Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
10

Trimiterea celor Doisprezece

101Apoi Iisus i-a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată duhurile necurate şi să vindece orice boală şi orice slăbiciune. 2Iată numele celor doisprezece apostoli: întâi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; apoi Iacov, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui; 3Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu; 4Simon Canaanitul şi Iuda Iscarioteanul, care L-a vândut pe Iisus. 5Aceştia sunt cei doisprezece pe care i-a trimis Iisus, după ce le-a poruncit: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor. 6Ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel. 7Pe drum, predicaţi şi ziceţi: Împărăţia cerurilor este aproape! 8Vindecaţi bolnavii, înviaţi morţii, curăţiţi leproşii, alungaţi demonii. În dar aţi primit, în dar să daţi! 9Nu luaţi cu voi nici aur, nici argint, nici aramă, 10nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, fiindcă vrednic este lucrătorul de hrana sa. 11Când intraţi într-o cetate sau într-un sat, căutaţi cine este vrednic între ei şi să rămâneţi acolo până veţi pleca. 12Când intraţi în casă, salutaţi-l, 13iar dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea. Dar dacă este nevrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. 14Dacă nu vă va primi cineva şi nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre. 15Adevărat vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinuturile Sodomei şi Gomorei, decât pentru cetatea aceea.

Avertizări despre persecuţiile viitoare

16Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi deci înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii. 17Păziţi-vă de oameni, fiindcă vă vor da în judecata sinedriilor şi vă vor bate în sinagogile lor. 18Din cauza Mea, veţi fi duşi înaintea guvernatorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea neamurilor. 19Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi gândindu-vă cum sau ce veţi spune, fiindcă ce veţi avea de spus vă va fi dat chiar în ceasul acela. 20Căci nu veţi vorbi voi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi prin voi. 21Fratele va da la moarte pe frate şi tatăl pe copilul lui. Copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. 22Toţi vă vor urî din cauza Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit. 23Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun, că nu veţi apuca să străbateţi cetăţile lui Israel până va veni Fiul Omului. 24Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de stăpânul său. 25Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui şi robului să fie ca stăpânul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult îi vor numi aşa pe cei din casa Lui.

26Aşadar, nu vă temeţi de ei, pentru că nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic tăinuit care nu va fi făcut cunoscut. 27Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să predicaţi de pe acoperişul caselor. 28Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul, ci temeţi-vă mai degrabă de cel ce poate să nimicească şi sufletul şi trupul în gheenă. 29Nu se vând oare două păsări pe un ban? Totuşi, nici una din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru! 30Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi.

31Deci să nu vă temeţi! Voi sunteţi mai de preţ decât orice pasăre. 32De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. 33Dar oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu de el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. 34Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ. N-am venit să aduc pacea, ci sabia. 35Căci am venit să despart pe fiu de tată, pe fiică de mamă, şi pe noră de soacră. 36Şi omul îi va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din familia lui. 37Cine îşi iubeşte tatăl sau mama mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine, iar cine îşi iubeşte fiul sau fiica mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38Cine nu-şi ia crucea şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine. 39Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde şi cine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga.

Răsplătirile bunăvoinţei arătate în Numele lui Iisus

40Cine vă primeşte pe voi, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine, îl primeşte pe cel care m-a trimis. 41Cine primeşte un profet, pentru că este profet, va primi răsplata unui profet şi cine primeşte pe un om drept, pentru că este un om drept, va primi răsplata unui om drept. 42Şi oricine va da de băut chiar şi un pahar de apă rece unuia din aceştia mai mici, numai pentru că sunt ucenici, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.”

11

Necredinţa iudeilor; mărturia despre Ioan

111După ce a terminat de dat învăţături celor doisprezece ucenici ai Săi, Iisus a plecat de acolo, ca să-i înveţe pe oameni şi să predice în cetăţile lor. 2Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos şi-a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: 3„Tu eşti Acela care trebuie să vină sau să aşteptăm pe altul?” 4Iisus le-a răspuns: „Duceţi-vă şi-i spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi: 5orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se vesteşte evanghelia. 6Fericit cel care nu se va poticni de Mine.” 7Pe când plecau ei, Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce aţi venit să vedeţi în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 8Dacă nu, atunci ce aţi venit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată, cei ce poartă haine fine sunt în casele regilor. 9Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, şi mai mult decât un profet, 10fiindcă el este acela despre care s-a scris:

Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu,

care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.

11Adevărat vă spun că, dintre oamenii născuţi pe pământ,Lit.: „dintre cei născuţi din femei”. nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decât el. 12Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăţia cerurilor se ia cu forţa, iar cei ce străduieLit.: „cei ce o iau cu forţa.” pun mâna pe ea. 13Căci toţi Profeţii şi Legea au profeţit până la Ioan. 14Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie care urmează să vină. 15Cine are urechi să audă.

16Cu cine voi asemăna astfel de oameniLit.: „neamul acesta”; sau: „generaţia aceasta”.? Ei seamănă cu nişte copii care stau în pieţe şi strigă unii la alţii:

17V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat,

v-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit.

18Căci a venit Ioan, care nici nu mănâncă, nici nu bea şi ei zic: E îndrăcit! 19A venit Fiul Omului, care mănâncă şi bea, şi ei zic: Iată un mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor! Totuşi, înţelepciunea s-a dovedit dreaptă prin lucrările ei.”

Mustrarea cetăţilor nepocăite

20Atunci Iisus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile lui, pentru că nu se pocăiseră. 21„Vai de tine, Horazine!” a zis El. „Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile care au fost făcute la voi, de mult s-ar fi pocăit cu sac şi cenuşă. 22De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi. 23Şi tu, Capernaume, vei fi oare înălţat până la cer? Până în sălaşul morţilor vei fi coborât, fiindcă, dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi. 24De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine.”

Rugăciunea lui Iisus; jugul lui Iisus

25În vremea aceea, Iisus a luat cuvântul şi a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. 26Da, Tată, Te laud, pentru că aşa ai găsit Tu cu cale, prin voia Ta cea bună! 27Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu şi nimeni nu-L cunoaşte deplin pe Fiul, în afară de Tatăl. Tot astfel nimeni nu-L cunoaşte deplin pe Tatăl, în afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere. 28Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi eu vă voi da odihnă. 29Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, fiindcă eu sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30Căci jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară.”

12

Iisus este Domn al Sâmbetei

121În vremea aceea, într-o sâmbătă, Iisus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, care flămânziseră, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Iată că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă sâmbăta.” 3Dar Iisus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, deşi nici lui, nici celor ce erau cu el nu le era îngăduit să le mănânce, ci doar preoţilor? 5Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de sâmbătă, preoţii încalcă sâmbăta în Templu şi totuşi sunt nevinovaţi? 6Dar Eu vă spun că aici este cineva mai mare decât Templul. 7Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi. 8Căci Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.”

9Iisus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ca să-L poată învinui pe Iisus, ei L-au întrebat: „Este îngăduit să vindeci sâmbăta?” 11El le-a răspuns: „Cine este acela dintre voi care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă sâmbăta, nu o va apuca s-o scoată afară? 12Cu cât mai de preţ este, deci, un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de sâmbătă.” 13Atunci i-a zis acelui om: „Întinde-ţi mâna!” El şi-a întins mâna şi mâna s-a făcut sănătoasă la fel ca cealaltă. 14Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să-L omoare pe Iisus.

Iisus este Robul Domnului

15Dar Iisus, ştiind lucrul acesta, a plecat de acolo. După El a mers o mare mulţime de oameni. El i-a vindecat pe toţi bolnavii 16şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:

18Iată, Robul Meu, pe care L-am ales, preaiubitul Meu,

în care sufletul Meu îşi arată bunăvoinţa.

Voi pune Duhul Meu peste El

şi va vesti neamurilor judecata.

19El nu va sta la ceartă, nici nu va striga.

Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.

20Trestia zdrobită n-o va frânge

şi fitilul ce fumegă nu-l va stinge,

până nu va face să biruie judecata.

21Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.

Vindecarea unui demonizat orb şi mut

22Atunci I-au adus un demonizat orb şi mut şi Iisus l-a vindecat, aşa că cel mut vorbea şi vedea. 23Toate mulţimile se mirau şi ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?”

Mustrarea fariseilor şi cărturarilor

24Când i-au auzit fariseii, au zis: „Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, stăpânul demonilor!” 25Iisus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată în sine nu poate dăinui. 26Dacă Satana îl alungă pe Satana, este dezbinat; atunci cum poate dăinui împărăţia lui? 27Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, atunci fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. 28Dar dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, înseamnă că Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. 29Altminteri, cum poate cineva să intre în casa celui puternic şi să-i jefuiască gospodăria, dacă nu l-a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.

31De aceea vă spun: Orice păcat şi orice blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

33Ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt bune, ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt rele: fiindcă pomul se cunoaşte după rodul lui. 34Pui de vipere, cum aţi putea să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”

Mesia şi semnul lui Iona

38Atunci, unii dintre cărturari şi farisei au răspuns: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39El le-a răspuns: „Un neam viclean şi adulter cere un semn, dar nu I se va da alt semn, decât semnul profetului Iona. 40Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte mare, tot aşa şi Fiul Omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului. 41Bărbaţii din Ninive se vor ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l vor osândi pentru că ei s-au pocăit când a predicat Iona. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Iona. 42Regina de la miazăzi se va ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Solomon.

Despre duhurile necurate

43Când iese dintr-un om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi n-o găseşte. 44Atunci îşi zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. 45Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, sălăşluiesc acolo, iar starea de pe urmă a acestui om devine mai rea decât cea dintâi. La fel se va întâmpla şi cu acest neam viclean.”

Mama şi fraţii lui Iisus

46Pe când Iisus le vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. 47Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să vorbească cu Tine.” 48Dar Iisus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei?” 49Apoi şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 50Oricine împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]