Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
7

Despre căsătorie

71Iar despre cele ce mi‐ați scris, bine

7.1
Vers. 8.26.
este pentru om să n‐atingă femeie. 2Dar din pricina curvarilor fiecare bărbat să‐și aibă nevasta sa și fiecare femeie să‐și aibă bărbatul ei. 3Bărbatul
7.3
Ex. 21.101 Pet. 3.7
să dea nevestei ce‐i datorește, asemenea și nevasta bărbatului. 4Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul; asemenea și bărbatul nu este stăpân pe trupul lui, ci nevasta. 5Nu
7.5
Ioel 2.16Zah. 7.3Ex. 19.151 Sam. 21.4,5
vă lipsiți unul de altul, afară numai dacă este din învoială pentru o vreme cuvenită, ca să vă îndeletniciți cu rugăciunea, și iarăși să fiți la un loc, ca să
7.5
1 Tes. 3.5
nu vă ispitească Satana din pricina neînfrânării voastre. 6Iar aceasta o zic ca îngăduință, nu
7.6
Vers. 12, 25.
ca o poruncă. 7Totuși aș
7.7
Fapte. 26.29
vrea ca toți oamenii să fie ca
7.7
Cap. 9.5.
mine însumi; dar
7.7
Mat. 19.12
fiecare are darul său de la Dumnezeu, unul într‐un fel, iar altul într‐altul. 8Iar celor necăsătoriți și văduvelor le zic: este bine
7.8
Vers. 1, 26.
pentru ei dacă vor rămâne ca și mine. 9Dar dacă
7.9
1 Tim. 5.14
nu se înfrânează, să se căsătorească: căci este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10Iar celor căsătoriti le poruncesc nu
7.10
Vers. 12, 25, 40.
eu, ci Domnul: Nevasta
7.10
Mal. 2.14,16Mat. 5.32
19.6,9Mc. 10.11,12Lc. 16.18
să nu se despartă de bărbat 11(iar și dacă e despărțită să rămână necăsătorită sau să fie împăcată cu bărbatul ei); și bărbatul să nu‐și lase nevasta.

Despărțirea între soții credincioși și cei necredincioși

12Iar celorlalți le zic eu, nu

7.12
Vers. 6.
Domnul: Dacă vreun frate are o nevastă necredincioasă și ea se învoiește să locuiească cu el, să n‐o lase. 13Și dacă vreo femeie are un bărbat necredincios și el se învoiește să locuiească cu ea, să nu‐și lase bărbatul. 14Căci bărbatul necredincios este sfințit în nevasta sa și nevasta necredincioasă este sfințită în fratele; altfel copiii voștri ar
7.14
Mal. 2.15
fi necurați, dar acum sunt sfinți. 15Totuși dacă necredinciosul se desparte, să se despartă; fratele sau sora nu este robit în unele ca acestea. Ci Dumnezeu ne‐a chemat în
7.15
Rom. 12.18
14.19Evr. 12.14
pace. 16Căci ce știi tu, nevastă, dacă vei mântui
7.16
1 Pet. 3.1
pe bărbatul tău? Sau ce știi tu bărbate, dacă vei mântui pe nevastă‐ta?

Fiecare la locul lui

17Decât numai cum a împărțit fiecăruia Domnul, cum a chemat Dumnezeu pe fiecare, așa să umble. Și așa

7.17
Cap. 4.17.
rânduiesc eu în toate bisericile. 18A fost cineva chemat tăiat împrejur? Să nu se facă netăiat împrejur. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se facă tăiat împrejur
7.18
Fapte. 15.1,5,19,24,28Gal. 5.2
. 19Tăierea împrejur
7.19
Gal. 5.6
6.15
nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci
7.19
In. 15.141 In. 2.3
3.24
ținerea poruncilor lui Dumnezeu. 20Fiecare să rămână în chemarea aceea în care a fost chemat. 21Ai fost chemat rob? Nu‐ți fie grijă; ci și dacă poți să ajungi slobod, folosește‐te mai degrabă. 22Căci robul chemat în Domnul este un
7.22
In. 8.36Rom. 6.18,22Flm. 16
slobozit al Domnului; asemenea și cel slobod care a fost chemat este rob
7.22
Cap. 9.21.
al lui Hristos. 23Voi ați fost cumpărați cu
7.23
Cap. 6.20.
preț, nu vă faceți robi ai oamenilor. 24Fraților, fiecare
7.24
Vers. 20.
să rămână la Dumnezeu în aceea ce a fost chemat.

Despre fetele fecioare

25Iar despre fecioare n‐am

7.25
Vers. 6, 10, 40.
poruncă de la Domnul, dar îmi dau o părere ca unul care
7.25
1 Tim. 1.16
a căpătat milă de la Domnul ca să fie
7.25
Cap. 4.2.
credincios. 26Socotesc deci că aceasta este bine pentru nevoia de acum, adică este
7.26
Vers. 1, 8.
bine pentru om să fie așa cum este. 27Ești legat cu nevastă? Nu căuta dezlegare. Ești dezlegat de nevastă? Nu căuta nevastă. 28Dar și dacă te‐ai însura, n‐ai păcătuit; și fecioara dacă se mărită, n‐a păcătuit: dar unii ca aceștia vor avea necaz în carne și eu aș vrea să vă cruț. 29Dar zic aceasta
7.29
Rom. 13.111 Pet. 4.71 Pet. 3.8,9
, fraților, vremea este scurtă de tot: de aici înainte și cei ce au neveste să fie ca și cum n‐ar avea, 30și cei ce plâng ca și cum n‐ar plânge, și cei ce se bucură ca și cum nu s‐ar bucura, și cei ce cumpără ca și cum n‐ar stăpâni, 31și cei ce se folosesc de lume ca și cum nu s‐ar
7.31
Cap. 9.18.
folosi din plin; căci
7.31
Ps. 39.6Iac. 1.10
4.141 Pet. 1.24
1.7In. 2.17
înfățișarea lumii acesteia trece. 32Și voiesc ca să fiți fără griji. Cel
7.32
1 Tim. 5.5
neînsurat se îngrijește de cele ale Domnului, cum să placă Domnului; 33dar cel ce este însurat îngrijește de cele ale lumii, cum să placă nevestei sale. 34Și este o deosebire și între nevastă și fecioară: cea nemăritată se
7.34
Lc. 10.40
îngrijește de cele ale Domnului ca să fie sfântă și cu trupul și cu duhul; iar cea care s‐a măritat îngrijește de cele ale lumii, cum să placă bărbatului ei. 35Și aceasta o zic spre folosul vostru chiar, nu ca să arunc asupra voastră un laț, ci pentru ceea ce este cuviincios și ca să slujiți Domnului fără împărțire. 36Iar dacă socotește cineva că se poartă urât față de fecioara sa, dacă este trecută de floarea vârstei sale și dacă trebuie să fie astfel, să facă ce voiește; nu păcătuiește — să se căsătorească. 37Cine stă însă nemișcat în inima sa, neavând nevoie, ci are stăpânire peste voința sa, și a judecat aceasta în inima sa ca să țină pe fecioară‐sa, bine va face. 38Astfel
7.38
Evr. 13.4
și cel ce mărită pe fecioară‐sa face bine, și cel ce n‐o mărită mai bine va face. 39Nevasta
7.39
Rom. 7.2
este legată câtă vreme trăiește bărbatul ei; iar dacă bărbatul a adormit, este slobodă să se mărite cu cine voiește, numai în
7.39
2 Cor. 6.14
Domnul. 40Dar, după
7.40
Vers. 25.
părerea mea, mai fericită este dacă rămâne așa cum este; și mi se pare
7.40
1 Tes. 4.8
că și eu am Duhul lui Dumnezeu.

8

Carnea rămasă de la jertfe

81Iar despre

8.1
Fapte. 15.20,29
cele înjunghiate idolilor, știm că toți avem cunoștință
8.1
Rom. 14.14,22
. Cunoștința
8.1
Rom. 14.3,10
îngâmfă, dar dragostea zidește. 2Dacă
8.2
Cap. 13.8, 9, 12.
i se pare cuiva că a cunoscut ceva, n‐a cunoscut încă după cum trebuie să cunoască. 3Dar dacă iubește cineva pe Dumnezeu, acela este
8.3
Ex. 33.12,17Naum 1.7Mat. 7.23Gal. 4.92 Tim. 2.19
cunoscut de el. 4Deci despre mâncarea celor înjunghiate idolilor știm că un idol
8.4
Is. 41.24
nu este nimic în lume și
8.4
Deut. 4.39
6.4Is. 44.8Mc. 12.29Ef. 4.61 Tim. 2.5
că nu este alt Dumnezeu decât numai Unul singur. 5Căci și dacă sunt așa‐ziși
8.5
In. 10.34
dumnezei fie în cer, fie pe pământ, ca și cum ar fi mulți dumnezei și mulți domni, 6totuși pentru noi
8.6
Mal. 2.10Ef. 4.6
este un singur Dumnezeu: Tatăl, din
8.6
Fapte. 17.28Rom. 11.36
care sunt toate și noi pentru el; și un
8.6
In. 13.13Fapte. 2.36Ef. 4.5Fil. 2.11
singur Domn, Isus Hristos, prin
8.6
In. 1.3Col. 1.16Evr. 1.2
care sunt toate și noi prin el. 7Dar nu în toți este cunoștința aceasta; ci unii în cugetul pe care‐l au până acum despre idol mănâncă din ele ca fiind înjunghiate idolului și cugetul lor fiind slab se întinează
8.7
Cap. 10.28, 29.
. 8Iar o mâncare
8.8
Rom. 14.17
nu ne va pune pe noi înaintea lui Dumnezeu; nici dacă nu vom mânca, n‐avem lipsă, nici dacă vom mânca, nu prisosim. 9Luați însă seama
8.9
Gal. 5.13
ca nu cumva această slobozenie a voastră să fie o piatră de poticnire
8.9
Rom. 14.13,20
pentru cei slabi. 10Căci dacă te va vedea cineva pe tine, care ai cunoștință, șezând la masă în templu de idoli, oare cugetul
8.10
Cap. 10.28, 32.
lui, dacă el este slab, nu va fi îmbărbătat ca să mănânce cele înjunghiate idolului? 11Căci prin
8.11
Rom. 14.15,20
cunoștința ta piere cel slab, fratele pentru care a murit Hristos. 12Și astfel
8.12
Mat. 25.40,45
, păcătuind împotriva fraților și vătămând cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos. 13Chiar de aceea, dacă
8.13
Rom. 14.212 Cor. 11.29
o mâncare face pe fratele meu să se poticnească, nu voi mânca în veac carne, ca să nu fac pe fratele meu să se poticnească.

9

Dreptul lucrătorului creștin

91Nu

9.1
Fapte. 9.11
13.2
26.72 Cor. 12.12Gal. 2.7,81 Tim. 2.72 Tim. 1.11
sunt eu slobod? Nu
9.1
Fapte. 9.3,17
18.9
22.14,18
23.11
sunt eu apostol? N‐am văzut eu oare pe Isus, Domnul nostru? Nu
9.1
Cap. 3.6;
sunteți voi lucrarea mea în Domnul? 2Dacă altora nu sunt apostol, totuși măcar vouă vă sunt; căci voi sunteți pecetea
9.2
2 Cor. 3.2
12.12
apostoliei mele în Domnul. 3Aceasta este apărarea mea către cei ce mă iau în cercetare. 4Nu avem
9.4
Vers. 14.
noi oare drept să mâncăm și să bem? 5Nu avem noi oare drept să ducem încoace și încolo o soră ca nevastă, ca și ceilalți apostoli și frați
9.5
Mat. 13.55Mc. 6.3Lc. 6.15Gal. 1.19
ai Domnului și Chifa
9.5
Mat. 8.14
? 6Sau numai eu și Barnaba n‐avem
9.6
2 Tes. 3.8,9
drept să nu lucrăm? 7Cine slujește
9.7
2 Cor. 10.41 Tim. 1.18
6.122 Tim. 2.3
4.7
vreodată ca ostaș cu plată de la sine însuși? Cine sădește
9.7
Deut. 20.6Prov. 27.18
o vie și nu mănâncă rodul ei? Sau cine păstorește
9.7
In. 21.151 Pet. 5.2
o turmă și nu mănâncă din laptele turmei? 8Vorbesc eu oare acestea ca om sau nu cumva spune și legea acestea? 9Căci în legea lui Moise este scris
9.9
Deut. 25.41 Tim. 5.18
: Nu lega gura boului care treieră. Oare de boi îi este grijă lui Dumnezeu? 10Sau zice înadins pentru noi? Da, căci pentru noi s‐a scris că cel ce
9.10
2 Tim. 2.6
ară trebuie să are în nădejde și cel ce treieră, să treiere în nădejdea că va avea parte. 11Dacă
9.11
Rom. 15.27Gal. 6.6
noi v‐am semănat cele duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera cele firești ale voastre? 12Dacă alții au parte de acest drept asupra voastră, nu mai degrabă noi? Dar
9.12
Fapte. 20.332 Cor. 11.12,131 Tes. 2.6
nu ne‐am folosit de dreptul acesta, ci suferim toate ca
9.12
2 Cor. 11.12
să nu punem vreo piedică evangheliei lui Hristos. 13Nu
9.13
Lev. 6.16,26
7.6Num. 5.9,10
18.8‐20Deut. 10.9
18.1
știți că cei ce lucrează cele sfinte mănâncă din cele din Templu? Cei ce stăruiesc la altar își au partea lor cu altarul? 14Tot așa a rânduit și Domnul
9.14
Mat. 10.10Lc. 10.7
pentru
9.14
Gal. 6.61 Tim. 5.17
cei ce vestesc evanghelia: să trăiască din evanghelie.

Pavel nu s‐a folosit de dreptul lui

15Dar eu nu m‐am

9.15
Vers. 12.
folosit de nimic din acestea. Și n‐am scris acestea ca să se facă așa cu mine: căci este bine
9.15
2 Cor. 11.10
pentru mine mai degrabă să mor, decât să‐mi zădărnicească cineva pricina mea de laudă. 16Căci dacă vestesc evanghelia, n‐am pricină de laudă; căci o neapărată trebuință
9.16
Rom. 1.14
este asupra mea, și vai de mine dacă nu vestesc evanghelia. 17Căci dacă fac aceasta de bunăvoie, am
9.17
Cap. 3.8, 14.
o răsplată; dar dacă nu de bunăvoie, o economie
9.17
Cap. 4.1.
îmi este încredințată. 18Deci care‐mi este răsplata? Ca
9.18
Cap. 10.33.
vestind evanghelia să fac evanghelia lipsită de cheltuială, ca să nu
9.18
Cap. 7.31.
mă folosesc din plin de dreptul meu în evanghelie. 19Căci deși sunt slobod
9.19
Vers. 1.
față de toți, m‐am făcut pe mine însumi rob tuturor
9.19
Gal. 5.13
, ca
9.19
Mat. 18.151 Pet. 3.1
să câștig pe mai mulți. 20Și m‐am făcut iudeilor
9.20
Fapte. 16.3
18.18
21.23
ca iudeu, ca să câștig pe iudei; celor de sub lege, ca sub lege, nefiind însumi sub lege, ca să câștig pe cei de sub lege; 21celor
9.21
Gal. 3.2
ce n‐au legea
9.21
Rom. 2.12,14
, ca neavând eu legea (nu că sunt fără
9.21
Cap. 7.22.
lege față de Dumnezeu, ci supus legii lui Hristos) ca să câștig pe cei fără lege. 22M‐am făcut slab celor
9.22
Rom. 1.12 Cor. 11.29
slabi, ca să câștig pe cei slabi; m‐am făcut tuturor
9.22
Cap. 10.33.
toate ca
9.22
Rom. 15.14
oricum să mântuiesc pe unii. 23Și fac toate pentru evanghelie ca să mă fac împreună părtaș al ei.

Felul de luptă al lui Pavel

24Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar unul singur ia premiul? Tot așa

9.24
Gal. 2.2
5.7Fil. 2.16
3.142 Tim. 4.7Evr. 12.1
alergați ca să‐l dobândiți. 25Însă orice luptător
9.25
Ef. 6.121 Tim. 6.122 Tim. 2.5
4.7
la joc se înfrânează de toate. Ei deci, ca să ia o cunună putrezitoare, dar noi una neputrezitoare
9.25
2 Tim. 4.8Iac. 1.121 Pet. 1.4
5.4Ap. 2.10
3.11
. 26Eu acum alerg așa nu ca
9.26
2 Tim. 2
pe neștiute; mă lupt cu pumnul așa, nu ca și cum aș bate văzduhul. 27
9.27
Rom. 8.13Col. 3.5
Ci‐mi învinețesc trupul cu pumnul și mi‐l târăsc ca pe un rob
9.27
Rom. 6.18,19
, ca nu cumva, după ce am fost crainic altora, eu însumi să mă fac neprimit.
9.27
Ier. 6.302 Cor. 13.5,6