Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
6

Deschiderea peceţilor şi primele judecăţi

61Am văzut când a deschis Mielul prima din cele şapte peceţi şi am auzit-o pe una din cele patru fiinţe spunând cu glas ca de tunet: „Vino!” 2Am privit şi, iată, era un cal alb, iar călăreţul său avea un arc şi i s-a dat o coroană şi a plecat învingător şi ca să învingă.

3Şi când a deschis a doua pecete, am auzit a doua fiinţă spunând: „Vino!” 4Şi a ieşit un alt cal, roşu ca focul, iar călăreţul lui a primit puterea să ia pacea de pe pământ, astfel încât oamenii să se înjunghie unii pe alţii. Şi i s-a dat o sabie mare. 5Iar când a deschis al treilea sigiliu, am auzit a treia fiinţă spunând: „Vino!” Am privit şi, iată, era un cal negru, iar călăreţul său avea în mână o balanţă. 6Şi am auzit ceva ca un glas în mijlocul fiinţelor spunând: „măsura de grâu – un dinar, iar trei măsuri de orz – un dinar, însă de ulei şi de vin să nu te atingi.”

7Şi când a deschis a patra pecete, am auzit glasul celei de a patra fiinţe spunând: „Vino!” 8Am privit şi, iată, era un cal vânăt, iar numele călăreţului său era Moartea; iar sălaşul morţilor venea cu el, în urma sa. Şi li s-a dat putere asupra unui sfert din pământ să ucidă cu sabia şi foametea şi moartea şi cu fiarele pământului.

9Şi când a deschis a cincea pecete, am văzut sub altar sufletele celor înjunghiaţi din pricina cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei pe care o dăduseră. 10Şi ei au strigat cu glas puternic, spunând: „Până când, stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei face judecată şi nu vei răzbuna sângele nostru împotriva locuitorilor pământului?” 11Şi i s-a dat fiecăruia dintre ei un veşmânt alb şi li s-a spus să se odihnească încă puţin timp, până când se va împlini numărul fraţilor lor, robi împreună cu ei, care aveau să fie ucişi ca şi ei.

12Şi am văzut când a deschis a şasea pecete. A fost un cutremur mare, soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, iar luna întreagă s-a făcut ca sângele. 13Stelele cerului au căzut pe pământ, aşa cum un smochin îşi leapădă smochinele verzi atunci când e scuturat de un vânt puternic. 14Cerul a dispărut ca un sul care se înfăşoară şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat de la locul lor. 15Împăraţii pământului, conducătorii cei mari şi comandanţii de armate, cei bogaţi şi puternici, toţi sclavii şi toţi cei liberi s-au ascuns în peşterile şi în stâncile munţilor, 16spunând munţilor şi pietrelor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui care şade pe tron şi de mânia Mielului, 17căci a venit ziua cea mare a mâniei lor şi cine poate rămâne în picioare?”