Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
27

Iisus înaintea lui Pilat şi moartea lui Iuda

271Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. 2După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat. 3Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor 4şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.” 5Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. 6Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” 7Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. 8Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui”. 9Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel 10şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.

Iisus înaintea lui Pilat

11Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.” 12Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor. 13Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.

Condamnarea lui Iisus

15De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei. 16Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba. 17Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?” 18Căci ştia că din invidie Îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui. 19Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza Lui.” 20Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L omoare. 21Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei. 22Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii. 23Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”

24Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte!Lit.: „Voi veţi vedea!”25Şi tot poporul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” 26Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

27Soldaţii procuratorului L-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor. 28L-au dezbrăcat de hainele lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29Au împletit o cunună de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „AveLit.: „Bucură-te!”, sau: „Salutare!”, o formă de salut oficial., regele iudeilor!” 30Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. 31După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea şi moartea lui Iisus

32Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus. 33Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”Sau: „Locul craniului”, un deal sub formă de craniu. 34I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea. 35După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi. 36Apoi s-au aşezat şi-L păzeau. 37Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.” 38Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui. 39Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!” 41Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42„Pe alţii i-a mântuit, dar pe El Însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” 44Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. 45De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. 46Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 47Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!” 48Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. 49Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” 50Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul. 51Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. 53Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora. 54Centurionul şi cei care-L păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-I slujească. 56Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.

Înmormântarea lui Iisus

57Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus. 58El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-un giulgiu curat 60şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat. 61Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. 62A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat 63şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia! 64Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” 66Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.

28

Învierea lui Iisus

281Când sâmbăta era pe sfârşite şi începea să se lumineze de ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. 2Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, fiindcă un înger al Domnului a coborât din cer, a venit şi a răsturnat piatra de la uşa mormântului şi s-a aşezat pe ea. 3Înfăţişarea lui era ca fulgerul, iar îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. 4Străjerii au tremurat de frica lui şi au rămas ca nişte morţi. 5Dar îngerul a luat cuvântul şi le-a zis femeilor: „Nu vă temeţi, fiindcă ştiu că Îl căutaţi pe Iisus, care a fost răstignit. 6Nu este aici, a înviat, după cum a zis. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul 7şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată, El merge înaintea voastră în Galileea. Acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.” 8Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui. 9Dar iată că le-a întâmpinat Iisus şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!” Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele şi I s-au închinat. 10Atunci Iisus le-a zis: „Nu vă temeţi! Duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea; acolo Mă vor vedea.”

11Pe când se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri şi au dat de veste marilor preoţi despre toate cele întâmplate. 12Aceştia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani 13şi le-au zis: „Spuneţi aşa: Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi şi L-au furat. 14Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile procuratorului, îl vom îndupleca noi şi vă vom scăpa de grijă.” 15Ostaşii au luat banii şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s-a răspândit zvonul acesta printre iudei până în ziua de astăzi.

Marea trimitere a ucenicilor

16Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, pe muntele pe care le poruncise Iisus să meargă. 17Când L-au văzut, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18Iisus s-a apropiat de ei, le-a vorbit şi le-a zis: „Toată puterea mi-a fost dată în cer şi pe pământ. 19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 20Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”