Înfrângerea amoniților
111Și Nahaș
, Amonitul, s‐a suit și a tăbărât împotriva Iabes‐Galaadului
. Și toți bărbații din Iabes au zis lui Nahaș: Fă
legământ cu noi și îți vom sluji. 2Și Nahaș, Amonitul, le‐a zis: Cu această îndatorire îl voi încheia cu voi: să vă scot tuturor ochiul drept și s‐o pun ca ocară
asupra întregului Israel. 3Și bătrânii Iabesului i‐au zis: Dă‐ne răgaz de șapte zile ca să trimitem soli în toate hotarele lui Israel și dacă nu va fi nimeni să ne mântuiască, vom ieși la tine. 4Și solii au venit la
Ghibea lui Saul și au vorbit aceste cuvinte la urechile poporului. Și tot poporul
21.2
și‐a ridicat glasul și a plâns. 5Și iată Saul venea de la câmp în urma boilor. Și Saul a zis: Ce are poporul de plâng? Și i‐au spus toate cuvintele bărbaților din Iabes. 6Și Duhul
6.34
11.29
13.25
14.616.13
lui Dumnezeu a venit peste Saul când a auzit aceste cuvinte, și mânia lui s‐a aprins foarte tare. 7Și a luat o pereche de boi și i‐a tăiat
bucăți și a trimis în toate hotarele lui Israel prin mâna solilor, zicând: Cel
ce nu iese după Saul și după Samuel așa se va face boilor săi. Și frica Domnului a căzut asupra poporului și au ieșit ca un singur om. 8Și i‐a numărat în Bezec
și copiii lui Israel
erau trei sute de mii și bărbații lui Iuda treizeci de mii. 9Și au zis solilor care veniseră: Așa să spuneți bărbaților din Iabes‐Galaad: Mâine când va arde soarele veți avea mântuire. Și solii au venit și au spus bărbaților din Iabes‐Galaad și s‐au bucurat. 10Și bărbații din Iabes au zis: Mâine vom
ieși la voi și ne veți face după toate cele ce vor fi bine în ochii vostri. 11Și a fost așa: a doua zi Saul
a pus poporul în trei
cete și au intrat în mijlocul taberei în straja dimineței, și au bătut pe amoniți până la arșița zilei. Și a fost așa: cei rămași au fost împrăștiați și n‐au rămas dintre ei doi împreună.
Bunătatea lui Saul. Jertfa din Ghilgal
12Și poporul a zis lui Samuel: Cine
este cel ce a zis: Să domnească Saul peste noi? Aduceți
pe bărbați să‐i ucidem. 13Și Saul a zis: Nici
un om nu va fi omorât în ziua aceasta, căci astăzi Domnul a lucrat o mântuire
în Israel. 14Și Samuel a zis poporului: Veniți și să mergem la Ghilgal, și să înoim împărăția acolo. 15Și tot poporul s‐a dus la Ghilgal
și acolo au făcut pe Saul împărat înaintea
Domnului, în Ghilgal, și au adus acolo jertfe
de pace înaintea Domnului. Și Saul și toți bărbații lui Israel s‐au veselit foarte mult acolo.
Curăția de inimă a lui Samuel
121Și Samuel a zis către tot Israelul: Iată am ascultat de glasul
vostru în tot ce mi‐ați zis și am pus un împărat
peste voi. 2Și acum iată împăratul
umblă înaintea voastră; și eu
am îmbătrânit și am cărunțit, și iată fiii mei sunt cu voi, și am umblat înaintea voastră din tinerețea mea, până în ziua de astăzi. 3Iată‐mă: mărturisiți împotriva mea înaintea Domnului și înaintea unsului
său: Al cui
bou l‐am luat? Sau al cui măgar l‐am luat? Sau pe cine l‐am înșelat? Pe cine am apăsat? Și din mâna cui am luat o răscumpărare ca să‐mi orbesc ochii
cu ea? Și vă voi înapoia‐o. 4Și ei au zis: Nu ne‐ai înșelat și nu ne‐ai apăsat, nici n‐ai luat nimic din mâna vreunui om. 5Și le‐a zis: Martor este Domnul împotriva voastră, și martor este unsul său în ziua aceasta, că n‐ați
24.16,20
aflat nimic în
mâna mea. Și au zis: El este martor!
Samuel nu mai e judecător
6Și Samuel a zis poporului: Domnul
a așezat pe Moise și pe Aaron și a scos pe părinții voștri din țara Egiptului. 7Și acum stați să mă judec
5.3,4Mica 6.2,3
cu voi înaintea Domnului pentru toate faptele drepte ale Domnului, pe care vi le‐a făcut el vouă și părinților voștri. 8Când
a venit Iacov în Egipt și părinții voștri au strigat
către Domnul, atunci Domnul a trimis
4.16
pe Moise și pe Aaron și au scos pe părinții voștri din Egipt și i‐au făcut să locuiască în locul acesta. 9Dar au uitat
pe Domnul Dumnezeul lor și i‐a
vândut în mâna lui Sisera, mai marele oștirii Hațorului, și în mâna filistenilor
13.1
și în mâna împăratului Moabului
, și s‐au luptat împotriva lor. 10Și au strigat către Domnul și au zis: Am păcătuit
pentru că am părăsit pe Domnul și am
slujit Baalilor și Astarteelor: și acum scapă‐ne
din mâna vrăjmașilor noștri și‐ți vom sluji. 11Și Domnul a trimis pe Ierubaal
și pe Barac și pe Iefta
și pe Samuel
și v‐a scăpat din mâna vrăjmașilor voștri de jur împrejur, și ați locuit la adăpost. 12Și ați văzut că Nahaș
, împăratul copiilor lui Amon, venea împotriva voastră, și mi‐ați
zis: Nu, ci să domnească un împărat peste noi! și Domnul
Dumnezeul vostru era împăratul vostru. 13Și
acum iată împăratul pe care
l‐ați ales, și pe care l‐ați cerut. Și iată Domnul
a pus un împărat peste voi. 14Dacă vă veți teme
de Domnul și‐i veți sluji și veți asculta de glasul lui și nu vă veți răscula împotriva poruncii Domnului, atunci atât voi cât și împăratul care domnește peste voi veți urma pe Domnul Dumnezeul vostru. 15Dar dacă nu veți asculta
de glasul Domnului și vă veți răscula împotriva poruncii Domnului, atunci mâna Domnului va fi împotriva voastră, ca
împotriva părinților voștri. 16Și acum stați
și vedeți acest lucru mare pe care îl va face Domnul înaintea ochilor voștri. 17Oare nu este astăzi secerișul
grâului? Eu voi
striga către Domnul și va trimite tunete și ploaie și veți cunoaște și veți vedea că mare este răutatea
ce ați făcut în ochii Domnului, cerându‐vă un împărat. 18Și Samuel a strigat către Domnul și Domnul a trimis tunete și ploaie în ziua aceea. Și tot poporul
s‐a temut mult de Domnul și de Samuel. 19Și tot poporul a zis lui Samuel: Roagă‐te
10.17Iac. 5.151 In. 5.16
Domnului Dumnezeului tău pentru robii tăi, ca să nu murim; căci la toate păcatele noastre am mai adăugat și răul acesta de a ne cere un împărat. 20Și Samuel a zis poporului: Nu vă temeți! În adevăr ați făcut tot răul acesta, totuși nu vă abateți de pe urma Domnului și slujiți Domnului cu toată inima voastră. 21Și nu vă abateți
, căci ați urma
deșertăciuni care nu folosesc și nu mântuiesc, pentru că sunt deșertăciune. 22Căci Domnul
nu va lepăda pe poporul său pentru numele
său cel mare; pentru că Domnului i‐a plăcut
14.2Mal. 1.2
să vă facă poporul său. 23Și eu, departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând
să mă rog pentru voi, ci vă voi
învăța calea
cea bună și dreaptă. 24Numai temeți‐vă
de Domnul și slujiți‐i în adevăr cu toată inima voastră, căci vedeți
ce lucruri mari
a făcut cu voi! 25Dar dacă veți face rău, veți
pieri și voi
și împăratul vostru.
Războiul lui Saul cu filistenii
131Saul era de (treizeci) de ani când s‐a făcut împărat. Și a domnit doi ani peste Israel. 2Și Saul și‐a ales trei mii de bărbați din Israel: două mii erau cu Saul în Micmaș și pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan în Ghibea
lui Beniamin, și a trimis rămășița poporului pe fiecare om la cortul său. 3Și Ionatan a bătut straja
filistenilor care era în Gheba. Și filistenii au auzit. Și Saul a suflat în trâmbiță prin toată țara zicând: Să audă evreii. 4Și tot Israelul a auzit zicându‐se: Saul a bătut straja filistenilor și Israel s‐a făcut urâcios filistenilor. Și poporul a fost chemat împreună după Saul la Ghilgal. 5Și filistenii s‐au adunat să se lupte cu Israel, treizeci de mii de care și șase mii de călăreți și popor la mulțime, ca nisipul care este pe țărmul mării. Și s‐au suit și au tăbărât la Micmaș spre răsărit de Bet‐Aven. 6Și bărbații lui Israel au văzut că erau în strâmtoare, căci poporul era strâns de aproape și poporul s‐a ascuns
în peșteri și în stufișuri și în stânci și în întărituri și în gropi. 7Și evreii trecuseră Iordanul ca să meargă în țara lui Gad și în Galaad; iar Saul era încă în Ghilgal și tot poporul îl urma tremurând. 8Și Saul a așteptat
șapte zile, până la sorocul pe care‐l hotărâse Samuel; și Samuel nu venea la Ghilgal; și poporul se împrăștia de la el. 9Și Saul a zis: Aduceți încoace la mine arderea de tot și jertfele de pace. Și a jertfit arderea de tot. 10Și a fost așa: de îndată ce a sfârșit de jertfit arderea de tot, iată, Samuel venea. Și Saul i‐a ieșit în întâmpinare ca să‐l binecuvânteze. 11Și Samuel a zis: Ce ai făcut? Și Saul a zis: Pentru că vedeam că poporul se împrăștia de la mine, și tu nu veneai în ziua hotărâtă și filistenii se adunaseră la Micmaș, 12de aceea am zis: filistenii se vor coborî acum asupra mea la Ghilgal, și n‐am cerut bunăvoința Domnului! Și mi‐am făcut silă și am adus arderea de tot. 13Și Samuel a zis lui Saul: Ai lucrat
nebunește; n‐ai păzit
porunca Domnului Dumnezeului tău pe care ți‐o poruncise; căci Domnul ar fi întărit acum domnia ta peste Israel în veac. 14Dar acum
domnia ta nu va ținea. Domnul
și‐a căutat un om după inima sa și Domnul l‐a poruncit povățuitor peste poporul său, pentru că tu n‐ai păzit ce‐ți poruncise Domnul. 15Și Samuel s‐a sculat și s‐a suit din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Și Saul a numărat poporul care se afla cu el, ca la
șase sute de inși. 16Și Saul și Ionatan, fiul său, și poporul care se afla cu ei locuiau în Ghibea lui Beniamin. 17Și filistenii au tăbărât în Micmaș. Și pustiitorii au ieșit din tabăra filistenilor în trei cete: o ceată a luat calea spre Ofra
în pământul Șual 18și altă ceată a luat calea către Bet‐Horon
18.13‐14
și a treia ceată a luat calea către hotarul care privește spre valea Țeboim
spre pustie. 19Și în toată țara lui Israel nu
se afla niciun fierar, căci filistenii ziseseră: Să nu‐și facă evreii săbii sau sulițe. 20Și tot Israelul se pogora la filisteni să‐și ascută fiecare om fierul plugului și coasa și securea și secerea, 21când erau tocite fiarele plugului și al coaselor și al furcilor cu trei coarne și al securilor, și să facă vârf priboiului pentru mânat. 22Și a fost așa: în ziua luptei nu
se găsea nici sabie nici suliță în mâna niciunuia din poporul care era cu Saul și cu Ionatan, iar la Saul și la Ionatan, fiul său, se afla. 23Și straja
filistenilor a ieșit la trecătoarea Micmașului.