Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
5

Predica de pe munte

51Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2iar El a început să le spună:

Fericirile

3„Fericiţi cei săraci în duh,

pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.

4Fericiţi cei întristaţi,

pentru că vor fi mângâiaţi.

5Fericiţi cei blânzi,

pentru că ei vor moşteni pământul.

6Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,

pentru că ei vor fi săturaţi.

7Fericiţi cei milostivi,

pentru că ei vor avea parte de milă.

8Fericiţi cei cu inima curată,

pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.

9Fericiţi aducătorii de pace,

pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.

10Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,

pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.

11Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.

Sarea şi lumina

13Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.

14Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.

Despre Lege

17Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literăLit.: „iota”. şi nici o virgulăLit.: „linie”. din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Despre mânie

21Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.

Despre adulter

27Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.

Despre divorţ

31Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.

Despre jurământ

33Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.

Despre răzbunare

38Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.

Iubirea duşmanilor

43Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!

6

Despre milostenie

61Luaţi seama să nu faceţi ce este drept doar ca să fiţi văzuţi de oameni, altfel, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.

2Tu deci, când faci fapte de milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi pe străzi, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata. 3Ci tu, când faci fapte de milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, 4pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns. Iar Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.

Despre rugăciune

5Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata. 6Ci, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti. 7Când vă rugaţi, să nu spuneţi multe vorbe ca păgânii, cărora li se pare că dacă spun o mulţime de vorbe vor fi ascultaţi. 8Să nu vă asemănaţi cu ei, fiindcă Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie, mai înainte să-I cereţi voi. 9Iată deci cum trebuie să vă rugaţi:

Tatăl nostru care eşti în ceruri,

sfinţească-se Numele Tău,

10vie împărăţia Ta,

facă-se voia Ta,

precum în cer şi pe pământ.

11Pâinea noastră cea spre fiinţăSau: „cea de toate zilele”; sau: „pentru mâine”.

dă-ne-o nouă astăzi

12şi ne iartă nouă greşelile noastre

precum şi noi iertăm greşiţilor noştriLit.: „Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.”

13şi nu ne duce în ispită,

ci ne izbăveşte de cel Rău,

pentru că a Ta este Împărăţia

şi puterea şi slava în veci. Amin!Această încheiere nu apare în toate manuscrisele.

14Dacă le iertaţi oamenilor greşelile, şi Tatăl vostru care este în ceruri vă va ierta. 15Dar dacă nu le iertaţi oamenilor greşelile, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile.

Despre post

16Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă ca făţarnicii, care îşi întunecă feţele, ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, şi-au luat deja răsplata! 17Tu însă, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa, 18ca să arăţi că posteşti, nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.

Comoară în ceruri

19Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii, 20ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură, 21pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Lumina trupului

22Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină, 23dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul îţi va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!

Dumnezeu şi Mamona

24Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, pentru că, sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul şi-l va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.Sau: „bogăţiilor”; Mamona, cuvânt din limba aramaică, însemna avere, posesiune, bun material, etc.

Încrederea în Dumnezeu

25De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi pentru viaţaLit.: „suflet”; sau: „viaţă”. voastră, gândindu-vă la ce veţi mânca sau la ce veţi bea; nici pentru trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare viaţa nu înseamnă mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26Uitaţi-vă la păsările cerului: nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare. Şi totuşi Tatăl vostru din ceruri le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27Şi apoi, care dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28Şi de ce vă îngrijoraţi pentru haine? Uitaţi-vă cu atenţie la crinii de pe câmp: nici nu torc şi nici nu ţes. 29Şi totuşi vă spun că nici măcar Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a îmbrăcat ca vreunul dintre aceştia. 30Dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult şi pe voi, puţin credincioşilor? 31Nu vă îngrijoraţi deci zicând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca? 32Toate aceste lucruri le caută şi neamurile. Tatăl vostru ceresc ştie că aveţi nevoie de ele. 33Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziua de mâine, fiindcă ziua de mâine se va îngrijora pentru ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei!

7

Judecarea aproapelui

71Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi! 2Cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, cu ea vi se va măsura. 3De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău? 4Cum poţi spune fratelui tău: Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi! – când tu ai o bârnă într-al tău? 5Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! 6Nu daţi lucrurile sfinte la câini şi nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă şi să vă rupă.

Puterea rugăciunii

7Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide, 8pentru că oricine cere capătă, cine caută găseşte şi celui ce bate i se deschide. 9Cine dintre voi, dacă-i cere fiul său o pâine, îi dă o piatră? 10Sau, dacă-i cere un peşte, îi dă un şarpe? 11Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer! 12Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel, fiindcă în aceasta este cuprinsă Legea şi Profeţii!

Poarta cea strâmtă

13Intraţi pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o găsesc.

Pomul după roade se cunoaşte

15Păziţi-vă de profeţii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi lacomi. 16După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare culeg oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17Tot aşa, orice pom bun face roade bune, însă pomul rău face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău nu poate face roade bune. 19Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 20Astfel că după roadele lor îi veţi recunoaşte.

Adevăraţii ucenici

21Nu oricine-mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri. 22Mulţi îmi vor spune în ziua aceea: Doamne, Doamne! Oare n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am alungat noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? 23Atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut; îndepărtaţi-vă de Mine, voi toţi care săvârşiţi fărădelegea!

Casa construită pe stâncă

24De aceea, oricine aude cuvintele Mele şi le împlineşte, se va asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă. 25A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26Însă oricine aude cuvintele Mele şi nu le împlineşte se va asemăna cu un om nechibzuit care şi-a zidit casa pe nisip. 27A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea şi ea s-a prăbuşit, iar prăbuşirea ei a fost mare.” 28După ce a sfârşit Iisus aceste cuvinte, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui, 29fiindcă El îi învăţa ca unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii lor.