Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
5

Predica de pe munte

51Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2iar El a început să le spună:

Fericirile

3„Fericiţi cei săraci în duh,

pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.

4Fericiţi cei întristaţi,

pentru că vor fi mângâiaţi.

5Fericiţi cei blânzi,

pentru că ei vor moşteni pământul.

6Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,

pentru că ei vor fi săturaţi.

7Fericiţi cei milostivi,

pentru că ei vor avea parte de milă.

8Fericiţi cei cu inima curată,

pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.

9Fericiţi aducătorii de pace,

pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.

10Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,

pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.

11Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.

Sarea şi lumina

13Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.

14Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.

Despre Lege

17Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literăLit.: „iota”. şi nici o virgulăLit.: „linie”. din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Despre mânie

21Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.

Despre adulter

27Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.

Despre divorţ

31Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.

Despre jurământ

33Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.

Despre răzbunare

38Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.

Iubirea duşmanilor

43Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!