141Și Hiram
, împăratul Tirului, a trimis soli la David și lemn de cedri și pietrari și tâmplari să‐i zidească o casă. 2Și David a cunoscut că Domnul îl întărise împărat peste Israel, căci împărăția sa era foarte înălțată din pricina poporului său Israel. 3Și David și‐a mai luat neveste în Ierusalim și David a mai născut fii și fete. 4Și acestea sunt numele copiilor
săi, care i s‐au născut la Ierusalim: Șamua și Șobab, Natan și Solomon, 5și Ibhar și Elișua și Elfelet 6și Noga și Nefeg și Iafia 7și Elișama și Beeliada și Elifelet.
8Și filistenii au auzit că David
fusese uns împărat peste tot Israelul și toți filistenii s‐au suit să caute pe David. Și David a auzit și le‐a ieșit în întâmpinare. 9Și filistenii au venit și s‐au întins în valea
Refaim. 10Și David a întrebat pe Dumnezeu zicând: Să mă sui împotriva filistenilor și îi vei da în mâna mea? Și Domnul i‐a zis: Suie‐te, și‐i voi da în mâna ta. 11Și s‐au suit la Baal‐Perațim și David i‐a bătut acolo. Și David a zis: Dumnezeu a rupt pe vrăjmașii mei prin mâna mea ca o rupere de apă. De aceea au pus numele locului aceluia: Baal‐Perațim. 12Și și‐au lăsat acolo dumnezeii lor și David a poruncit și i‐au ars cu foc. 13Și filistenii
s‐au întins din nou în vale. 14Și David a întrebat iarăși pe Dumnezeu. Și Dumnezeu i‐a zis: Nu te sui după ei; întoarce‐te în jurul lor și mergi
asupra lor în dreptul duzilor. 15Și va fi așa: când vei auzi un foșnet de pași în vârful duzilor, atunci să ieși la luptă, căci Dumnezeu a ieșit înaintea ta ca să bată tabăra filistenilor. 16Și David a făcut cum îi poruncise Dumnezeu și au bătut tabăra filistenilor de la Gabaon
până la Ghezer. 17Și numele
lui David a ieșit în toate țările și Domnul a pus spaima de
11.25
el peste toate neamurile.
151Și David și‐a făcut case în cetatea lui David și a pregătit un loc pentru chivotul lui Dumnezeu și a întins un cort
pentru el. 2Și David a zis: Nimeni să nu poarte chivotul
31.9
lui Dumnezeu decât leviții, căci pe ei i‐a ales Domnul să poarte chivotul lui Dumnezeu și să‐i slujească în veac. 3Și David a adunat
tot Israelul la Ierusalim ca să suie chivotul Domnului la locul său pe care i‐l pregătise. 4Și David a adunat pe fiii lui Aaron și pe leviți. 5Din fiii lui Chehat: Uriel, mai marele, și frații lui, o sută douăzeci. 6Din fiii lui Merari: Asaia, mai marele, și frații lui, două sute douăzeci. 7Din fiii lui Gherșom: Ioel, mai marele, și frații lui, o sută treizeci. 8Din fiii lui Elițafan
: Șemaia, mai marele, și frații lui, două sute. 9Din fiii lui Hebron
: Eliel, mai marele, și frații lui optzeci. 10Din fiii lui Uziel: Aminadab, mai marele, și frații lui, o sută doisprezece. 11Și David a chemat pe Țadoc și Abiatar, preoții, și pe leviții: Uriel, Asaia, și Ioel, Șemaia și Eliel și Aminadab; 12și le‐a zis: Voi sunteți capii caselor părintești ale leviților; sfințiți‐vă pe voi și pe frații voștri și suiți chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel în locul pe care i l‐am pregătit. 13Căci, fiindcă
n‐ați făcut aceasta întâia dată, de aceea a făcut Domnul
Dumnezeul nostru o spărtură peste noi, căci nu l‐am căutat după rânduială. 14Și preoții și leviții s‐au sfințit ca să suie chivotul Domnului Dumnezeul lui Israel. 15Și copiii leviților au purtat chivotul lui Dumnezeu pe umerii lor cu pârghiile pe ei, cum poruncise
7.9
Moise, după cuvântul Domnului. 16Și David a vorbit mai marilor leviților să așeze pe frații lor, cântăreții, cu instrumente de cântare, cu psalteri, cu harfe și cu chimvale și să sune tare, ridicându‐și glasul cu bucurie. 17Și leviții au așezat pe Heman
, fiul lui Ioel; și din frații lui pe Asaf
, fiul lui Berechia; și din fiii lui Merari, frații lor, pe Etan
, fiul lui Cușaia; 18și cu ei de a doua treaptă, pe frații lor: Zaharia, Ben și Iaaziel și Șemiramot și Iehiel și Uni, Eliab și Banaia și Maaseia și Matitia și Elifele și Micneia și Obed‐Edom și Ieiel, ușierii. 19Și cântăreții Heman, Asaf și Etan, ca să sune tare cu chimvale de aramă; 20și Zaharia și Aziel și Șemiramot și Iehiel și Uni și Eliab și Maaseia și Benaia, cu harfe pe
Alamot; 21și Matitia și Elifele și Micneia și Obed‐Edom și Ieiel și Azazia, cu harfe pe Șeminit, să cârmuiască cântarea. 22Și Chenania, mai marele peste cântări al leviților, dădea învățătura în cântare, căci era iscusit. 23Și Berechia și Elcana erau ușierii chivotului. 24Și Șebania și Iosafat și Netaneel și Amasai și Zaharia și Benaia și Eliezer, preoții, suflau în trâmbițe
înaintea chivotului lui Dumnezeu. Și Obed‐Edom și Iehia erau ușierii chivotului. 25Și David
și bătrânii lui Israel și mai marii peste mii au mers ca să suie chivotul legământului Domnului din casa lui Obed‐Edom cu bucurie. 26Și a fost așa: când Dumnezeu a ajutat pe leviții care purtau chivotul legământului Domnului au jertfit șapte viței și șapte berbeci. 27Și David era îmbrăcat cu un veșmânt de in subțire și toți leviții care purtau chivotul și cântăreții și Chenania, mai marele peste cântări al cântăreților, și David avea pe el un efod de in. 28Și tot Israelul suia
chivotul legământului Domnului cu strigăte de bucurie și în sunetul cornurilor și cu trâmbițe și cu chimvale, făcând să răsune psalteri și harfe. 29Și a fost așa: când
a venit chivotul legământului Domnului în cetatea lui David, Mical, fata lui Saul, s‐a uitat pe fereastră și a văzut pe împăratul David jucând și cântând din instrumente, și l‐a disprețuit în inima ei.
161Și au adus
chivotul lui Dumnezeu și l‐au pus în mijlocul cortului pe care îl întinsese David pentru el și au adus arderi de tot și jertfe de pace înaintea lui Dumnezeu. 2Și când a sfârșit David aducerea arderilor de tot și a jertfelor de pace, a binecuvântat poporul în numele Domnului. 3Și a împărțit la toți din Israel, bărbați și femei, fiecăruia o turtă de pâine și o bucată de carne și o turtă de stafide. 4Și a așezat înaintea chivotului Domnului pe unii din leviți să facă slujba și să aducă aminte
70
și să mărească și să laude pe Domnul Dumnezeul lui Israel: 5Asaf, capul și Zaharia, al doilea după el; Ieiel și Șemiramot și Iehiel și Matitia și Eliab și Benaia și Obed‐Edom și Ieiel, cu instrumente, cu psalteri și cu harfe; și Asaf făcea să răsune chimvale. 6Și Benaia și Iahaziel, preoții, erau necontenit cu trâmbițe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu. 7Și în ziua aceea a rânduit David pentru întâia dată să
laude pe Domnul prin mâna lui Asaf și frații lui.
8Lăudați
pe Domnul, chemați numele lui. Faceți cunoscut printre popoare faptele lui. 9Cântați‐i, cântați‐i cântări. Vorbiți de toate lucrările lui minunate. 10Slăviți‐vă în numele său cel sfânt. Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul. 11Căutați pe Domnul și puterea sa, căutați totdeauna fața sa. 12Aduceți‐vă aminte de lucrările minunate ale sale pe care le‐a făcut, de minunile sale și de judecățile gurii sale. 13Voi, sămânța lui Israel, slujitorul său, voi copii ai lui Iacov, aleșii săi! 14El este Domnul Dumnezeul nostru, judecățile sale sunt în tot pământul. 15Aduceți‐vă aminte de legământul său în veac, de cuvântul pe care l‐a poruncit la o mie de neamuri, 16pe care l‐a făcut
26.3
28.13
35.11
cu Avraam și de jurământul său către Isaac. 17Și l‐a întărit lui Iacov ca așezământ, lui Israel ca legământ veșnic. 18zicând: Ție îți voi da țara Canaan, funia moștenirii voastre. 19Când erați puțini oameni la număr, da foarte
puțini și străini de loc în ea. 20Și mergeau de la neam la neam și de la o împărăție la un alt popor. 21El n‐a îngăduit nimănui să‐i apese și a mustrat
20.3Ex. 7.15‐18
împărați pentru ei. 22Zicând: Nu
vă atingeți de unșii mei și nu faceți niciun rău prorocilor mei! 23Cântați
Domnului, tot pământul; vestiți din zi în zi mântuirea sa! 24Spuneți prin popoare slava sa, printre toate neamurile lucrările sale minunate! 25Căci mare este Domnul și foarte vrednic de laudă, și înfricoșat mai mult decât toți dumnezeii. 26Căci toți dumnezeii popoarelor sunt
idoli, dar Domnul a făcut cerurile. 27Strălucire și măreție sunt înaintea lui, putere și bucurii în locul său. 28Dați Domnului, voi familii de popoare, dați Domnului slavă și putere! 29Dați Domnului slavă numelui său, aduceți un dar și veniți înaintea lui. 30Închinați‐vă Domnului în podoabă sfântă, tremurați înaintea lui tot pământul! Lumea s‐a întărit și nu se va clătina. 31Să se bucure cerurile și să se veselească pământul și să se spună printre neamuri: Domnul împărățește! 32Mugească marea și plinătatea ei; să se bucure câmpul și tot ce este în el. 33Atunci copacii pădurii vor chiui înaintea Domnului, căci vine să judece pământul. 34Lăudați
107.1
118.1
136.1
pe Domnul căci este bun, căci în veac este îndurarea lui. 35Și ziceți
: Mântuiește‐ne, Dumnezeul mântuirii noastre, și adună‐ne și scapă‐ne dintre neamuri, ca să lăudăm numele tău cel sfânt și să ne slăvim în lauda ta. 36Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel din veșnicie în veșnicie. Și tot
poporul
a zis: Amin! și au lăudat pe Domnul. 37Și David a lăsat acolo înaintea chivotului legământului Domnului pe Asaf și pe frații lui, ca să slujească înaintea chivotului necurmat, cum cerea lucrul fiecărei zile, 38și pe Obed‐Edom și pe frații lor în număr de șaizeci și opt; și pe Obed‐Edom, fiul lui Iedutun și pe Hosa, ca ușieri; 39și pe Țadoc preotul și pe frații lui preoții, înaintea
locașului Domnului, în înălțimea
care era la Gabaon, 40ca să aducă Domnului arderi de tot pe altarul arderii de tot necurmat, dimineața și seara
, și după toate cele ce sunt scrise în legea Domnului, pe care a poruncit‐o lui Israel. 41Și cu ei Heman și Iedutun și ceilalți care erau aleși, care au fost numiți pe nume, ca să laude pe Domnul, căci în veac este îndurarea
lui. 42Și cu ei Heman și Iedutun cu trâmbițe și chimvale, pentru cei ce aveau să sune tare, și cu instrumentele de cântare ale lui Dumnezeu. Și fiii lui Iedutun erau la ușă. 43Și tot poporul
s‐a dus fiecare la casa sa: și David s‐a întors să‐și binecuvânteze casa.