Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
9

91Şi al cincilea înger a trâmbiţat şi am văzut o stea căzută din ceruri pe pământ. Şi i s-a dat cheia fântânii Adâncului. 2Şi a deschis fântâna Adâncului şi s-a ridicat din fântână fum ca fumul unui cuptor mare şi s-au întunecat soarele şi văzduhul din cauza fumului fântânii. 3Şi din fum au ieşit pe pământ lăcuste şi li s-a dat putere precum au putere scorpionii pământului. 4Şi li s-a spus să nu vatăme nici iarba pământului, nici vreo plantă, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunţile lor. 5Şi li s-a dat putere, nu să-I ucidă, ci să-I chinuie timp de cinci luni, iar chinul lor este ca atunci când un scorpion înţeapă un om. 6Iar în acele zile oamenii vor căuta moartea şi nu o vor găsi; şi vor dori să moară, dar moartea va fugi de la ei.

7Iar înfăţişarea scorpionilor era asemenea cailor pregătiţi de luptă. Pe capetele lor erau ca nişte cununi de aur, iar feţele lor erau ca nişte feţe de oameni; 8părul lor era ca părul femeilor, iar dinţii lor erau ca ai leilor; 9aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, iar sunetul aripilor lor era asemenea sunetului carelor de luptă trase de cai mulţi care aleargă în bătălie. 10Aveau cozi asemenea scorpionilor cu ace, iar puterea lor de a-i vătăma pe oameni cinci luni era în cozile lor. 11Ca stăpân peste ei îl aveau pe îngerul Abisului, al cărui nume în limba ebraică este Abaddon, iar în limba greacă este ApollionAdică: „Nimicitor”; „Distrugător”..

12Primul „vai” a trecut; iată, încă două „vaiuri” vin după toate aceste lucruri.

13Şi a trâmbiţat al şaselea înger. Am auzit atunci un glas dinspre cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu, 14spunând celui de al şaselea înger care avea trâmbiţa: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la râul cel mare, Eufrat!” 15Şi au fost dezlegaţi cei patru îngeri care fuseseră pregătiţi pentru ceasul şi ziua şi luna şi anul acela ca să ucidă o treime din oameni. 16Numărul soldaţilor din cavaleria lor era de douăzeci de mii de ori câte zece mii; am auzit numărul lor. 17Şi astfel am văzut în vedenie caii şi călăreţii: aveau platoşe de foc, de topaz şi de sulf, iar capetele cailor erau asemenea capetelor leilor, iar din gurile lor ieşeau foc, fum şi sulf. 18Din cauza acestor trei plăgi, a focului, a fumului şi a sulfului care ieşeau din gurile lor au fost ucişi o treime dintre oameni, 19pentru că puterea cailor este în gurile lor şi în cozile lor, căci cozile lor sunt asemenea şerpilor.

20Însă ceilalţi oameni, care nu au fost ucişi de aceste plăgi, nu s-au pocăit de faptele lor: nu au încetat să se închine demonilor şi idolilor de aur, de argint, de bronz, de piatră şi de lemn care nu sunt în stare nici să vadă, nici să audă şi nici să umble. 21Şi nu s-au pocăit nici de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor şi nici de hoţiile lor.

10

Viziunea celor şapte tunete

101Şi am văzut un alt înger puternic care cobora din cer, îmbrăcat într-un nor. Pe capul său era curcubeul, faţa îi era ca soarele, picioarele lui ca nişte stâlpi de foc 2şi avea în mână o carte mică deschisă. El şi-a pus piciorul drept pe mare şi cel stâng pe pământ 3şi a strigat cu glas puternic, aşa cum rage leul. Şi când a strigat, cele şapte tunete şi-au făcut auzit glasul. 4Şi când au vorbit cele şapte tunete, eu eram gata să scriu, însă am auzit un glas din cer zicând: „Pecetluieşte ce au vorbit cele şapte tunete şi nu scrie!” 5Şi îngerul pe care l-am văzut stând în picioare pe mare şi pe pământ şi-a ridicat spre cer mâna dreaptă 6şi a jurat pe Cel Viu în vecii vecilor, care a creat cerul şi pe cele din el şi pământul şi pe cele din el şi marea şi pe cele din ea, a jurat: „Timpul s-a sfârşit, 7dar în zilele când va glăsui cel de-al şaptelea înger, când va fi gata să trâmbiţeze, atunci se va împlini taina lui Dumnezeu, aşa cum a vestit profeţilor, robii Săi.”

8Şi vocea pe care o auzisem vorbind cu mine din cer mi-a spus din nou: „Mergi, ia cartea deschisă din mâna îngerului care stă pe mare şi pe pământ!” 9Şi am mers la înger şi i-am spus să îmi dea cartea cea mică. Iar el mi-a spus: „Ia-o şi mănânc-o! Va fi amară pentru pântecele tău, însă în gura ta va fi dulce ca mierea.” 10Şi am luat cartea cea mică din mâna îngerului şi am mâncat-o şi era în gura mea dulce ca mierea, însă când am mâncat-o pântecele mi s-a amărât. 11Atunci mi s-a spus: „Trebuie din nou să profeţeşti despre multe popoare şi neamuri şi limbi şi împăraţi.”

11

Viziunea Templului şi a celor doi martori

111Şi mi s-a dat o trestie asemenea unui toiag, spunându-mi-se: „Ridică-te şi măsoară Templul lui Dumnezeu şi altarul şi pe cei care se închină în el. 2Însă curtea din afară a Templului las-o deoparte şi nu o măsura, fiindcă a fost dată neamurilor şi timp de patruzeci şi două de luni ele vor călca în picioare cetatea cea sfântă. 3Şi le voi da putere celor doi martori ai mei, iar ei vor profeţi, îmbrăcaţi în sac, timp de o mie două sute şaizeci de zile.” 4Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea stăpânului pământului. 5Şi dacă vrea cineva să-i vatăme, va ieşi foc din gura lor şi îi va mistui pe duşmanii lor; aşa trebuie ucis oricine va vrea să îi vatăme. 6Ei au puterea să închidă cerul ca să nu cadă ploaie în zilele profeţiei lor şi au putere asupra apelor să le schimbe în sânge şi să lovească pământul cu orice fel de plagă ori de câte ori vor dori. 7Şi atunci când vor termina mărturia lor, Fiara care se ridică din Abis va face război cu ei şi-i va învinge şi-i va ucide. 8Şi trupurile lor vor fi în piaţa oraşului celui mare care în înţeles duhovnicesc se numeşte Sodoma şi Egipt, unde şi Domnul lor a fost răstignit. 9Şi timp de trei zile şi jumătate, oameni din felurite popoare şi triburi şi limbi şi neamuri vor privi trupurile şi nu vor lăsa să fie îngropate. 10Şi locuitorii pământului se vor bucura de moartea lor şi se vor înveseli şi îşi vor trimite daruri unii altora, pentru că aceşti doi profeţi fuseseră un chin pentru locuitorii pământului. 11Şi după cele trei zile şi jumătate, Duhul vieţii de la Dumnezeu a intrat în ei şi ei s-au ridicat în picioare şi toţi cei care îi priveau au fost cuprinşi de groază. 12Şi au auzit o voce puternică din cer care le-a spus: „Urcaţi aici!”, iar ei s-au înălţat la cer într-un nor şi duşmanii lor i-au privit. 13Şi în acel ceas a fost un cutremur mare şi o zecime din oraş a căzut şi au fost ucişi în cutremur şapte mii de oameni, iar restul s-au înspăimântat şi au dat slavă Dumnezeului cerului.

14Al doilea „vai” a trecut; iată, al treilea „vai” vine îndată.

A şaptea trâmbiţă şi începutul sfârşitului

15Şi al şaptelea înger a trâmbiţat. Şi s-au auzit glasuri puternice în cer zicând:

Împărăţia lumii a devenit a Domnului nostru

şi a Hristosului Său şi El va domni în vecii vecilor!

16Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni aşezaţi înaintea lui Dumnezeu pe tronurile lor au căzut cu faţa la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, 17zicând:

Îţi mulţumim ţie, Doamne Dumnezeule, Atotputernice,

Cel care eşti şi Cel care erai,

pentru că ai luat puterea Ta cea mare

şi ai început să domneşti.

18Neamurile s-au mâniat,

dar a venit mânia Ta

şi vremea ca cei morţi să fie judecaţi

şi ca să-I răsplăteşti pe robii tăi, pe profeţi,

pe sfinţi şi pe toţi cei ce se tem de Numele Tău,

pe cei mici şi pe cei mari

şi să-I distrugi pe cei ce distrug pământul!

19Şi s-a deschis templul din cer al lui Dumnezeu şi s-a văzut chivotul legământului său în Templul lui Dumnezeu; şi au fost fulgere şi glasuri şi tunete şi cutremur şi grindină mare.