Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
19

Războiul împotriva amoniților

191Și a fost așa: după aceasta

19.1
2 Sam. 10.1
a murit Nahaș, împăratul copiilor lui Amon, și fiul său a domnit în locul său. 2David a zis: Voi face îndurare lui Hanun, fiul lui Nahaș, pentru că tatăl său mi‐a făcut îndurare. Și David a trimis soli să‐l mângâie pentru tatăl său. Și slujitorii lui David au venit în țara copiilor lui Amon, la Hanun, să‐l mângâie. 3Și mai marii copiilor lui Amon au zis lui Hanun: Socotești tu în ochii tăi că David a trimis la tine mângâietori, ca să cinstească pe tatăl tău? Oare n‐au venit slujitorii săi la tine ca să cerceteze țara și s‐o surpe și s‐o iscodească? 4Și Hanun a luat pe slujitorii lui David și i‐a ras și le‐a tăiat veșmintele pe jumătate, până la șezut, și le‐a dat drumul. 5Și unii s‐au dus și au spus lui David despre bărbați; și a trimis în întâmpinarea lor, căci bărbații erau foarte rușinați. Și împăratul a zis: Rămâneți în Ierihon până vă vor crește bărbile și apoi întoarceți‐vă. 6Și copiii lui Amon au văzut că erau în miros rău la David; și Hanun și copiii lui Amon au trimis o mie de talanți de argint spre a‐și tocmi care și călăreți, din Mesopotamia și din Siria‐Maaca și din Țoba
19.6
Cap. 18.5, 9.
. 7Și au tocmit treizeci și două de mii de care și pe împăratul din Maaca și poporul său; și au venit și au tăbărât înaintea Madebei. Și copiii lui Amon s‐au adunat din cetățile lor și au venit la luptă. 8Și David a auzit și a trimis pe Ioab și toată oastea celor viteji. 9Și copiii lui Amon au ieșit și s‐au rânduit de bătaie la intrarea cetății; și împărații care veniseră erau deosebi pe câmp. 10Și Ioab a văzut că fața luptei era împotriva lui și din fața și din dos; și a ales din toți aleșii lui Israel și i‐a rânduit împotriva sirienilor; 11și rămășița poporului a dat‐o în mâna lui Abișai, fratele său, și s‐au rânduit împotriva copiilor lui Amon. 12Și a zis: Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, mă vei ajuta tu; iar dacă copiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, te voi ajuta eu. 13Fii tare și să ne arătăm bărbați pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru; și Domnul să facă ce va fi bine în ochii săi. 14Și Ioab și poporul care era cu el s‐au apropiat în fața sirienilor la luptă; și ei au fugit dinaintea lui. 15Și când au văzut copiii lui Amon că sirienii fugeau, au fugit și ei dinaintea lui Abișai, fratele său, și au intrat în cetate. Și Ioab a venit la Ierusalim. 16Și când au văzut sirienii, că sunt bătuți înaintea lui Israel, au trimis soli și au scos pe sirienii care erau dincolo de Râu; și Șofah, mai marele oastei lui Hadarezer, era în fruntea lor. 17Și s‐a spus lui David și a adunat tot Israelul și a trecut Iordanul și a venit peste ei și s‐a rânduit de bătaie împotriva lor. Și David s‐a rânduit de bătaie împotriva sirienilor; și s‐au luptat cu el. 18Și sirienii au fugit dinaintea lui Israel; și David a ucis din Sirieni oamenii de la șapte mii de care și patruzeci de mii de pedeștri și a ucis pe Șofah, mai marele oastei. 19Și slujitorii lui Hadarezer au văzut că erau bătuți înaintea lui Israel, și au făcut pace cu David și s‐au făcut slujitorii lui. Și sirienii n‐au mai voit să ajute pe copiii lui Amon.