Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
18

Uciderea prorocilor lui Baal și ai Astarteei

181Și a fost așa: după multe

18.1
Lc. 4.25Iac. 5.17
zile cuvântul Domnului a fost către Ilie, în anul al treilea, zicând: Du‐te, arată‐te lui Ahab și voi
18.1
Deut. 28.12
trimite ploaie pe fața pământului. 2Și Ilie s‐a dus să se arate lui Ahab. 3Și era foamete mare în Samaria. Și Ahab a chemat pe Obadia care era peste casa sa. Și Obadia se temea mult de Domnul. 4Și a fost așa: când Izabela a stârpit pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci și i‐a ascuns câte cincizeci într‐o peșteră și i‐a hrănit cu pâine și apă. 5Și Ahab a zis lui Obadia: Cutreieră țara la toate izvoarele de apă și la toate râurile; poate vom afla iarbă ca să păstrăm viața cailor și a catârilor ca să nu ne pierdem dobitoacele. 6Și și‐au împărțit țara s‐o cutreiere. Ahab a mers pe o cale singur și Obadia a mers pe altă cale singur. 7Și pe când mergea Obadia pe cale, iată l‐a întâmpinat Ilie, și el l‐a cunoscut și a căzut pe fața sa și a zis: Tu ești cu adevărat domnul meu Ilie? 8Și el i‐a zis: Eu sunt; du‐te, zi domnului tău: Iată Ilie! 9Și el a zis: Ce am păcătuit eu ca să dai pe robul tău în mâna lui Ahab să mă omoare? 10Viu este Domnul Dumnezeul tău, de este neam sau împărăție unde să nu fi trimis domnul meu să te caute. Și când ziceau: Nu este! el punea împărăția sau neamul să jure că nu te‐au aflat. 11Și acum tu zici: Mergi, zi domnului tău: Iată Ilie! 12Și va fi așa: eu voi pleca de la tine și Duhul
18.12
2 Reg. 2.16Ezec. 3.12,14Mat. 4.1Fapte. 8.39
Domnului te va duce nu știu unde și voi veni și voi spune lui Ahab și el nu te va afla și mă va omorî. Și eu, robul tău, mă tem de Domnul din tinerețea mea. 13Oare nu s‐a spus domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii Domnului, cum am ascuns o sută de bărbați din prorocii Domnului, câte cincizeci într‐o peșteră, și i‐am hrănit cu pâine și apă? 14Și acum zici: Du‐te, spune domnului tău: Iată, Ilie! Și el mă va omorî. 15Și Ilie a zis: Viu este Domnul oștirilor, înaintea căruia stau, că astăzi mă voi arăta lui, negreșit. 16Și Obadia a plecat spre întâmpinarea lui Ahab și i‐a spus. Și Ahab a mers spre întâmpinarea lui Ilie. 17Și a fost așa: Când a văzut Ahab pe Ilie, Ahab i‐a zis: Tu ești
18.17
Cap. 21.20.
tulburătorul lui
18.17
Ios. 7.25Fapte. 16.20
Israel? 18Și el a zis: Eu n‐am tulburat pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, pentru că
18.18
2 Cron. 15.2
ați părăsit poruncile Domnului și ați umblat după Baali. 19Și acum trimite, adună la mine pe tot Israelul pe muntele Carmel
18.19
Ios. 19.26
, și pe cei patru sute
18.19
Cap. 16.33.
cincizeci de proroci ai lui Baal, și pe cei patru sute de proroci ai Astarteelor, care mănâncă la masa Izabelei. 20Și Ahab a trimis la toți copiii lui Israel și a adunat
18.20
Cap. 22.6.
pe proroci pe muntele Carmel. 21Și Ilie s‐a apropiat de tot poporul și a zis: Până
18.21
2 Reg. 17.41Mat. 6.24
când veți șchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați‐l pe el; și dacă Baal, urmați‐l
18.21
Ios. 24.15
pe el. Și poporul nu i‐a răspuns un cuvânt. 22Și Ilie a zis poporului: Numai
18.22
Cap. 19.10, 14.
eu am rămas proroc al Domnului, și prorocii
18.22
Vers. 19.
lui Baal sunt patru sute cincizeci de bărbați. 23Să ni se dea doi junci și ei să‐și aleagă un junc pentru ei și să‐l taie bucăți și să‐l pună pe lemne și să nu pună foc; și eu voi pregăti celălalt junc și‐l voi pune pe lemne și nu voi pune foc. 24Și să chemați numele dumnezeilor voștri și eu voi chema numele Domnului, și dumnezeul care v‐a răspunde cu foc
18.24
Vers. 38.
, acela să fie Dumnezeu. Și tot poporul a răspuns și a zis: Bun este cuvântul. 25Și Ilie a zis prorocilor lui Baal: Alegeți‐vă un junc și pregătiți‐l întâi voi, căci sunteți mulți, și chemați numele dumnezeului vostru și să nu puneți foc. 26Și au luat juncul care li s‐a dat și l‐au pregătit și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază, zicând: Ascultă‐ne, Baale! Dar n‐a fost nici glas
18.26
Ps. 115.5Ier. 10.51 Cor. 8.4
12.2
, nici ascultare. Și săreau împrejurul altarului pe care‐l făcuseră. 27Și a fost așa: la amiază Ilie și‐a bătut joc de ei și a zis: Strigați cu glas tare, căci este dumnezeu, căci cugetă, sau s‐a dus laoparte, sau este în călătorie, poate doarme și se va trezi. 28Și au strigat cu glas tare și și‐au făcut tăieturi
18.28
Lev. 19.28Deut. 14.1
după datina lor cu săbii și sulițe, până a țâșnit sângele peste ei. 29Și a fost așa: când a trecut miezul zilei, au prorocit până la aducerea darului de mâncare, dar n‐a fost nici glas
18.29
Vers. 26.
, nici ascultare, nici luare aminte. 30Atunci Ilie a zis către tot poporul: Apropiați‐vă de mine. Și tot
18.30
Cap. 19.10.
poporul s‐a apropiat de el. Și a dres altarul Domnului, care era sfărâmat. 31Și Ilie a luat douăsprezece pietre după numărul semințiilor fiilor lui Iacov, către care a fost cuvântul Domnului, zicând: Israel
18.31
Gen. 32.28
35.102 Reg. 17.34
va fi numele tău. 32Și cu pietrele a zidit un altar în numele Domnului, și a făcut un șanț în jurul altarului, după lărgimea a două măsuri de sămânță. 33Și a așezat
18.33
Lev. 1.6,7,8
lemnele și a tăiat în bucăți juncul și l‐a pus pe lemne și a zis: Umpleți patru vedre cu apă și vărsați‐le
18.33
Jud. 6.20
peste arderea de tot și peste lemne. 34Și a zis: Faceți a doua oară! Și au făcut a doua oară. Și a zis: Faceți a treia oară. Și au făcut a treia oară. 35Și apa curgea împrejurul altarului și a umplut
18.35
Vers. 32, 38.
și șanțul cu apă. 36Și a fost așa: când se aducea darul de mâncare, Ilie, prorocul, s‐a apropiat și a zis: Doamne
18.36
Ex. 3.6
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israel, să fie știut
18.36
Cap. 8.48.
astăzi că tu ești Dumnezeu în Israel, și eu sunt slujitorul tău și după cuvântul tău am făcut
18.36
Num. 16.28
toate aceste lucruri. 37Răspunde‐mi, Doamne, răspunde‐mi, și să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, ești Dumnezeu, și tu le‐ai întors inima înapoi. 38Și a căzut foc
18.38
Lev. 9.24Jud. 6.211 Cron. 21.262 Cron. 7.1
de la Domnul și a mistuit arderea de tot și lemnele și pietrele și țârâna, și a sub apa care era în șunț. 39Și tot poporul a văzut și au căzut pe fețele lor și au zis
18.39
Vers. 24.
: Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu! 40Și Ilie le‐a zis: Prindeți
18.40
2 Reg. 10.25
pe prorocii lui Baal; niciunul din ei să nu scape! Și i‐au prins și Ilie i‐a pogorât la pârâul Chison, și i‐a junghiat
18.40
Deut. 13.5
18.20
acolo.

Ploaia

41Și Ilie a zis lui Ahab: Suie‐te, mănâncă și bea, căci este un vuiet de mare ploaie. 42Și Ahab s‐a suit să mănânce și să bea. Și Ilie s‐a suit în vârful Carmelului și s‐a plecat

18.42
Iac. 5.17,18
la pământ și și‐a pus fața între genunchi. 43Și a zis tânărului său: Suie‐te, te rog, uită‐te spre mare. Și s‐a suit și s‐a uitat și a zis: Nu este nimic. Și el a zis: Mergi iarăși de șapte ori. 44Și a fost așa: a șaptea oară a zis: Iată un nor mic ca o mână de om se ridică din mare! Și el a zis: Suie‐te, zi lui Ahab: Înhamă și pogoară‐te, ca să nu te oprească ploaia. 45Și a fost așa: între acestea cerul s‐a întunecat de nori și vânt și a fost o ploaie mare. Și Ahab s‐a suit în carul său și s‐a dus la Izreel. 46Și mâna Domnului a fost peste Ilie și și‐a încins
18.46
2 Reg. 4.29
9.1
coapsele și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

19

Fuga lui Ilie în pustie

191Și Ahab a istorisit Izabelei tot ce făcuse Ilie și totul, cum omorâse

19.1
Cap. 18.40.
cu sabia pe toți prorocii. 2Și Izabela a trimis un sol la Ilie zicând: Așa să‐mi
19.2
Rut 1.172 Reg. 6.31
facă dumnezeii și încă mai mult dacă mâine pe vremea aceasta nu voi pune sufletul tău ca sufletul unuia dintre ei. 3Și când a văzut el, s‐a sculat și s‐a dus pentru viața sa, și a venit la Beer‐Șeba care este a lui Iuda și a lăsat acolo pe tânărul său. 4Și s‐a dus în pustie cale de o zi, și a venit și a șezut sub un ienupăr și își dorea
19.4
Num. 11.15In. 4.3,8
moartea sufletului său și a zis: Destul! Acum, Doamne, ia‐mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinții mei. 5Și s‐a culcat și a adormit sub ienupăr. Și iată un înger l‐a atins și i‐a zis: Scoală‐te, mănâncă! 6Și s‐a uitat și iată la capul său era o azimă coaptă pe pietre fierbinți și un ulcior cu apă. Și a mâncat și a băut și s‐a culcat iarăși. 7Și îngerul Domnului s‐a întors a doua oară și l‐a atins și a zis: Scoală‐te, mănâncă! Căci calea ta este foarte lungă. 8Și s‐a sculat și a mâncat și a băut și în puterea mâncării aceleia a mers patruzeci
19.8
Ex. 34.28Deut. 9.9,18Mat. 1.2
de zile și patruzeci de nopți până la Horeb
19.8
Ex. 3.1
, muntele lui Dumnezeu.

Dumnezeu se arată lui Ilie

9Și acolo a intrat într‐o peșteră și a mas acolo. Și iată cuvântul Domnului a fost către el și i‐a zis: Ce faci aici, Ilie? 10Și el a zis: Am

19.10
Rom. 11.3
fost foarte gelos
19.10
Num. 25.11,13Ps. 69.9
pentru Domnul Dumnezeul oștirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul tău, au dărâmat altarele tale și au ucis cu sabia pe prorocii
19.10
Cap. 18.4.
tăi și am rămas
19.10
Cap. 18.22.
eu singur și caută să‐mi ia viața. 11Și el a zis: Ieși și stai pe munte
19.11
Ex. 24.12
înaintea Domnului. Și iată Domnul a trecut, și un vânt
19.11
Ezec. 1.4
37.7
mare și puternic despica munții și sfărâma stâncile înaintea Domnului; Domnul nu era în vânt. Și după vânt, un cutremur de pământ: Domnul nu era în cutremurul de pământ. 12Și după cutremurul de pământ, foc; Domnul nu era în foc. Și după foc, un glas de șopot încet. 13Și a fost așa: cum a auzit Ilie, și‐a acoperit fața în
19.13
Ex. 3.6Is. 6.2
manta și a ieșit și a stătut la intrarea peșterii.

Și

19.13
Vers. 9.
iată un glas către el zicând: Ce faci aici, Ilie? 14Și el a
19.14
Vers. 10.
zis: Am fost foarte gelos pentru Domnul Dumnezeul oștirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul tău, au dărâmat altarele tale și au ucis cu sabia pe prorocii tăi și am rămas eu, eu singur, și caută să‐mi ia viața. 15Și Domnul i‐a zis: Mergi, întoarce‐te pe calea ta către pustia Damascului și când
19.15
2 Reg. 8.12,13
vei veni, să ungi pe Hazael împărat peste Siria. 16Și pe Iehu
19.16
2 Reg. 9.1‐3
, fiul lui Nimși, îl vei unge împărat peste Israel și pe Elisei
19.16
Lc. 4.27
, fiul lui Șafat, de la Abel‐Mehola, îl vei unge proroc în locul tău. 17Și va fi așa:
19.17
2 Reg. 8.12
9.1410.6
cel ce va scăpa de sabia lui Hazael, îl va ucide Iehu și cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va ucide
19.17
Osea 6.5
Elisei. 18Și mi‐am oprit în Israel
19.18
Rom. 11.4
șapte mii, toți genunchii care nu s‐au plecat înaintea lui Baal și toate gurile
19.18
Osea 13.2
care nu l‐au sărutat.

Elisei ucenicul lui Ilie

19Și s‐a dus de acolo și a aflat pe Elisei, fiul lui Șafat, și el ara cu douăsprezece juguri înaintea lui și era cu al douăsprezecelea. Și Ilie a trecut pe lângă el și și‐a aruncat mantaua peste el. 20Și el a lăsat boii și a alergat după Ilie și a zis: Te rog, să sărut

19.20
Mat. 8.21,22Lc. 9.61,62
pe tatăl meu și pe mama mea, și te voi urma. Și el i‐a zis: Du‐te, întoarce‐te: căci ce ți‐am făcut? 21Și s‐a întors de la el și a luat o pereche de boi și i‐a jertfit și cu uneltele boilor a fiert
19.21
2 Sam. 24.22
carnea lor și a dat‐o poporului și au mâncat‐o. Și s‐a sculat și a mers după Ilie și i‐a slujit.

20

Biruința lui Ahab

201Și Ben‐Hadad, împăratul Siriei, și‐a adunat toată oastea și cu el erau treizeci și doi de împărați și cai și care. Și s‐a suit și a împresurat Samaria și s‐a luptat împotriva ei. 2Și a trimis soli în cetate la Ahab, împăratul lui Israel, și i‐a zis: Așa zice Ben‐Hadad: 3Argintul tău și aurul tău este al meu și nevestele tale și copiii tăi cei mai frumoși sunt ai mei. 4Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: După cuvântul tău, domnul meu, împărate, al tău sunt eu și tot ce am. 5Și solii s‐au întors și au zis: Așa vorbește Ben‐Hadad zicând: Am trimis la tine în adevăr zicând: Să‐mi dai argintul tău și aurul tău, nevestele tale și copiii tăi: 6Dar mâine la ceasul acesta voi trimite pe slujitorii mei la tine și vor cerceta casa ta și casele slujitorilor tăi și va fi așa: orice va fi plăcut în ochii tăi vor pune în mâinile lor și vor lua. 7Și împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrânii țării și a zis: Să știți, vă rog, și vedeți cum caută acesta răul, căci a trimis la mine pentru nevestele mele și pentru copiii mei și pentru argintul meu și pentru aurul meu și nu i‐am oprit. 8Și toți bătrânii și tot poporul i‐au zis: Să n‐asculți și să nu te învoiești. 9Și el a zis solilor lui Ben‐Hadad: Spuneți domnului meu împăratul: Pentru tot ce ai trimis la slujitorul tău la început voi face, dar acest lucru nu pot să‐l fac. Și solii au mers și i‐au adus vorbă iarăși. 10Și Ben‐Hadad a trimis la el și a zis: Așa

20.10
Cap. 19.2.
să‐mi facă dumnezeii și încă mai mult, dacă va ajunge țărâna Samariei să umple mâna întregului popor care stă la picioarele mele. 11Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Spuneți‐i: Cel ce se încinge să nu se mândrească întocmai ca cel ce se descinge. 12Și a fost așa: Când Ben‐Hadad a auzit cuvântul acesta, se afla
20.12
Vers. 16.
bând cu împărații săi în colibi și a zis slujitorilor săi: Înșirați‐vă. Și s‐au înșirat împotriva cetății. 13Și iată un proroc s‐a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, zicând: Așa zice Domnul: Ai văzut toată mulțimea aceasta mare? Iată o voi da
20.13
Vers. 28.
în mâna ta astăzi și vei cunoaște că eu sunt Domnul. 14Și Ahab a zis: Prin cine? Și el a zis: Așa zice Domnul: Prin tinerii mai marilor peste ținuturi. Și el a zis: Cine va începe bătaia? Și el a zis: Tu. 15Și a numărat pe tinerii mai marilor peste ținuturi și au fost două sute treizeci și doi; și după ei a numărat pe tot poporul, pe toți copiii lui Israel, șapte mii. 16Și au ieșit la amiază. Și Ben‐Hadad bea și se îmbăta
20.16
Vers. 12. Cap. 16.9.
în colibe, el și împărații, cei treizeci și doi de împărați, care‐l ajutau. 17Și tinerii mai marilor peste ținuturi au ieșit cei dintâi și Ben‐Hadad a trimis și i‐au spus zicând: Au ieșit niște bărbați din Samaria. 18Și el a zis: Dacă au ieșit pentru pace, prindeți‐i vii și dacă au ieșit pentru război, prindeți‐i vii. 19Și acești tineri ai mai marilor peste ținuturi au ieșit din cetate și oastea care‐i urma. 20Și au lovit fiecare pe omul său și sirienii au fugit și Israel i‐a urmărit și Ben‐Hadad împăratul Siriei a scăpat pe un cal cu călăreții. 21Și împăratul lui Israel a ieșit și a lovit călăreții și carele și a bătut pe sirieni cu măcel mare. 22Și prorocul s‐a apropiat de împăratul lui Israel și i‐a zis: Du‐te, întărește‐te și cunoaște și vezi ce vei face, căci la întoarcerea
20.22
2 Sam. 11.1
anului împăratul Siriei se va sui împotriva ta. 23Și slujitorii împăratului Siriei i‐au zis: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai munților, pentru aceasta au fost mai tari decât noi, dar cu adevărat dacă ne vom lupta cu ei în podiș negreșit vom fi noi mai tari decât ei. 24Și fă lucrul acesta: Scoate pe împărați pe fiecare din locul său și pune în locul lor dregători. 25Și numără‐ți oștirea care a căzut de la tine, cal în loc de cal și car în loc de car; și să ne luptăm cu ei în podiș și vom fi mai tari decât ei; și a ascultat de glasul lor și a făcut așa. 26Și a fost așa: la întoarcerea anului Ben‐Hadad a numărat pe sirieni și s‐a suit la Afec
20.26
Ios. 13.4
să se lupte cu Israel. 27Și copiii lui Israel au fost numărați și aprovizionați și s‐au dus împotriva lor și copiii lui Israel au tăbărât în fața lor ca două turme mici de capre și sirienii umpleau țara. 28Și omul lui Dumnezeu s‐a apropiat și a vorbit împăratului lui Israel și a zis: Așa zice Domnul: Fiindcă sirienii au zis: Domnul este un dumnezeu al munților și nu un dumnezeu al văilor, voi da
20.28
Vers. 13.
în mâna ta toată această mare mulțime și veți cunoaște că eu sunt Domnul. 29Și au tăbărât unii în fața altora șapte zile. Și a fost așa: în ziua a șaptea a început lupta și copiii lui Israel au bătut din sirieni o sută de mii de pedeștri într‐o singură zi. 30Și cei rămași au fugit la Afec în cetate și a căzut zidul peste douăzeci și șapte de mii de bărbați din cei rămași. Și Ben‐Hadad a fugit și a intrat în cetate în odaia cea mai dinăuntru. 31Și slujitorii săi i‐au zis: Iată am auzit că împărații casei lui Israel sunt împărați miloși; să ne punem, rogu‐te, saci peste coapse
20.31
Gen. 37.34
și funii pe capete și să ieșim înaintea împăratului lui Israel; poate îți va lăsa sufletul să trăiască. 32Și s‐au încins cu saci peste coapsele lor și cu funii pe capetele lor și au venit la împăratul lui Israel și au zis: Slujitorul tău Ben‐Hadad zice: Te rog, lasă‐mi sufletul meu să trăiască. Și el a zis: Mai trăiește el? Este fratele meu. 33Și bărbații au socotit‐o semn bun și s‐au grăbit să‐l facă să întărească dacă era de la el și au zis: Fratele tău Ben‐Hadad! Și Ahab a zis: Duceți‐vă, aduceți‐l. Și Ben‐Hadad a ieșit la el și l‐a suit în carul său. 34Și Ben‐Hadad i‐a zis: Voi înapoia cetățile
20.34
Cap. 15.20.
pe care le‐a luat tatăl meu de la tatăl tău și‐ți vei face ulițe în Damasc, cum a făcut tatăl meu în Samaria. Și eu, a zis Ahab, te voi lăsa să pleci cu acest legământ. Și a făcut legământ cu el și l‐a lăsat să plece. 35Și un bărbat din fiii
20.35
2 Reg. 2.3,5,7,15
prorocilor a zis aproapelui său prin cuvântul
20.35
Cap. 13.17, 18.
Domnului: Lovește‐mă, te rog. Dar bărbatul n‐a voit să‐l lovească. 36Atunci i‐a zis: Fiindcă n‐ai ascultat de glasul Domnului, iată când vei ieși de la mine, un leu
20.36
Cap. 13.24.
te va lovi. Și a ieșit de la el și l‐a aflat un leu și l‐a lovit. 37Și a aflat pe alt om și i‐a zis: Lovește‐mă, te rog. Și omul l‐a lovit și l‐a rănit. 38Și prorocul s‐a dus și a stat în calea împăratului și s‐a prefăcut că e altul cu o mahramă pe ochii săi. 39Și când trecea împăratul
20.39
2 Sam. 12.1
, a strigat către împărat și a zis: Slujitorul tău a ieșit în mijlocul luptei și iată un om s‐a abătut și a adus la mine pe un om și a zis: Păzește pe omul acesta; dacă va lipsi cumva, atunci viața ta va fi pentru viața
20.39
2 Reg. 10.24
lui sau îmi vei cântări un talant de argint. 40Și pe când slujitorul tău făcea ceva încoace și încolo, s‐a dus. Și împăratul lui Israel i‐a zis: Așa este judecata ta; tu însuți ai hotărât‐o. 41Și el s‐a grăbit și și‐a ridicat mahrama de la ochi și împăratul lui Israel l‐a cunoscut că era din proroci. 42Și i‐a zis: Așa zice Domnul: Fiindcă
20.42
Cap. 22.31‐37.
ai dat drumul din mână omului pe care‐l hotărâsem pierii, viața ta va fi pentru viața lui și poporul tău pentru poporul său. 43Și împăratul lui Israel s‐a dus
20.43
Cap. 21.4.
acasă trist și necăjit și a venit în Samaria.