Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
21

Înnoirea universului

211Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou, fiindcă primul cer şi primul pământ trecuseră, iar marea nu mai era. 2Şi am văzut cetatea cea sfântă coborând din cer de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. 3Şi am auzit un glas puternic din tron zicând: „Iată, cortul lui Dumnezeu este printre oameni şi El va locui cu ei şi ei vor fi popoarele lui şi Însuşi Dumnezeu va fi împreună cu ei, va fi Dumnezeul lor. 4Şi El va şterge orice lacrimă din ochii lor şi nu va mai fi moarte, nici plâns, nici strigăt, nici durere, fiindcă lucrurile dintâi au trecut.”

5Şi a spus Cel aşezat pe tron: „Iată, Eu înnoiesc totul!” Şi a mai zis: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt adevărate şi vrednice de crezare!” 6Şi mi-a spus: „S-au împlinit! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce însetează Eu îi voi da în dar din izvorul apei vieţii. 7Cel ce învinge va moşteni acestea şi Eu îi voi fi Dumnezeu, iar el îmi va fi fiu. 8Cât despre cei fricoşi, necredincioşi, întinaţi, ucigaşi, desfrânaţi, vrăjitori, idolatri şi toţi cei mincinoşi, partea lor este în lacul aprins cu foc şi sulf.”

Ierusalimul ceresc

9Şi a venit unul din cei şapte îngeri care aveau cele şapte cupe pline cu ultimele şapte plăgi şi mi-a vorbit: „Vino, îţi voi arăta Mireasa, Soţia Mielului!” 10Şi m-a dus în duh pe un munte mare şi înalt şi mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, care cobora din cer de la Dumnezeu. 11Ea avea slava lui Dumnezeu, iar strălucirea ei este asemănătoare cu aceea a unei pietre de mare preţ, a unei pietre de jasp cristalin. 12Ea avea un zid mare şi înalt, douăsprezece porţi, iar deasupra porţilor erau doisprezece îngeri şi nume înscrise, numele celor douăsprezece triburi ale fiilor lui Israel. 13La răsărit erau trei porţi, la miazănoapte, trei porţi, la miazăzi, trei porţi, iar la apus, trei porţi. 14Zidul cetăţii avea douăsprezece pietre de temelie, iar pe ele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

15Iar îngerul care vorbea cu mine avea ca măsură o trestie de aur ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei. 16Cetatea avea patru colţuri, iar lungimea ei era tot atât cât şi lăţimea. Şi a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii de stadii. Lungimea şi lăţimea şi înălţimea ei erau la fel. 17Şi i-a măsurat şi zidul: o sută patru zeci şi patru de coţi, măsură omenească pe care o folosea îngerul. 18Zidul ei este din jasp, iar cetatea era de aur curat, asemenea sticlei curate. 19Temeliile zidului cetăţii sunt împodobite cu tot felul de pietre preţioase: prima temelie este de jasp, a doua de safir, a treia de calcedonie, a patra de smarald, 20a cincea de onix, a şasea de sardiu, a şaptea de crisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de crisopraz, a unsprezecea de turcoază, a douăsprezecea de ametist. 21Iar cele douăsprezece porţi sunt douăsprezece mărgăritare şi piaţa cetăţii este din aur curat ca de sticlă străvezie.

22Şi nu am văzut nici un templu în ea, pentru că templul ei este Domnul Dumnezeu, Atotputernicul, şi Mielul. 23Iar cetatea nu are nevoie de soare, nici de lună ca să o lumineze, fiindcă slava lui Dumnezeu o luminează, iar făclia ei este Mielul. 24Neamurile vor umbla în lumina ei, iar regii pământului îşi vor aduce în ea măreţia lor. 25Porţile ei nu se vor închide ziua niciodată şi acolo nu va fi noapte. 26Şi în ea vor fi aduse măreţia şi cinstea neamurilor. 27În ea nu va intra nimic întinat, nici cel care săvârşeşte nelegiuiri şi nici cel mincinos, ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.