David înfățișează poporului pe Solomon
281Și David a adunat la Ierusalim pe toți mai marii lui Israel, pe mai marii semințiilor
și pe mai marii
cetelor care slujeau împăratului și pe mai marii peste mii și pe mai marii peste sute și pe mai marii
peste tot avutul și peste toate turmele împăratului și peste fiii săi, împreună cu dregătorii și cu cei viteji
și pe toți bărbații voinici. 2Și David împăratul a stătut în picioare și a zis: Ascultați‐mă, frații mei și poporul meu! A fost în
inima mea să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legământului Domnului și pentru așternutul
132.7
picioarelor Dumnezeului nostru; și am făcut pregătiri pentru zidire. 3Dar Dumnezeu mi‐a zis: Să nu zidești
o casă numelui meu, căci ești om de război și ai vărsat sânge. 4Domnul Dumnezeul lui Israel m‐a ales
pe mine din toată casa tatălui meu, ca să fiu împărat peste Israel în veac; căci pe Iuda
78.68
l‐a ales domnitor; și din casa lui Iuda, casa
tatălui meu, și dintre
fiii tatălui meu a găsit plăcere în mine ca să mă facă împărat peste tot Israelul. 5Și dintre
toți fiii mei, (căci Domnul mi‐a dat mulți fii) a ales pe Solomon
, fiul meu, ca să șadă pe scaunul de domnie al împărăției Domnului peste Israel. 6Și mi‐a zis: Solomon
, fiul tău, va zidi casa mea și curțile mele, căci mi l‐am ales fiu și eu îi voi fi tată. 7Și voi întări împărăția lui în veac, dacă va fi
statornic să facă poruncile mele și judecățile mele, ca astăzi. 8Și acum în ochii întregului Israel, obștea Domnului, și înaintea urechilor Dumnezeului nostru: păziți și căutați toate poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ca să stăpâniți țara cea bună și s‐o lăsați moștenire copiilor voștri după voi în veac. 9Și tu, Solomon, fiul meu, cunoaște
pe Dumnezeul părintelui tău și slujește‐i cu inimă
desăvârșită și cu suflet voitor; căci Domnul
17.10
20.12Ap. 2.23
cercetează toate inimile și înțelege toate închipuirile gândurilor. Dacă‐l
vei căuta, el va fi găsit de tine; dar dacă‐l vei părăsi, și el te va lepăda în veac. 10Ia seama acum că Domnul
te‐a ales ca să zidești o casă pentru locașul sfințit. Întărește‐te și lucrează.
David dă lui Solomon ce strânsese
11Și David a dat lui Solomon, fiul său, chipul
pridvorului templului și al caselor sale și al vistieriilor sale și al odăilor sale de sus și al odăilor sale dinăuntru și al casei scaunului îndurării 12și chipul a tot ce era în el, prin Duhul, pentru curțile casei Domnului și pentru toate odăile de jur împrejur, pentru vistieriile
casei lui Dumnezeu și pentru vistieriile lucrurilor sfințite 13și pentru cetele preoților și ale leviților și pentru toată lucrarea slujbei casei Domnului și pentru toate uneltele de slujbă în casa Domnului: 14și aur în greutate pentru lucrurile de aur, pentru toate uneltele fiecărui fel de slujbă; și argint pentru toate uneltele de argint, după greutate, pentru toate uneltele fiecărui fel de slujbă; 15și greutatea sfeșnicelor de aur și a candelelor de aur, după greutatea fiecărui sfeșnic și a candelelor sale: și pentru sfeșnicele de argint, argint după greutate pentru sfeșnic și pentru candelele sale, după întrebuințarea fiecărui sfeșnic: 16și aur după greutate pentru mesele pâinilor de pus în șiruri, pentru fiecare masă; și argint pentru mesele de argint: 17și aur curat pentru furculițe și farfurii și cești: și pentru lighenușele de aur după greutate, pentru fiecare lighenuș: și argint pentru lighenușele de argint, după greutate, pentru fiecare lighenuș; 18și pentru altarul tămâiei aur curat după greutate; și chipul carului heruvimilor
de aur care întindeau aripile lor și acopereau chivotul legământului Domnului. 19Totul, a zis David, toată lucrarea
chipului, m‐a făcut Domnul s‐o pricep în scris, prin mâna lui peste mine. 20Și David a zis lui Solomon, fiul său: Întărește‐te
și îmbărbătează‐te și lucrează; nu te teme și nu te spăimânta! Căci Domnul, Dumnezeul meu, este cu tine. El nu te va lăsa
, nici nu te va părăsi până nu se va sfârși tot lucrul pentru slujba casei Domnului. 21Și iată aici cetele
preoților și ale leviților pentru toată slujba casei lui Dumnezeu: și cu tine sunt, în tot felul de lucruri, tot felul de oameni binevoitori și iscusiți în tot felul de
36.1,2
lucrări: și mai marii și tot poporul sunt la toate cuvintele tale.
Darile bogate pentru zidirea Templului
291Și împăratul David a zis către întreaga obște: Solomon, fiul meu, singurul pe care l‐a ales Dumnezeu, este tânăr și plăpând
și lucrul este mare: căci palatul nu este pentru oameni ci pentru Domnul Dumnezeu. 2Și am pregătit după toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu: aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier și lemn pentru cele de lemn; pietre de onix
și pietre de legat, pietre scânteitoare și de felurite colori și tot felul de pietre scumpe și pietre de marmoră, în mulțime. 3Și încă, fiindcă mi‐am pus plăcerea în casa Dumnezeului meu, și având o vistierie a mea de aur și de argint, dau pentru casa Dumnezeului meu pe lângă tot ce am pregătit pentru casa locașului sfânt, 4trei mii de talanți de aur din aurul de Ofir
și șapte mii de talanți de argint curățit pentru îmbrăcarea pereților caselor: 5aur pentru cele de aur și argint pentru cele de argint și pentru tot felul de lucrare făcută de mâinile meșteșugarilor. Și cine este gata să‐și umple mâna astăzi pentru Domnul? 6Și mai marii
părintești și mai marii semințiilor lui Israel și mai marii peste mii și peste sute și mai marii peste avutul
împăratului au adus de bunăvoie 7și au dat pentru lucrul casei lui Dumnezeu cinci mii de talanți de aur și zece mii de darici, și zece mii de talanți de argint și optsprezece mii de talanți de aramă și o sută de mii de talanți de fier. 8Și la cine s‐au găsit pietre scumpe a dat la visteria casei Domnului, sub mâna lui Iehiel
, Gherșonitul.
Rugăciunea lui David
9Și poporul s‐a bucurat pentru că aduseseră de bunăvoie
, căci dăruiau de bunăvoie cu o inimă desăvârșită Domnului; și David împăratul s‐a bucurat și el cu mare bucurie. 10Și David a binecuvântat pe Domnul în ochii întregii obști și David a zis: Binecuvântat să fii, Doamne Dumnezeul tatălui nostru Israel, din veac în veac. 11A ta
, Doamne, este mărimea și puterea și slava și biruința și măreția; căci tot ce este în ceruri și pe pământ este al tău; a ta, Doamne, este împărăția, și tu ești înălțat drept Cap peste toate. 12Și averile
și slava sunt de la tine și tu cârmuiești peste toate; și în mâna ta este tărie și putere; și în mâna ta este să faci mare și să dai tărie tuturor. 13Și acum, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău cel slăvit. 14Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să putem dărui de bună voie în felul acesta? Căci totul este de la tine și noi ți‐am dat din mâna ta. 15Căci noi suntem străini
de loc înaintea ta și oaspeți, ca toți părinții noștri; zilele noastre
102.11
144.4
pe pământ sunt ca o umbră și nu este nicio nădejde. 16Doamne Dumnezeul nostru, toată această grămadă, pe care am pregătit‐o spre a‐ți zidi o casă pentru numele tău cel sfânt, este din mâna ta și totul este al tău. 17Și știu, Dumnezeul meu, și că tu cerci
inima și îți place
neprihănirea și în neprihănirea inimii mele am dăruit de bună voie toate acestea; și am văzut cu bucurie pe poporul tău care se află aici, dăruindu‐ți de bună voie. 18Doamne, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și lui Israel, părinții noștri, păstrează în veac aceasta, ca închipuire a gândurilor inimii poporului tău și îndreaptă‐le inimile spre tine. 19Și dă lui Solomon
, fiul meu, o inimă desăvârșită, ca să păzească poruncile tale, mărturiile tale și așezămintele tale și să facă totul și să zidească palatul pentru care am făcut
pregătire.
Ungerea lui Solomon
20Și David a zis către toată obștea: Binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru. Și toată obștea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinților lor și și‐au plecat capetele și s‐au închinat Domnului și împăratului. 21Și a doua zi după aceea au jertfit jertfe Domnului și au adus arderi de tot Domnului: o mie de tauri, o mie de berbeci, o mie de miei, cu darurile lor de băutură, și mulțime de jertfe, pentru tot Israelul. 22Și au mâncat și au băut înaintea Domnului în ziua aceea cu mare bucurie. Și au făcut împărat a doua oară pe Solomon, fiul lui David, și l‐au uns
Domnului să fie domn, și pe Țadoc să fie preot. 23Și Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului ca împărat în locul lui David, tatăl său, și a propășit; și tot Israelul l‐a ascultat. 24Și toți mai marii și vitejii și de asemenea toți fiii împăratului David au dat
mâna lui Solomon împăratul. 25Și Domnul a mărit nespus pe Solomon în ochii întregului Israel, și a dăruit peste el strălucire
împărătească așa cum n‐a avut niciun împărat peste Israel mai înainte de el.
Moartea lui David
26Și David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. 27Și zilele
cât a domnit el peste Israel au fost patruzeci de ani. La
Hebron a domnit șapte ani și la Ierusalim a domnit treizeci și trei. 28Și a murit
la bună bătrânețe, sătul
de zile, de avere și de slavă; și Solomon, fiul său, s‐a făcut împărat în locul său. 29Și faptele lui David împăratul, cele dintâi și cele de pe urmă, iată sunt scrise în cuvintele lui Samuel văzătorul și în cuvintele lui Natan, prorocul, și în cuvintele lui Gad, văzătorul, 30cu toată domnia lui și cu
puterea lui și cu vremurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.