Română Noul Testament Interconfesional (RINT09)
2

Învăţătura sănătoasă

21Tu însă spune lucrurile care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă. 2Bătrânii să fie treji, demni de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare. 3Bătrânele, de asemenea, să aibă o purtare cum se cuvine sfinţilor, să nu fie bârfitoare şi nici robite de vin mult. Ele trebuie să îndemne la bine, 4să le îndrume pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii, 5să fie cumpătate, curate, să aibă grijă de casa lor, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu. 6Pe cei tineri, de asemenea, îndeamnă-i să fie cumpătaţi, 7în toate arătându-te că tu însuţi eşti model de fapte bune. Dă dovadă de învăţătură neschimbătoare, demnă, 8arată că ai cuvânt sănătos, ireproşabil, pentru ca cei ce se împotrivesc să fie ruşinaţi şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9Îndeamnă-i pe sclavi să se supună stăpânilor lor în toate privinţele, să fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10să nu fure nimic, ci să arate pe deplin bună credinţă, ca în toate să facă cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.

11Pentru că harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, 12învăţându-ne să părăsim fărădelegea şi poftele lumeşti, şi să trăim în veacul acesta în chip cumpătat, cu dreptate şi cucernicie, 13aşteptând fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Iisus Hristos, 14care s-a dat pe Sine pentru noi, ca să ne răscumpere din nelegiuire şi să curăţească pentru Sine un popor ales, plin de râvnă pentru fapte bune. 15Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea. Nimeni să nu te dispreţuiască!

3

Comportamentul creştinilor

31Aminteşte-le să fie supuşi conducătorilor şi autorităţilor, să fie ascultători, să fie gata pentru orice faptă bună, 2să nu defăimeze pe nimeni, să fie paşnici, arătând deplină blândeţe faţă de toţi oamenii. 3Fiindcă şi noi eram în trecut fără minte, neascultători, amăgiţi, slujind poftelor şi plăcerilor de multe feluri, trăind în răutate şi invidie, duşmăniţi fiind de oameni şi duşmănindu-ne unii pe alţii.

4Dar când s-a arătat bunătatea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 5El ne-a mântuit, nu datorită faptelor de dreptate pe care le-am săvârşit, ci datorită milei Lui. El ne-a mântuit prin spălareaLit.: „baia”. naşterii din nou şi a reînnoirii făcute de Duhul SfântLit.: „reînnoirii Duhului Sfânt”., 6pe care l-a revărsat din belşug asupra noastră prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, 7pentru ca noi să fim făcuţi drepţi prin harul Său şi să devenim moştenitori, după cum spune nădejdea vieţii veşnice.Lit.: „potrivit nădejdii vieţii veşnice”.

8Cuvântul acesta este vrednic de crezare; şi vreau ca să spui răspicat aceste lucruri, pentru ca cei care cred în Dumnezeu să fie primii la fapte bune. Acestea sunt bune şi folositoare pentru oameni. 9Fereşte-te de întrebările prosteşti, de genealogii, de certuri şi de dispute privind Legea, pentru că sunt nefolositoare şi zadarnice. 10Cu omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, să nu mai ai nimic de-a face, 11ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi păcătuieşte, fiind condamnat de propriile lui fapte.

Sfaturi finale

12Când îi voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tihic, străduieşte-te să vii la mine, la Nicopole, căci acolo m-am hotărât să-mi petrec iarna. 13Pe Zenas, învăţătorul Legii, şi pe Apolo trimite-i înainte şi ai grijă să nu le lipsească nimic. 14Să înveţe şi ai noştri să fie primii la fapte bune, oricând este nevoie, şi să nu stea neroditori.

Încheiere

15Te îmbrăţişează cei care sunt împreună cu mine. Îmbrăţişează-i pe cei ce ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi toţi!