Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
8

Carnea rămasă de la jertfe

81Iar despre

8.1
Fapte. 15.20,29
cele înjunghiate idolilor, știm că toți avem cunoștință
8.1
Rom. 14.14,22
. Cunoștința
8.1
Rom. 14.3,10
îngâmfă, dar dragostea zidește. 2Dacă
8.2
Cap. 13.8, 9, 12.
i se pare cuiva că a cunoscut ceva, n‐a cunoscut încă după cum trebuie să cunoască. 3Dar dacă iubește cineva pe Dumnezeu, acela este
8.3
Ex. 33.12,17Naum 1.7Mat. 7.23Gal. 4.92 Tim. 2.19
cunoscut de el. 4Deci despre mâncarea celor înjunghiate idolilor știm că un idol
8.4
Is. 41.24
nu este nimic în lume și
8.4
Deut. 4.39
6.4Is. 44.8Mc. 12.29Ef. 4.61 Tim. 2.5
că nu este alt Dumnezeu decât numai Unul singur. 5Căci și dacă sunt așa‐ziși
8.5
In. 10.34
dumnezei fie în cer, fie pe pământ, ca și cum ar fi mulți dumnezei și mulți domni, 6totuși pentru noi
8.6
Mal. 2.10Ef. 4.6
este un singur Dumnezeu: Tatăl, din
8.6
Fapte. 17.28Rom. 11.36
care sunt toate și noi pentru el; și un
8.6
In. 13.13Fapte. 2.36Ef. 4.5Fil. 2.11
singur Domn, Isus Hristos, prin
8.6
In. 1.3Col. 1.16Evr. 1.2
care sunt toate și noi prin el. 7Dar nu în toți este cunoștința aceasta; ci unii în cugetul pe care‐l au până acum despre idol mănâncă din ele ca fiind înjunghiate idolului și cugetul lor fiind slab se întinează
8.7
Cap. 10.28, 29.
. 8Iar o mâncare
8.8
Rom. 14.17
nu ne va pune pe noi înaintea lui Dumnezeu; nici dacă nu vom mânca, n‐avem lipsă, nici dacă vom mânca, nu prisosim. 9Luați însă seama
8.9
Gal. 5.13
ca nu cumva această slobozenie a voastră să fie o piatră de poticnire
8.9
Rom. 14.13,20
pentru cei slabi. 10Căci dacă te va vedea cineva pe tine, care ai cunoștință, șezând la masă în templu de idoli, oare cugetul
8.10
Cap. 10.28, 32.
lui, dacă el este slab, nu va fi îmbărbătat ca să mănânce cele înjunghiate idolului? 11Căci prin
8.11
Rom. 14.15,20
cunoștința ta piere cel slab, fratele pentru care a murit Hristos. 12Și astfel
8.12
Mat. 25.40,45
, păcătuind împotriva fraților și vătămând cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos. 13Chiar de aceea, dacă
8.13
Rom. 14.212 Cor. 11.29
o mâncare face pe fratele meu să se poticnească, nu voi mânca în veac carne, ca să nu fac pe fratele meu să se poticnească.

9

Dreptul lucrătorului creștin

91Nu

9.1
Fapte. 9.11
13.2
26.72 Cor. 12.12Gal. 2.7,81 Tim. 2.72 Tim. 1.11
sunt eu slobod? Nu
9.1
Fapte. 9.3,17
18.9
22.14,18
23.11
sunt eu apostol? N‐am văzut eu oare pe Isus, Domnul nostru? Nu
9.1
Cap. 3.6;
sunteți voi lucrarea mea în Domnul? 2Dacă altora nu sunt apostol, totuși măcar vouă vă sunt; căci voi sunteți pecetea
9.2
2 Cor. 3.2
12.12
apostoliei mele în Domnul. 3Aceasta este apărarea mea către cei ce mă iau în cercetare. 4Nu avem
9.4
Vers. 14.
noi oare drept să mâncăm și să bem? 5Nu avem noi oare drept să ducem încoace și încolo o soră ca nevastă, ca și ceilalți apostoli și frați
9.5
Mat. 13.55Mc. 6.3Lc. 6.15Gal. 1.19
ai Domnului și Chifa
9.5
Mat. 8.14
? 6Sau numai eu și Barnaba n‐avem
9.6
2 Tes. 3.8,9
drept să nu lucrăm? 7Cine slujește
9.7
2 Cor. 10.41 Tim. 1.18
6.122 Tim. 2.3
4.7
vreodată ca ostaș cu plată de la sine însuși? Cine sădește
9.7
Deut. 20.6Prov. 27.18
o vie și nu mănâncă rodul ei? Sau cine păstorește
9.7
In. 21.151 Pet. 5.2
o turmă și nu mănâncă din laptele turmei? 8Vorbesc eu oare acestea ca om sau nu cumva spune și legea acestea? 9Căci în legea lui Moise este scris
9.9
Deut. 25.41 Tim. 5.18
: Nu lega gura boului care treieră. Oare de boi îi este grijă lui Dumnezeu? 10Sau zice înadins pentru noi? Da, căci pentru noi s‐a scris că cel ce
9.10
2 Tim. 2.6
ară trebuie să are în nădejde și cel ce treieră, să treiere în nădejdea că va avea parte. 11Dacă
9.11
Rom. 15.27Gal. 6.6
noi v‐am semănat cele duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera cele firești ale voastre? 12Dacă alții au parte de acest drept asupra voastră, nu mai degrabă noi? Dar
9.12
Fapte. 20.332 Cor. 11.12,131 Tes. 2.6
nu ne‐am folosit de dreptul acesta, ci suferim toate ca
9.12
2 Cor. 11.12
să nu punem vreo piedică evangheliei lui Hristos. 13Nu
9.13
Lev. 6.16,26
7.6Num. 5.9,10
18.8‐20Deut. 10.9
18.1
știți că cei ce lucrează cele sfinte mănâncă din cele din Templu? Cei ce stăruiesc la altar își au partea lor cu altarul? 14Tot așa a rânduit și Domnul
9.14
Mat. 10.10Lc. 10.7
pentru
9.14
Gal. 6.61 Tim. 5.17
cei ce vestesc evanghelia: să trăiască din evanghelie.

Pavel nu s‐a folosit de dreptul lui

15Dar eu nu m‐am

9.15
Vers. 12.
folosit de nimic din acestea. Și n‐am scris acestea ca să se facă așa cu mine: căci este bine
9.15
2 Cor. 11.10
pentru mine mai degrabă să mor, decât să‐mi zădărnicească cineva pricina mea de laudă. 16Căci dacă vestesc evanghelia, n‐am pricină de laudă; căci o neapărată trebuință
9.16
Rom. 1.14
este asupra mea, și vai de mine dacă nu vestesc evanghelia. 17Căci dacă fac aceasta de bunăvoie, am
9.17
Cap. 3.8, 14.
o răsplată; dar dacă nu de bunăvoie, o economie
9.17
Cap. 4.1.
îmi este încredințată. 18Deci care‐mi este răsplata? Ca
9.18
Cap. 10.33.
vestind evanghelia să fac evanghelia lipsită de cheltuială, ca să nu
9.18
Cap. 7.31.
mă folosesc din plin de dreptul meu în evanghelie. 19Căci deși sunt slobod
9.19
Vers. 1.
față de toți, m‐am făcut pe mine însumi rob tuturor
9.19
Gal. 5.13
, ca
9.19
Mat. 18.151 Pet. 3.1
să câștig pe mai mulți. 20Și m‐am făcut iudeilor
9.20
Fapte. 16.3
18.18
21.23
ca iudeu, ca să câștig pe iudei; celor de sub lege, ca sub lege, nefiind însumi sub lege, ca să câștig pe cei de sub lege; 21celor
9.21
Gal. 3.2
ce n‐au legea
9.21
Rom. 2.12,14
, ca neavând eu legea (nu că sunt fără
9.21
Cap. 7.22.
lege față de Dumnezeu, ci supus legii lui Hristos) ca să câștig pe cei fără lege. 22M‐am făcut slab celor
9.22
Rom. 1.12 Cor. 11.29
slabi, ca să câștig pe cei slabi; m‐am făcut tuturor
9.22
Cap. 10.33.
toate ca
9.22
Rom. 15.14
oricum să mântuiesc pe unii. 23Și fac toate pentru evanghelie ca să mă fac împreună părtaș al ei.

Felul de luptă al lui Pavel

24Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar unul singur ia premiul? Tot așa

9.24
Gal. 2.2
5.7Fil. 2.16
3.142 Tim. 4.7Evr. 12.1
alergați ca să‐l dobândiți. 25Însă orice luptător
9.25
Ef. 6.121 Tim. 6.122 Tim. 2.5
4.7
la joc se înfrânează de toate. Ei deci, ca să ia o cunună putrezitoare, dar noi una neputrezitoare
9.25
2 Tim. 4.8Iac. 1.121 Pet. 1.4
5.4Ap. 2.10
3.11
. 26Eu acum alerg așa nu ca
9.26
2 Tim. 2
pe neștiute; mă lupt cu pumnul așa, nu ca și cum aș bate văzduhul. 27
9.27
Rom. 8.13Col. 3.5
Ci‐mi învinețesc trupul cu pumnul și mi‐l târăsc ca pe un rob
9.27
Rom. 6.18,19
, ca nu cumva, după ce am fost crainic altora, eu însumi să mă fac neprimit.
9.27
Ier. 6.302 Cor. 13.5,6

10

Pilde din Vechiul Testament

101Căci nu voiesc, fraților, să nu știți că părinții noștri toți erau sub nor

10.1
Ex. 13.21
40.34Num. 9.18
14.14Deut. 1.33Neem. 9.12,19Ps. 78.14
105.39
și toți au trecut prin mare
10.1
Ex. 14.22Num. 33.8Ios. 4.23Ps. 78.13
, 2și toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare, 3și toți au mâncat aceeași mâncare
10.3
Ex. 16.15,35Neem. 9.15,20Ps. 78.24
duhovnicească, 4și toți au băut aceeași băutură
10.4
Ex. 17.6Num. 20.11Ps. 78.15
duhovnicească, pentru că beau dintr‐o stâncă duhovnicească ce‐i urma, iar stânca era Hristos. 5Totuși Dumnezeu n‐a avut plăcere în mai mulți dintre ei; căci au
10.5
Num. 14.29,32,35
26.64,65Ps. 106.26Evr. 3.17Iuda 5
fost răsturnați în pustie. 6Și acestea au fost pilde pentru noi ca să nu fim poftitori de rele, cum
10.6
Num. 11.4,33,34Ps. 106.14
au poftit și ei. 7Și
10.7
Vers. 14.
nu fiți închinători la idoli ca unii dintre ei, după cum este scris: Poporul
10.7
Ex. 32.6
a șezut să mănânce și să bea și s‐au sculat să joace. 8Nici să
10.8
Cap. 6.18.
nu curvim cum au curvit unii dintre ei și au
10.8
Num. 25.1,9Ps. 106.29
căzut într‐o singură zi douăzeci și trei de mii. 9Și să nu ispitim pe Domnul, cum au ispitit unii
10.9
Ex. 17.2,7Num. 21.5Deut. 6.16Ps. 78.18,56
95.9
106.14
dintre ei și au
10.9
Num. 21.6
pierit de șerpi. 10Și nu cârtiți, cum au cârtit unii
10.10
Ex. 16.2
17.2Num. 14.2,29
16.41
dintre ei și au
10.10
Num. 14.37
16.49
pierit de pierzătorul
10.10
Ex. 12.232 Sam. 24.161 Cron. 21.15
. 11Și acestea li se întâmplau lor ca pilde, dar au
10.11
Rom. 15.4
fost scrise spre cumințirea noastră, peste care
10.11
Cap. 7.29.
au ajuns sfârșiturile veacurilor. 12Încât cui
10.12
Rom. 11.20
i se pare că stă să ia seama să nu cadă. 13Nu v‐a apucat nicio ispită care să nu fi fost omenească: dar Dumnezeu
10.13
Cap. 1.9.
este credincios, care nu
10.13
Ps. 125.32 Pet. 2.9
va îngădui ca să fiți ispitiți peste ce puteți, ci deodată cu ispita va face
10.13
Ier. 29.11
și ieșirea, ca s‐o puteți răbda.

Despre Cina Domnului

14De aceea, iubiții mei, fugiți

10.14
Vers. 7.2.
de închinarea la idoli. 15Vorbesc ca unor oameni cuminți
10.15
Cap. 8.1.
; judecați voi ce zic. 16Paharul
10.16
Mat. 26.26‐28
binecuvântării pe care‐l binecuvântăm, nu este el o părtășie cu sângele lui Hristos? Pâinea
10.16
Fapte. 2.42,46
pe care o frângem, nu este ea o părtășie cu trupul lui Hristos? 17Pentru că noi
10.17
Rom. 12.5
care suntem mulți suntem o singură pâine, un singur trup; căci toți luăm o parte dintr‐o singură pâine. 18Vedeți pe Israelul
10.18
Rom. 4.12Gal. 6.16
după carne
10.18
Rom. 4.1
9.3,52 Cor. 11.18
; cei ce mănâncă jertfele nu sunt oare
10.18
Lev. 3.3
7.15
părtași cu altarul? 19Ce spun eu deci? Că
10.19
Cap. 8.4.
ce s‐a înjunghiat pentru idoli este ceva? Sau că idolul este ceva? 20Ci zic că ce înjunghie Neamurile înjunghie
10.20
Lev. 17.7Deut. 32.17Ps. 106.37Ap. 9.20
dracilor și nu lui Dumnezeu, și nu voiesc ca voi să vă faceți părtași cu dracii. 21Nu
10.21
2 Cor. 6.15,16
puteți bea paharul Domnului și paharul
10.21
Deut. 32.38
dracilor. Nu puteți să luați parte la masa Domnului și la masa dracilor. 22Sau
10.22
Deut. 32.21
întărâtăm pe Domnul la gelozie? Nu cumva suntem
10.22
Ezec. 22.14
mai tari decât el?

Cugetul nostru și al altuia

23Toate

10.23
Cap. 6.12.
sunt îngăduite, dar nu toate folosesc, toate sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24Nimeni
10.24
Rom. 15.1,2Fil. 2.4,21
să nu caute al său, ci fiecare al altuia. 25Mâncați orice
10.25
1 Tim. 4.4
se vinde în măcelărie, necercetând ceva din pricina cugetului. 26Căci al
10.26
Ex. 19.5Deut. 10.14Ps. 24.1
50.12
Domnului este pământul și plinătatea lui. 27Dacă vă va chema la un ospăț cineva dintre necredincioși și voiți să vă duceți, mâncați orice
10.27
Lc. 10.7
vă este pus înainte, necercetând ceva din pricina cugetului. 28Iar dacă vă zice cineva: Aceasta a fost jertfită! nu mâncați, din pricina
10.28
Cap. 8.10, 12.
aceluia care v‐a înștiințat și din pricina cugetului. 29Zic însă: cugetul, nu al tău, ci al altuia; căci pentru ce
10.29
Rom. 14.16
este judecată slobozenia mea de un alt cuget? 30Dacă eu iau parte cu mulțumire, de ce sunt hulit pentru aceea pentru
10.30
Rom. 14.61 Tim. 4.3,4
care eu mulțumesc? 31De aceea
10.31
Col. 3.171 Pet. 4.111 Pet. 4.11
, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți ceva, faceți toate spre slava lui Dumnezeu. 32Nu
10.32
Rom. 14.132 Cor. 6.3
dați prilej de poticnire fie iudeilor fie grecilor fie bisericii
10.32
Fapte. 20.28
lui Dumnezeu, 33după cum și eu
10.33
Rom. 15.2
plac tuturor în toate, necăutând
10.33
Vers. 24.
folosul meu însumi, ci pe al celor mulți ca să fie mântuiți.