21Copilașii mei, acestea vi le scriu ca să nu păcătuiți. Și dacă a păcătuit cineva, avem
9.24
un Avocat la Tatăl, pe Isus Hristos cel drept. 2Și el însuși este
ispășirea pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci
4.12
11.51,52
și pentru ale lumii întregi.
Păzirea poruncilor
3Și prin aceasta cunoaștem că îl cunoaștem, dacă păzim poruncile lui. 4Cine
zice: Îl cunosc! și nu păzește poruncile lui, este un
mincinos și adevărul nu este în el. 5Iar cine
păzește cuvântul lui, în el
iubirea lui Dumnezeu este cu adevărat desăvârșită. Prin
aceasta cunoaștem că suntem în el. 6Cine
zice că rămâne în el, este dator ca și el însuși să umble
astfel cum a umblat el.
Dragostea frățească
7Preaiubiților, nu
vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care
ați avut‐o de la început. Porunca cea veche este cuvântul pe care l‐ați auzit. 8Iarăși vă scriu o poruncă
15.12
nouă, ceea ce este adevărat în el și în voi, fiindcă
întunericul trece și lumina
8.12
12.35
adevărată strălucește acum. 9Cine
zice că este în lumină și urăște pe fratele său este în întuneric până acum. 10Cine
iubește pe fratele său rămâne în lumină și în el
nu este niciun prilej de poticnire. 11Iar cine urăște pe fratele său, este în întuneric și umblă
în întuneric și nu știe încotro se duce, pentru că întunericul i‐a orbit ochii.
Dezlipirea de lume
12Vă scriu, copilașilor, fiindcă păcatele
10.43
13.38
vă sunt iertate prin numele lui. 13Vă scriu, părinților, fiindcă ați cunoscut pe Cel ce este de la
început. Vă scriu, tinerilor, fiindcă ați biruit pe cel rău. Vă scriu, copilașilor, fiindcă că ați cunoscut pe Tatăl. 14V‐am scris, părinților, fiindcă ați cunoscut pe Cel ce este de la început. V‐am scris, tinerilor, fiindcă sunteți
tari și Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi și ați biruit pe cel rău. 15Nu
iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă
iubește cineva lumea, iubirea Tatălui nu este în el. 16Fiindcă tot ce este în lume, pofta cărnii și pofta ochilor
și trufia vieții, nu este de la Tatăl, ci este din lume. 17Și lumea
4.141 Pet. 1.24
trece și pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.
Antihriștii
18Copilașilor
, este
ceasul de pe urmă; și după cum ați auzit că vine antihrist
, și acum
sunt mulți antihriști, de unde cunoaștem că
este ceasul de pe urmă. 19Ei au ieșit dintre
noi, dar nu erau dintre noi; căci dacă
10.28,292 Tim. 2.19
ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi; ci au ieșit ca
să se arate că nu toți sunt dintre noi. 20Și voi
aveți ungerea de la
Cel Sfânt și știți
14.26
16.13
toate. 21Nu v‐am scris fiindcă nu știți adevărul, ci pentru că‐l știți și pentru că orice minciună nu este din adevăr. 22Cine
este mincinosul dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acesta este antihristul, adică cel ce tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 23Oricine
care tăgăduiește pe Fiul n‐are nici pe Tatăl; cine
mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl. 24Cât despre voi, ce
ați auzit de la început să rămână în voi. Dacă va rămâne în voi ce ați auzit de la început, veți
rămâne și voi în Fiul și în Tatăl. 25Și
aceasta este făgăduința pe care el însuși ne‐a făgăduit‐o: viața veșnică. 26V‐am scris acestea despre
cei ce vă amăgesc. 27Și cât despre voi, ungerea
pe care ați primit‐o de la el rămâne în voi și n‐aveți
trebuință să vă
16.13
învețe cineva; ci, după cum ungerea lui vă învață despre toate și este adevărată și nu este o minciună și după cum v‐a învățat ea, rămâneți în el.
Copiii lui Dumnezeu
28Și acum, copilașilor, rămâneți în el; ca, atunci când
se va arăta el, să
avem îndrăzneală și să nu fim dați de rușine de el la venirea lui. 29Dacă
știți că el este drept, cunoașteți și că oricine
care face dreptatea este născut din el.
31Vedeți ce fel de iubire ne‐a dăruit Tatăl, ca să
fim numiți copii ai lui Dumnezeu; și suntem. Pentru aceea
16.3
17.25
lumea nu ne cunoaște, fiindcă nu l‐a cunoscut pe el. 2Preaiubiților, acum
4.6
suntem copii ai lui Dumnezeu și nu s‐a arătat încă
ce vom fi. Știm că atunci când se va arăta el, vom
fi asemenea lui; fiindcă îl
vom vedea cum este. 3Și oricine
care are nădejdea aceasta în el se curățește, după cum el este curat. 4Oricine care face păcatul, face și nelegiuire
și păcatul este nelegiuire. 5Și voi știți că
el s‐a arătat ca să
ridice păcatele; și în el
9.181 Pet. 2.24
nu este păcat. 6Oricine care rămâne în el nu păcătuiește; oricine
care păcătuiește, nu l‐a văzut, nici nu l‐a cunoscut. 7Copilașilor, nimeni
să nu vă amăgească: cine
face dreptatea este drept, după cum și el este drept. 8Cine
face păcatul este din diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuiește. Pentru aceea s‐a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca
să sfărâme lucrările diavolului. 9Oricine
care este născut din Dumnezeu nu face păcat, pentru că sămânța
lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. 10Prin aceasta sunt învederați copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului: oricine
care nu face dreptatea nu este din Dumnezeu, nici
cine nu iubește pe fratele său.
Iubirea cu fapta
11Pentru că aceasta
este solia pe care ați auzit‐o de la început, ca să ne iubim
15.122 In. 5
unii pe alții. 12Nu după cum era Cain
din cel rău și a ucis pe fratele său. Și pentru ce l‐a ucis? Fiindcă lucrările lui erau rele, iar ale fratelui său drepte. 13Nu vă mirați, fraților, dacă vă
17.112 Tim. 3.12
urăște lumea. 14Noi
știm că am trecut din moarte la viață pentru că iubim pe frați: cine
nu iubește, rămâne în moarte. 15Oricine
care urăște pe fratele său este omorâtor de oameni; și știți că orice omorâtor
de oameni n‐are viață veșnică rămânând în el. 16Prin aceasta am cunoscut
15.13Rom. 5.8Ef. 5.2,25
iubirea, pentru că el și‐a pus viața pentru noi; și noi suntem datori să ne punem viețile pentru frați. 17Iar cine
are bunurile lumii și privește pe fratele său care are trebuință și își închide inima de la el, cum rămâne
în el iubirea lui Dumnezeu? 18Copilașilor, să
nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă și în adevăr. 19Și prin aceasta vom cunoaște că
suntem din adevăr și ne vom liniști inimile înaintea lui: 20că dacă
ne osândește inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră și cunoaște toate. 21Preaiubiților
, dacă inima noastră nu ne osândește, avem
îndrăzneală la Dumnezeu. 22Și orice
145.18,19Prov. 15.29Ier. 29.12Mat. 7.8
21.22Mc. 11.24In. 14.13
15.7
16.23,24Iac. 5.16
cerem, primim de la el, pentru că păzim poruncile lui și
9.31
facem cele plăcute înaintea lui. 23Și
17.3
aceasta este porunca lui, ca să credem în numele Fiului său Isus Hristos și să
5.12Ef. 5.21 Tes. 4.91 Pet. 4.8
ne iubim unii pe alții, după cum
ne‐a dat poruncă. 24Și cine
15.10
păzește poruncile lui rămâne în el, și el în el
; și
prin aceasta cunoaștem că el rămâne în noi, prin Duhul pe care ni l‐a dat.
Prorocii mincinoși
41Preaiubiților
, nu credeți orice duh, ci
cercați duhurile dacă sunt din Dumnezeu, fiindcă mulți
proroci mincinoși au ieșit în lume. 2Prin aceasta cunoașteți Duhul lui Dumnezeu: orice
duh care mărturisește pe Isus Hristos venit în carne este din Dumnezeu. 3Și orice
duh care nu mărturisește pe Isus nu este din Dumnezeu și acesta este al lui antihrist, despre care ați auzit că vine și acum chiar
este în lume. 4Voi
sunteți din Dumnezeu, copilașilor, și i‐ați biruit, pentru că cel ce este în voi este mai mare decât cel
14.30
16.111 Cor. 2.12Ef. 2.2
6.12
ce este în lume. 5Ei
sunt din lume; pentru aceea vorbesc ca din lume și lumea
17.14
îi ascultă. 6Noi suntem din Dumnezeu; cine
10.271 Cor. 14.372 Cor. 10.7
cunoaște pe Dumnezeu ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaștem duhul
adevărului și duhul rătăcirii.
Dumnezeu este iubire
7Preaiubiților
, să ne iubim unii pe alții, pentru că iubirea este din Dumnezeu și oricine care iubește este născut din Dumnezeu și cunoaște pe Dumnezeu. 8Cine nu iubește, n‐a
cunoscut pe Dumnezeu
, pentru că Dumnezeu este iubire. 9În aceasta a fost arătată iubirea lui Dumnezeu către noi, că
8.32
Dumnezeu a trimis în lume pe Fiul său singurul născut, ca
să trăim prin el. 10În aceasta este iubirea, nu
pentru că noi am iubit pe Dumnezeu, ci pentru că el ne‐a iubit și a trimis pe Fiul său ca să fie ispășirea
pentru păcatele noastre. 11Preaiubiților, dacă
Dumnezeu ne‐a iubit astfel și noi suntem datori să ne iubim unii pe alții. 12Nimeni
n‐a văzut pe Dumnezeu vreodată; dacă ne iubim unii pe alții, Dumnezeu rămâne în noi și iubirea
lui este desăvârșită în noi. 13Prin aceasta cunoaștem
că rămânem în el, și el în noi, fiindcă ne‐a dat din Duhul lui. 14Și noi
am privit și mărturisim că Tatăl
a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii. 15Cine
va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el și el în Dumnezeu. 16Și noi am cunoscut și am crezut iubirea pe care o are Dumnezeu către noi. Dumnezeu
este iubire; și cine
rămâne în iubire, rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne în el. 17În aceasta este făcută desăvârșită iubirea cu noi ca
să avem îndrăzneală în ziua judecății, căci cum este el așa suntem și noi în lumea aceasta. 18În iubire nu este temere: ci iubirea desăvârșită aruncă afară temerea, fiindcă
temerea are pedeapsă; și cine se teme nu
este făcut desăvârșit în iubire. 19Noi iubim pentru că el cel dintâi ne‐a iubit. 20Dacă
zice cineva: Iubesc pe Dumnezeu, și urăște pe fratele său, este un mincinos; căci cine nu iubește pe fratele său pe care l‐a văzut, nu poate iubi pe Dumnezeu pe
care nu l‐a văzut. 21Și avem această poruncă
15.12
de la el, că cine iubește pe Dumnezeu iubește și pe fratele său.
