Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
12

Marele semn al Femeii din ceruri

121Şi s-a arătat în cer un semn mare: o Femeie îmbrăcată cu soarele, cu luna sub picioarele ei, iar pe capul ei avea o cunună de douăsprezece stele. 2Ea era însărcinată şi striga în durerile naşterii, chinuindu-se să nască. 3Şi s-a arătat un alt semn în cer: iată, un Balaur mare şi roşu, cu şapte capete şi zece coarne, iar pe capetele lui, şapte diademe. 4Coada lui a măturat o treime din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ. Şi Balaurul s-a aşezat înaintea Femeii care urma să nască, pentru ca, atunci când va naşte, să-I înghită copilul. 5Şi ea a născut un fiu care avea să păstorească toate neamurile cu un toiag de fier. Însă copilul ei a fost răpit şi dus la Dumnezeu şi la tronul Său. 6Iar Femeia a fugit în pustiu, unde avea un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo timp de o mie două sute şaizeci de zile.

7Şi a început război în cer. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu Balaurul, iar Balaurul împreună cu îngerii lui a luptat şi el, 8însă a fost înfrânt şi nici nu s-a mai găsit loc pentru ei în cer. 9Şi a fost aruncat Balaurul cel mare, Şarpele din vechime, cel numit Diavolul şi Satana, cel care înşeală lumea întreagă, a fost aruncat pe pământ, iar îngerii lui au fost aruncaţi împreună cu el. 10Şi am auzit un glas puternic în cer zicând:

Acum a venit mântuirea şi puterea

şi Împărăţia Dumnezeului nostru

şi puterea Hristosului Său,

pentru că a fost aruncat acuzatorul fraţilor noştri,

cel care îi acuză înaintea Dumnezeului nostru zi şi noapte.

11Însă ei l-au învins prin sângele Mielului

şi prin cuvântul mărturiei lor

şi nu şi-au iubit viaţa, până la moarte.

12De aceea, bucuraţi-vă, voi, ceruri,

şi cei ce locuiţi în ele!

Dar vai vouă, pământ şi mare,

căci a coborât Diavolul la voi

şi vine cu mânie mare,

văzând că nu mai are decât puţin timp!

13Şi când a văzut Balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit-o pe Femeia care născuse copilul de parte bărbătească. 14Şi i s-au dat Femeii cele două aripi ale vulturului cel mare ca să zboare în deşert la locul ei, unde avea să fie hrănită o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme, ferită de faţa Şarpelui. 15Şi din gura lui, Şarpele a aruncat după Femeie apă ca un râu, ca să o ia râul. 16Dar pământul a ajutat-o pe femeie şi şi-a deschis gura şi a înghiţit râul pe care Balaurul îl aruncase din gură. 17Şi Balaurul s-a aprins de mânie împotriva femeii şi a plecat să se lupte cu restul urmaşilor ei, cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi au mărturia lui Iisus. 18Şi Balaurul a rămas stând pe nisipul mării.