregătiţi calea pentru Domnul,

drepte faceţi cărările înaintea Lui.

5Orice vale se va umple,

orice munte şi orice deal se vor pleca,

căile strâmbe vor fi îndreptate

iar cele colţuroase vor fi netezite.

6Şi orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu.

7Astfel, Ioan spunea mulţimilor care veneau la el să fie botezate: „Pui de vipere, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia ce va să vină? 8Faceţi deci roade vrednice de pocăinţă şi nu începeţi să spuneţi în sinea voastră: Îl avem ca tată pe Avraam, pentru că vă spun că Dumnezeu poate să ridice fii ai lui Avraam şi din pietrele acestea. 9Securea stă deja la rădăcina pomilor şi orice pom care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.” 10Iar mulţimile l-au întrebat: „Atunci, ce să facem?” 11Şi Ioan le-a răspuns: „Cel ce are două haine să împartă cu cel care nu are, iar cel ce are mâncare să facă la fel.” 12Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi şi l-au întrebat: „Învăţătorule, ce să facem?” 13Iar el le-a spus: „Să nu luaţi nimic mai mult decât vi s-a poruncit.” 14L-au întrebat şi nişte soldaţi: „Noi ce trebuie să facem?” Iar el le-a spus: „Să nu asupriţi şi să nu înşelaţi pe nimeni. Să vă mulţumiţi cu solda voastră.”

15Şi pentru că poporul era în aşteptare şi toţi se gândeau în inimile lor dacă nu cumva Ioan este Hristos, 16el le-a răspuns tuturor: „Eu vă botez cu apă, dar vine Cel care este mai puternic decât mine, iar eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. 17El are lopata în mână ca să-şi cureţe aria şi să-şi adune grâul în hambar, iar pleava o va arde într-un foc de nestins.” 18Astfel propovăduia Ioan vestea cea bună poporului, dând şi multe alte îndemnuri. 19Dar tetrarhul Irod, pe care Ioan îl mustra din cauza Irodiadei, soţia fratelui său, şi pentru toate faptele rele pe care le făcuse, 20a adăugat la toate acestea şi închiderea lui Ioan în temniţă.

Botezul lui Iisus

21După ce a fost botezat tot poporul, a fost botezat şi Iisus, iar pe când se ruga s-a deschis cerul 22şi Duhul Sfânt s-a coborât peste El în chip trupesc, ca un porumbel, şi s-a auzit un glas din cer: „Tu eşti Fiul Meu iubit, în Tine Îmi aflu bucuria.”Sau: „în Tine voi binevoi”.

Genealogia lui Iisus

23Şi acesta era Iisus, care avea aproape treizeci de ani, fiind, după cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, 24fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, 25fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, 26fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iose, fiul lui Ioda, 27fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, 28fiul lui Melhi, fiul lui Addi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, 29fiul lui Iisus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, 30fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, 31fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, 32fiul lui Iese, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, 33fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, 34fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, 35fiul lui Seruh, fiul lui Ragau, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, 36fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, 37fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan, 38fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.

4

Ispitirea lui Iisus

41Iisus, plin de Duh Sfânt, s-a întors de la Iordan şi Duhul L-a dus în pustie, 2unde a fost ispitit de Diavol timp de patruzeci de zile. Şi n-a mâncat nimic în cele patruzeci de zile şi la sfârşitul lor a flămânzit. 3Atunci Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să se facă pâine!” 4Iisus i-a răspuns: „Stă scris: nu numai cu pâine trăieşte omul.” 5Ducându-L mai sus, Diavolul I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii 6şi I-a spus: „Ţie îţi voi da toată puterea aceasta şi slava lor, fiindcă mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau. 7Aşadar, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” 8Iisus i-a răspuns: „Stă scris:

Domnului Dumnezeului tău să I te închini

şi numai Lui să-I slujeşti!”

9Apoi Diavolul L-a dus la Ierusalim, L-a aşezat în locul cel mai înalt al Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici, 10fiindcă stă scris:

Îngerilor Săi le va porunci pentru Tine,

să Te păzească

11şi:

Te vor ridica pe mâini

ca nu cumva să-Ţi loveşti de piatră piciorul.

12Dar Iisus i-a răspuns: „S-a zis: Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău!” 13Când a sfârşit toate aceste ispite, Diavolul a plecat de la El pentru o vreme.

Iisus la Nazaret

14Apoi Iisus s-a întors cu puterea Duhului în Galileea, iar vestea despre El s-a răspândit în tot ţinutul. 15Şi îi învăţa în sinagogile lor, fiind lăudat de toţi.

Predica mesianică din Nazaret

16Şi s-a dus la Nazaret, unde crescuse, şi într-o sâmbătă a intrat, după obiceiul Său, în sinagogă şi s-a ridicat să citească. 17I s-a dat cartea profetului Isaia şi deschizând-o a găsit locul în care era scris:

18Duhul Domnului este peste Mine

căci El M-a uns

să duc vestea cea bună săracilor;

M-a trimis să vestesc celor întemniţaţi iertarea

şi orbilor vederea;

să-i eliberez pe cei asupriţi

19şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.

20Apoi a închis cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupra Lui. 21Atunci a început să le vorbească: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în auzul vostru.” 22Toţi Îl lăudau şi se mirau de harul cuvintelor pe care le spunea şi ziceau: „Nu e oare acesta fiul lui Iosif?” 23Dar El le-a spus: „Cu siguranţă îmi veţi spune zicala: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Fă şi aici, în ţara Ta câte am auzit că s-au întâmplat în Capernaum.” 24Şi a mai zis: „Adevărat vă spun: nici un profet nu e bine primit în ţara lui. 25Şi e adevărat ce vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni şi a fost foamete mare în tot ţinutul, 26dar Ilie n-a fost trimis la nici una dintre ele, ci numai la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului. 27Şi erau mulţi leproşi în Israel pe vremea profetului Elisei şi nici unul dintre ei nu a fost curăţit, ci doar Naaman Sirianul.” 28Când au auzit acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie 29şi, ridicându-se, L-au scos din cetate şi L-au dus pe creasta muntelui pe care era zidită cetatea lor ca să-L arunce de acolo. 30Dar El, trecând printre ei, a plecat.

Minunile din Capernaum

31Şi a coborât spre Capernaum, o cetate din Galileea, şi într-o sâmbătă îi învăţa pe oameni. 32Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Lui avea putere. 33În sinagogă era un om care avea duh de demon necurat şi care striga cu o voce puternică: 34„Ei! ce-ai cu noi, Iisuse Nazarineanule? Ai venit să ne nimiceşti? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.” 35Dar Iisus l-a mustrat: „Taci şi ieşi din el!” Iar diavolul l-a aruncat pe om în mijloc şi a ieşit din el fără să-i facă nici un rău. 36Pe toţi i-a cuprins spaima şi vorbeau între ei: „Ce fel de cuvânt este acesta? Fiindcă porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate şi ele ies.” 37Şi s-a răspândit vestea despre El pretutindeni în ţinutul acela.

38Plecând din sinagogă, Iisus a intrat în casă la Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, iar ei L-au rugat pentru ea. 39El, aplecându-se asupra ei, a certat febra şi aceasta a lăsat-o. Îndată, ea s-a sculat şi a început să le slujească. 40Pe la apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi cu tot felul de suferinţe i-au adus la Iisus, iar El îşi punea mâinile pe fiecare dintre ei şi îi vindeca. 41Din mulţi oameni ieşeau demoni care strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” Dar El, certându-i, nu-i lăsa să spună aceasta fiindcă ştiau că El este Hristos.

42Când s-a făcut ziuă a ieşit şi a mers într-un loc pustiu. Dar mulţimile Îl căutau şi mergeau până la El ca să-L ţină să nu plece de la ei. 43Dar Iisus le-a spus: „Trebuie să duc vestea cea bună a Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi fiindcă pentru aceasta am fost trimis.” 44Şi predica în sinagogile din Iudeea.

5

Primii ucenici

51Pe când mulţimea se îmbulzea în jurul Lui şi asculta cuvântul lui Dumnezeu, iar El stătea pe malul lacului Ghenezaret, 2Iisus a văzut două bărci oprite lângă ţărm. Pescarii coborâseră din ele şi îşi spălau mrejele. 3Urcând într-una din ele, care era a lui Simon, i-a cerut să o îndepărteze puţin de ţărm. Apoi s-a aşezat şi a început să înveţe din barcă mulţimile. 4După ce a terminat de vorbit i-a spus lui Simon: „Ieşi din nou la apă adâncă şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuit.” 5Dar Simon I-a răspuns: „Stăpâne, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele.” 6Şi, făcând aşa, au prins atât de mulţi peşti încât se rupeau mrejele. 7Le-au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă barcă să vină să-i ajute. Au venit şi au umplut ambele bărci încât erau gata să se scufunde. 8Văzând aceasta, Simon Petru a căzut la picioarele lui Iisus şi a spus: „Îndepărtează-Te de mine, Doamne, căci sunt un om păcătos”; 9fiindcă îi cuprinsese spaima pe el şi pe cei care erau cu el din cauza pescuitului pe care îl făcuseră; 10la fel şi pe Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedeu, care erau tovarăşii lui Simon. Dar Iisus i-a zis lui Simon: „Nu te teme! De acum vei fi pescar de oameni.” 11Iar ei, ducând corabia la mal, au lăsat totul şi L-au urmat.

Vindecarea unui lepros şi a unui om paralizat

12Şi pe când era Iisus într-o cetate, iată, a venit un om plin de lepră; acesta, văzându-L pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi L-a rugat: „Doamne, dacă vrei poţi să mă curăţeşti.” 13Iisus a întins mâna şi l-a atins spunând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată lepra l-a părăsit. 14El i-a poruncit să nu spună nimănui şi i-a zis: „Du-te şi arată-te preotului şi adu jertfă pentru curăţirea ta, aşa cum a poruncit Moise, ca să fie mărturie înaintea lor.” 15Şi vestea despre El se răspândea tot mai mult, iar mulţimile veneau să-L asculte şi să se vindece de boli. 16Dar El se retrăgea în locuri pustii şi se ruga.

17Într-o zi, pe când Iisus învăţa mulţimile, stăteau acolo şi fariseii, învăţătorii Legii care veniseră din toate satele din Galileea, Iudeea şi din Ierusalim, iar puterea Domnului lucra ca să vindece. 18Şi iată, nişte oameni, care aduceau pe targă un om paralizat, încercau să-l ducă şi să-l pună în faţa Lui. 19Dar pentru că n-au găsit pe unde să-l ducă din cauza mulţimii au urcat pe casă şi l-au coborât cu tot cu targă prin acoperiş, până în mijloc, în faţa lui Iisus. 20Şi văzând credinţa lor, El a spus: „Omule, îţi sunt iertate păcatele.” 21Fariseii şi cărturarii au început să se întrebe: „Cine este acesta care rosteşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele în afară de Dumnezeu?” 22Dar Iisus, cunoscându-le gândurile, le-a răspuns: „Ce gândiţi în inimile voastre? 23Ce este mai uşor? Să zici: păcatele îţi sunt iertate! sau să spui: ridică-te şi umblă? 24Dar, ca să vedeţi că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele” – i-a zis paraliticului: „Îţi spun: ridică-te, ia-ţi patul şi mergi acasă!” 25Şi îndată paraliticul, ridicându-se în faţa lor, şi-a luat targa pe care zăcuse şi a plecat acasă slăvindu-L pe Dumnezeu. 26Pe toţi i-a cuprins uimirea, Îl slăveau pe Dumnezeu şi spuneau plini de frică: „Astăzi am văzut lucruri nemaiîntâlnite.”

Chemarea lui Levi

27După aceea, Iisus a ieşit şi a văzut un vameş, pe nume Levi, stând la vamă şi i-a spus: „Urmează-Mă!” 28Iar el, lăsând totul, s-a ridicat şi L-a urmat. 29Levi a făcut un ospăţ mare la el acasă şi erau acolo o mulţime de vameşi şi alţi oameni care luau masa cu ei. 30Dar fariseii şi cărturarii cârteau, zicând ucenicilor: „De ce mâncaţi şi beţi cu vameşii şi păcătoşii?” 31Iisus le-a răspuns: „Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci bolnavii. 32Nu am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe păcătoşi.”

Despre post

33Unii I-au zis: „Ucenicii lui Ioan postesc des şi fac rugăciuni, la fel şi ucenicii fariseilor, dar ai Tăi mănâncă şi beau.” 34Iisus le-a spus: „Oare puteţi pune nuntaşii să postească cât timp mirele este cu ei? 35Va veni însă o vreme când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti.” 36Şi le-a mai spus o pildă: „Nimeni nu rupe un petic de la o haină nouă ca să-l pună la una veche, pentru că aşa şi haina nouă se rupe, iar celei vechi nu i se potriveşte peticul de la cea nouă. 37Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi pentru că vinul nou va sparge burdufurile şi se va vărsa, iar burdufurile se vor strica. 38Ci vinul nou se pune în burdufuri noi. 39Nimeni nu vrea vin nou după ce a băut din cel vechi, căci spune: vinul vechi este mai bun.”