31Vedeți ce fel de iubire ne‐a dăruit Tatăl, ca să
fim numiți copii ai lui Dumnezeu; și suntem. Pentru aceea
16.3
17.25
lumea nu ne cunoaște, fiindcă nu l‐a cunoscut pe el. 2Preaiubiților, acum
4.6
suntem copii ai lui Dumnezeu și nu s‐a arătat încă
ce vom fi. Știm că atunci când se va arăta el, vom
fi asemenea lui; fiindcă îl
vom vedea cum este. 3Și oricine
care are nădejdea aceasta în el se curățește, după cum el este curat. 4Oricine care face păcatul, face și nelegiuire
și păcatul este nelegiuire. 5Și voi știți că
el s‐a arătat ca să
ridice păcatele; și în el
9.181 Pet. 2.24
nu este păcat. 6Oricine care rămâne în el nu păcătuiește; oricine
4.8
3In. 11
care păcătuiește, nu l‐a văzut, nici nu l‐a cunoscut. 7Copilașilor, nimeni
să nu vă amăgească: cine
face dreptatea este drept, după cum și el este drept. 8Cine
face păcatul este din diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuiește. Pentru aceea s‐a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca
să sfărâme lucrările diavolului. 9Oricine
care este născut din Dumnezeu nu face păcat, pentru că sămânța
lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. 10Prin aceasta sunt învederați copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului: oricine
care nu face dreptatea nu este din Dumnezeu, nici
cine nu iubește pe fratele său.
Iubirea cu fapta
11Pentru că aceasta
2.4
este solia pe care ați auzit‐o de la început, ca să ne iubim
15.122 In. 5
unii pe alții. 12Nu după cum era Cain
din cel rău și a ucis pe fratele său. Și pentru ce l‐a ucis? Fiindcă lucrările lui erau rele, iar ale fratelui său drepte. 13Nu vă mirați, fraților, dacă vă
17.112 Tim. 3.12
urăște lumea. 14Noi
știm că am trecut din moarte la viață pentru că iubim pe frați: cine
nu iubește, rămâne în moarte. 15Oricine
care urăște pe fratele său este omorâtor de oameni; și știți că orice omorâtor
de oameni n‐are viață veșnică rămânând în el. 16Prin aceasta am cunoscut
15.13Rom. 5.8Ef. 5.2,25
iubirea, pentru că el și‐a pus viața pentru noi; și noi suntem datori să ne punem viețile pentru frați. 17Iar cine
are bunurile lumii și privește pe fratele său care are trebuință și își închide inima de la el, cum rămâne
în el iubirea lui Dumnezeu? 18Copilașilor, să
nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă și în adevăr. 19Și prin aceasta vom cunoaște că
suntem din adevăr și ne vom liniști inimile înaintea lui: 20că dacă
ne osândește inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră și cunoaște toate. 21Preaiubiților
, dacă inima noastră nu ne osândește, avem
îndrăzneală la Dumnezeu. 22Și orice
145.18,19Prov. 15.29Ier. 29.12Mat. 7.8
21.22Mc. 11.24In. 14.13
15.7
16.23,24Iac. 5.16
cerem, primim de la el, pentru că păzim poruncile lui și
9.31
facem cele plăcute înaintea lui. 23Și
17.3
aceasta este porunca lui, ca să credem în numele Fiului său Isus Hristos și să
5.12Ef. 5.21 Tes. 4.91 Pet. 4.8
ne iubim unii pe alții, după cum
ne‐a dat poruncă. 24Și cine
15.10
păzește poruncile lui rămâne în el, și el în el
; și
prin aceasta cunoaștem că el rămâne în noi, prin Duhul pe care ni l‐a dat.