Darile bogate pentru zidirea Templului
291Și împăratul David a zis către întreaga obște: Solomon, fiul meu, singurul pe care l‐a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând
și lucrul este mare: căci palatul nu este pentru oameni ci pentru Domnul Dumnezeu. 2Și am pregătit după toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu: aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier și lemn pentru cele de lemn; pietre de onix
și pietre de legat, pietre scânteitoare și de felurite colori și tot felul de pietre scumpe și pietre de marmoră, în mulțime. 3Și încă, fiindcă mi‐am pus plăcerea în casa Dumnezeului meu, și având o vistierie a mea de aur și de argint, dau pentru casa Dumnezeului meu pe lângă tot ce am pregătit pentru casa locașului sfânt, 4trei mii de talanți de aur din aurul de Ofir
și șapte mii de talanți de argint curățit pentru îmbrăcarea pereților caselor: 5aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și pentru tot felul de lucrare făcută de mâinile meșteșugarilor. Și cine este gata să‐și umple mâna astăzi pentru Domnul? 6Și mai marii
părintești și mai marii semințiilor lui Israel și mai marii peste mii și peste sute și mai marii peste avutul
împăratului au adus de bunăvoie 7și au dat pentru lucrul casei lui Dumnezeu cinci mii de talanți de aur și zece mii de darici, și zece mii de talanți de argint și optsprezece mii de talanți de aramă și o sută de mii de talanți de fier. 8Și la cine s‐au găsit pietre scumpe a dat la visteria casei Domnului, sub mâna lui Iehiel
, Gherșonitul.
Rugăciunea lui David
9Și poporul s‐a bucurat pentru că aduseseră de bunăvoie
, căci dăruiau de bunăvoie cu o inimă desăvârșită Domnului; și David împăratul s‐a bucurat și el cu mare bucurie. 10Și David a binecuvântat pe Domnul în ochii întregii obști și David a zis: Binecuvântat să fii, Doamne Dumnezeul tatălui nostru Israel, din veac în veac. 11A ta
, Doamne, este mărimea și puterea și slava și biruința și măreția; căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al tău; a ta, Doamne, este împărăția, și tu ești înălțat drept Cap peste toate. 12Și averile
și slava sunt de la tine și tu cârmuiești peste toate; și în mâna ta este tărie și putere; și în mâna ta este să faci mare și să dai tărie tuturor. 13Și acum, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău cel slăvit. 14Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem dărui de bună voie în felul acesta? Căci totul este de la tine și noi ți‐am dat din mâna ta. 15Căci noi suntem străini
de loc înaintea ta și oaspeți, ca toți părinții noștri; zilele noastre
102.11
144.4
pe pământ sunt ca o umbră și nu este nicio nădejde. 16Doamne Dumnezeul nostru, toată această grămadă, pe care am pregătit‐o spre a‐ți zidi o casă pentru numele tău cel sfânt, este din mâna ta și totul este al tău. 17Și știu, Dumnezeul meu, și că tu cerci
inima și îți place
neprihănirea și în neprihănirea inimii mele am dăruit de bună voie toate acestea; și am văzut cu bucurie pe poporul tău care se află aici, dăruindu‐ți de bună voie. 18Doamne, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și lui Israel, părinții noștri, păstrează în veac aceasta, ca închipuire a gândurilor inimii poporului tău și îndreaptă‐le inimile spre tine. 19Și dă lui Solomon
, fiul meu, o inimă desăvârșită, ca să păzească poruncile tale, mărturiile tale și așezămintele tale și să facă totul și să zidească palatul pentru care am făcut
pregătire.
Ungerea lui Solomon
20Și David a zis către toată obștea: Binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru. Și toată obștea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinților lor și și‐au plecat capetele și s‐au închinat Domnului și împăratului. 21Și a doua zi după aceea au jertfit jertfe Domnului și au adus arderi de tot Domnului: o mie de tauri, o mie de berbeci, o mie de miei, cu darurile lor de băutură, și mulțime de jertfe, pentru tot Israelul. 22Și au mâncat și au băut înaintea Domnului în ziua aceea cu mare bucurie. Și au făcut împărat a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l‐au uns
Domnului să fie domn, și pe Țadoc să fie preot. 23Și Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului ca împărat în locul lui David, tatăl său, și a propășit; și tot Israelul l‐a ascultat. 24Și toți mai marii și vitejii și de asemenea toți fiii împăratului David au dat
mâna lui Solomon împăratul. 25Și Domnul a mărit nespus pe Solomon în ochii întregului Israel, și a dăruit peste el strălucire
împărătească așa cum n‐a avut niciun împărat peste Israel mai înainte de el.
Moartea lui David
26Și David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. 27Și zilele
cât a domnit el peste Israel au fost patruzeci de ani. La
Hebron a domnit șapte ani și la Ierusalim a domnit treizeci și trei. 28Și a murit
la bună bătrânețe, sătul
de zile, de avere și de slavă; și Solomon, fiul său, s‐a făcut împărat în locul său. 29Și faptele lui David împăratul, cele dintâi și cele de pe urmă, iată sunt scrise în cuvintele lui Samuel văzătorul și în cuvintele lui Natan, prorocul, și în cuvintele lui Gad, văzătorul, 30cu toată domnia lui și cu
puterea lui și cu vremurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.