Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
18

Uciderea prorocilor lui Baal și ai Astarteei

181Și a fost așa: după multe

18.1
Lc. 4.25Iac. 5.17
zile cuvântul Domnului a fost către Ilie, în anul al treilea, zicând: Du‐te, arată‐te lui Ahab și voi
18.1
Deut. 28.12
trimite ploaie pe fața pământului. 2Și Ilie s‐a dus să se arate lui Ahab. 3Și era foamete mare în Samaria. Și Ahab a chemat pe Obadia care era peste casa sa. Și Obadia se temea mult de Domnul. 4Și a fost așa: când Izabela a stârpit pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci și i‐a ascuns câte cincizeci într‐o peșteră și i‐a hrănit cu pâine și apă. 5Și Ahab a zis lui Obadia: Cutreieră țara la toate izvoarele de apă și la toate râurile; poate vom afla iarbă ca să păstrăm viața cailor și a catârilor ca să nu ne pierdem dobitoacele. 6Și și‐au împărțit țara s‐o cutreiere. Ahab a mers pe o cale singur și Obadia a mers pe altă cale singur. 7Și pe când mergea Obadia pe cale, iată l‐a întâmpinat Ilie, și el l‐a cunoscut și a căzut pe fața sa și a zis: Tu ești cu adevărat domnul meu Ilie? 8Și el i‐a zis: Eu sunt; du‐te, zi domnului tău: Iată Ilie! 9Și el a zis: Ce am păcătuit eu ca să dai pe robul tău în mâna lui Ahab să mă omoare? 10Viu este Domnul Dumnezeul tău, de este neam sau împărăție unde să nu fi trimis domnul meu să te caute. Și când ziceau: Nu este! el punea împărăția sau neamul să jure că nu te‐au aflat. 11Și acum tu zici: Mergi, zi domnului tău: Iată Ilie! 12Și va fi așa: eu voi pleca de la tine și Duhul
18.12
2 Reg. 2.16Ezec. 3.12,14Mat. 4.1Fapte. 8.39
Domnului te va duce nu știu unde și voi veni și voi spune lui Ahab și el nu te va afla și mă va omorî. Și eu, robul tău, mă tem de Domnul din tinerețea mea. 13Oare nu s‐a spus domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii Domnului, cum am ascuns o sută de bărbați din prorocii Domnului, câte cincizeci într‐o peșteră, și i‐am hrănit cu pâine și apă? 14Și acum zici: Du‐te, spune domnului tău: Iată, Ilie! Și el mă va omorî. 15Și Ilie a zis: Viu este Domnul oștirilor, înaintea căruia stau, că astăzi mă voi arăta lui, negreșit. 16Și Obadia a plecat spre întâmpinarea lui Ahab și i‐a spus. Și Ahab a mers spre întâmpinarea lui Ilie. 17Și a fost așa: Când a văzut Ahab pe Ilie, Ahab i‐a zis: Tu ești
18.17
Cap. 21.20.
tulburătorul lui
18.17
Ios. 7.25Fapte. 16.20
Israel? 18Și el a zis: Eu n‐am tulburat pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, pentru că
18.18
2 Cron. 15.2
ați părăsit poruncile Domnului și ați umblat după Baali. 19Și acum trimite, adună la mine pe tot Israelul pe muntele Carmel
18.19
Ios. 19.26
, și pe cei patru sute
18.19
Cap. 16.33.
cincizeci de proroci ai lui Baal, și pe cei patru sute de proroci ai Astarteelor, care mănâncă la masa Izabelei. 20Și Ahab a trimis la toți copiii lui Israel și a adunat
18.20
Cap. 22.6.
pe proroci pe muntele Carmel. 21Și Ilie s‐a apropiat de tot poporul și a zis: Până
18.21
2 Reg. 17.41Mat. 6.24
când veți șchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați‐l pe el; și dacă Baal, urmați‐l
18.21
Ios. 24.15
pe el. Și poporul nu i‐a răspuns un cuvânt. 22Și Ilie a zis poporului: Numai
18.22
Cap. 19.10, 14.
eu am rămas proroc al Domnului, și prorocii
18.22
Vers. 19.
lui Baal sunt patru sute cincizeci de bărbați. 23Să ni se dea doi junci și ei să‐și aleagă un junc pentru ei și să‐l taie bucăți și să‐l pună pe lemne și să nu pună foc; și eu voi pregăti celălalt junc și‐l voi pune pe lemne și nu voi pune foc. 24Și să chemați numele dumnezeilor voștri și eu voi chema numele Domnului, și dumnezeul care v‐a răspunde cu foc
18.24
Vers. 38.
, acela să fie Dumnezeu. Și tot poporul a răspuns și a zis: Bun este cuvântul. 25Și Ilie a zis prorocilor lui Baal: Alegeți‐vă un junc și pregătiți‐l întâi voi, căci sunteți mulți, și chemați numele dumnezeului vostru și să nu puneți foc. 26Și au luat juncul care li s‐a dat și l‐au pregătit și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază, zicând: Ascultă‐ne, Baale! Dar n‐a fost nici glas
18.26
Ps. 115.5Ier. 10.51 Cor. 8.4
12.2
, nici ascultare. Și săreau împrejurul altarului pe care‐l făcuseră. 27Și a fost așa: la amiază Ilie și‐a bătut joc de ei și a zis: Strigați cu glas tare, căci este dumnezeu, căci cugetă, sau s‐a dus laoparte, sau este în călătorie, poate doarme și se va trezi. 28Și au strigat cu glas tare și și‐au făcut tăieturi
18.28
Lev. 19.28Deut. 14.1
după datina lor cu săbii și sulițe, până a țâșnit sângele peste ei. 29Și a fost așa: când a trecut miezul zilei, au prorocit până la aducerea darului de mâncare, dar n‐a fost nici glas
18.29
Vers. 26.
, nici ascultare, nici luare aminte. 30Atunci Ilie a zis către tot poporul: Apropiați‐vă de mine. Și tot
18.30
Cap. 19.10.
poporul s‐a apropiat de el. Și a dres altarul Domnului, care era sfărâmat. 31Și Ilie a luat douăsprezece pietre după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, către care a fost cuvântul Domnului, zicând: Israel
18.31
Gen. 32.28
35.102 Reg. 17.34
va fi numele tău. 32Și cu pietrele a zidit un altar în numele Domnului, și a făcut un șanț în jurul altarului, după lărgimea a două măsuri de sămânță. 33Și a așezat
18.33
Lev. 1.6,7,8
lemnele și a tăiat în bucăți juncul și l‐a pus pe lemne și a zis: Umpleți patru vedre cu apă și vărsați‐le
18.33
Jud. 6.20
peste arderea de tot și peste lemne. 34Și a zis: Faceți a doua oară! Și au făcut a doua oară. Și a zis: Faceți a treia oară. Și au făcut a treia oară. 35Și apa curgea împrejurul altarului și a umplut
18.35
Vers. 32, 38.
și șanțul cu apă. 36Și a fost așa: când se aducea darul de mâncare, Ilie, prorocul, s‐a apropiat și a zis: Doamne
18.36
Ex. 3.6
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israel, să fie știut
18.36
Cap. 8.48.
astăzi că tu ești Dumnezeu în Israel, și eu sunt slujitorul tău și după cuvântul tău am făcut
18.36
Num. 16.28
toate aceste lucruri. 37Răspunde‐mi, Doamne, răspunde‐mi, și să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, ești Dumnezeu, și tu le‐ai întors inima înapoi. 38Și a căzut foc
18.38
Lev. 9.24Jud. 6.211 Cron. 21.262 Cron. 7.1
de la Domnul și a mistuit arderea de tot și lemnele și pietrele și țârâna, și a sub apa care era în șunț. 39Și tot poporul a văzut și au căzut pe fețele lor și au zis
18.39
Vers. 24.
: Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu! 40Și Ilie le‐a zis: Prindeți
18.40
2 Reg. 10.25
pe prorocii lui Baal; niciunul din ei să nu scape! Și i‐au prins și Ilie i‐a pogorât la pârâul Chison, și i‐a junghiat
18.40
Deut. 13.5
18.20
acolo.

Ploaia

41Și Ilie a zis lui Ahab: Suie‐te, mănâncă și bea, căci este un vuiet de mare ploaie. 42Și Ahab s‐a suit să mănânce și să bea. Și Ilie s‐a suit în vârful Carmelului și s‐a plecat

18.42
Iac. 5.17,18
la pământ și și‐a pus fața între genunchi. 43Și a zis tânărului său: Suie‐te, te rog, uită‐te spre mare. Și s‐a suit și s‐a uitat și a zis: Nu este nimic. Și el a zis: Mergi iarăși de șapte ori. 44Și a fost așa: a șaptea oară a zis: Iată un nor mic ca o mână de om se ridică din mare! Și el a zis: Suie‐te, zi lui Ahab: Înhamă și pogoară‐te, ca să nu te oprească ploaia. 45Și a fost așa: între acestea cerul s‐a întunecat de nori și vânt și a fost o ploaie mare. Și Ahab s‐a suit în carul său și s‐a dus la Izreel. 46Și mâna Domnului a fost peste Ilie și și‐a încins
18.46
2 Reg. 4.29
9.1
coapsele și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.