Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
15

Marele semn al celor şapte îngeri cu şapte plăgi

151Şi am văzut un alt semn în cer, mare şi minunat: şapte îngeri având şapte plăgi, cele din urmă, fiindcă mânia lui Dumnezeu se termină cu ele.

2Şi am văzut ceva ca o mare de sticlă amestecată cu foc, iar cei care învinseseră Fiara şi chipul ei şi numărul numelui ei stăteau pe marea de sticlă, având harpele lui Dumnezeu. 3Şi ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului, zicând:

Mari şi minunate sunt lucrările Tale,

Doamne Dumnezeule Atotputernic!

Drepte şi adevărate sunt căile Tale,

Împărate al neamurilorUnele manuscrise au: „Împărate al veacurilor”.!

4Cine nu se va teme, Doamne,

şi cine nu va slăvi Numele Tău?

Fiindcă Tu singur eşti sfânt!

Şi toate neamurile vor veni

şi se vor închina înaintea Ta,

căci judecăţile Tale s-au arătat!

5Şi după acestea m-am uitat şi în cer s-a deschis Templul cortului mărturiei. 6Şi au ieşit din Templu cei şapte îngeri care aveau cele şapte plăgi, îmbrăcaţi în in curat, strălucitor, şi încinşi la piept cu cingători de aur. 7Şi una din cele patru fiinţe a dat celor şapte îngeri şapte cupe de aur pline cu mânia Dumnezeului celui Viu în vecii vecilor. 8Şi s-a umplut Templul cu fum de la slava lui Dumnezeu şi de la puterea lui şi nimeni nu a putut să intre în Templu până când nu s-au sfârşit cele şapte plăgi ale celor şapte îngeri.

16

Cele şapte cupe

161Şi am auzit un glas mare din Templu spunând celor şapte îngeri: „Mergeţi şi vărsaţi pe pământ cele şapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu!”

2Şi s-a dus cel dintâi, şi-a turnat cupa pe pământ şi a apărut o rană rea şi cumplită pe oamenii care aveau pecetea fiarei şi care se închinau chipului ei.

3Şi cel de-al doilea şi-a turnat cupa în mare şi marea s-a făcut sânge, ca de mort, şi întreaga suflare de viaţă din mare a pierit.

4Şi cel de-al treilea şi-a turnat cupa în râuri şi în izvoarele apelor şi ele s-au făcut sânge. 5Şi l-am auzit pe îngerul apelor zicând:

Drept eşti Tu, Cel care eşti şi care erai,

Cel sfânt,

fiindcă astfel i-ai judecat:

6pentru că ei au vărsat

sângele sfinţilor şi al profeţilor,

le-ai dat tot sânge să bea.

Vrednici sunt!

7Şi am auzit altarul grăind: „Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!”

8Şi cel de-al patrulea şi-a turnat cupa pe soare şi i s-a dat acestuia să îi ardă pe oameni cu foc. 9Şi oamenii au fost arşi cu dogoare mare şi au blasfemiat Numele lui Dumnezeu, care stăpâneşte peste plăgile acestea, şi nu s-au pocăit şi nu I-au dat slavă.

10Şi cel de-al cincilea şi-a turnat cupa pe tronul Fiarei şi împărăţia ei s-a întunecat, iar oamenii îşi muşcau limbile de durere 11şi din cauza durerilor şi a rănilor lor L-au blasfemiat pe Dumnezeul cerului şi nu s-au pocăit de faptele lor.

12Şi cel de-al şaselea şi-a turnat cupa peste Eufrat, râul cel mare, şi apa lui a secat ca să le fie pregătită calea regilor de la răsăritul soarelui. 13Şi am văzut trei duhuri necurate ca nişte broaşte, ieşind din gura balaurului, din gura Fiarei şi din gura profetului mincinos. 14Acestea sunt duhuri de demoni, care fac minuni şi merg la regii din toată lumea să îi adune la războiul din ziua cea mare a lui Dumnezeu cel Atotputernic. 15„Iată, Eu vin ca un hoţ. Fericit este cel care veghează şi îşi păstrează hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” 16Şi i-au adunat la locul care în limba ebraică se numeşte Armaghedon.

17Şi cel de-al şaptelea şi-a turnat cupa în aer şi un glas puternic a ieşit din Templu, de la tron, zicând: „S-a împlinit!” 18Şi au fost fulgere şi glasuri şi tunete şi s-a făcut un cutremur mare, aşa cum nu a mai fost de când e omul pe pământ, atât de mare a fost. 19Cetatea cea mare s-a rupt în trei părţi, iar cetăţile neamurilor au căzut. Iar numele Babilonului celui mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu ca să-I dea din paharul cu vin al mâniei Lui aprinse. 20Şi toate insulele au fugit, iar munţii nu s-au mai găsit. 21Şi peste oameni a căzut din cer grindină mare cât talantul, iar oamenii L-au blasfemiat pe Dumnezeu din pricina plăgii grindinii, fiindcă plaga aceasta era îngrozitor de grea.

17

Judecarea şi condamnarea Babilonului

171Şi unul din cei şapte îngeri care aveau cele şapte cupe a venit şi a vorbit cu mine: „Vino, îţi voi arăta judecata desfrânatei celei mari care stă pe ape multe, 2cu care s-au desfrânat împăraţii pământului, iar locuitorii pământului s-au îmbătat cu vinul desfrânării ei.” 3Şi m-a dus în pustiu, în duh, şi am văzut o femeie aşezată pe o fiară stacojie, plină de nume blasfemiatoare, având şapte capete şi zece coarne. 4Iar femeia era îmbrăcată în purpură şi veşmânt stacojiu, împodobită cu aur, pietre preţioase şi mărgăritare. Avea în mână un potir de aur plin cu urâciunile şi necurăţiile desfrânării ei, 5iar pe fruntea ei era scris un nume tainic: „Babilonul cel mare, mama desfrânatelor şi urâciunilor pământului”. 6Şi am văzut că femeia era îmbătată cu sângele sfinţilor şi cu sângele martirilor lui Iisus. Şi m-am mirat mult când am văzut-o. 7Iar îngerul mi-a spus: „De ce te miri? Eu îţi voi spune taina femeii şi a fiarei cu şapte capete şi zece coarne care o poartă. 8Fiara pe care ai văzut-o era şi nu mai este şi se va ridica din Adânc şi va merge spre pieire. Iar locuitorii pământului ale căror nume nu sunt scrise în cartea vieţii de la întemeierea lumii se vor minuna văzând Fiara că era şi nu mai este şi că vine. 9Aici este mintea care are înţelepciune. Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care stă aşezată femeia. Şi aceştia sunt şapte regi. 10Cinci au căzut, unul este, iar ultimul nu a venit încă, iar când va veni, trebuie să rămână puţină vreme. 11Iar Fiara care era şi nu mai este, este şi ea un al optulea rege, unul dintre cei şapte, şi merge spre pieire. 12Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece regi, care nu au primit încă împărăţie, ci doar vor primi putere ca de rege, vreme de un ceas, împreună cu Fiara. 13Aceştia au o singură voinţă şi îi vor da Fiarei puterea şi stăpânirea lor. 14Ei vor lupta împotriva Mielului, dar Mielul îi va învinge, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor, iar cei împreună cu El sunt chemaţi şi aleşi şi credincioşi.”

15Şi mi-a spus: „Apele pe care le-ai văzut, unde stă aşezată desfrânata sunt popoare şi mulţimi, neamuri şi limbi. 16Iar Fiara şi cele zece coarne pe care le-ai văzut vor urî Desfrânata, o vor pustii şi o vor despuia, îi vor înghiţi cărnurile şi pe ea o vor arde în foc, 17fiindcă Dumnezeu le-a dat în inimi să-I facă voia şi, având o singură voinţă, să-I dea Fiarei împărăţia lor până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu. 18Iar femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care stăpâneşte peste regii pământului.”