Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
12

Curăția de inimă a lui Samuel

121Și Samuel a zis către tot Israelul: Iată am ascultat de glasul

12.1
Cap. 8.5, 19, 20.
vostru în tot ce mi‐ați zis și am pus un împărat
12.1
Cap. 10.24;
peste voi. 2Și acum iată împăratul
12.2
Num. 27.17
umblă înaintea voastră; și eu
12.2
Cap. 8.1, 5.
am îmbătrânit și am cărunțit, și iată fiii mei sunt cu voi, și am umblat înaintea voastră din tinerețea mea, până în ziua de astăzi. 3Iată‐mă: mărturisiți împotriva mea înaintea Domnului și înaintea unsului
12.3
Vers. 5. Cap. 10.1;
său: Al cui
12.3
Num. 16.15Fapte. 20.331 Tes. 2.5
bou l‐am luat? Sau al cui măgar l‐am luat? Sau pe cine l‐am înșelat? Pe cine am apăsat? Și din mâna cui am luat o răscumpărare ca să‐mi orbesc ochii
12.3
Deut. 16.19
cu ea? Și vă voi înapoia‐o. 4Și ei au zis: Nu ne‐ai înșelat și nu ne‐ai apăsat, nici n‐ai luat nimic din mâna vreunui om. 5Și le‐a zis: Martor este Domnul împotriva voastră, și martor este unsul său în ziua aceasta, că n‐ați
12.5
In. 18.38Fapte. 23.9
24.16,20
aflat nimic în
12.5
Ex. 22.4
mâna mea. Și au zis: El este martor!

Samuel nu mai e judecător

6Și Samuel a zis poporului: Domnul

12.6
Mica 6.4
a așezat pe Moise și pe Aaron și a scos pe părinții voștri din țara Egiptului. 7Și acum stați să mă judec
12.7
Is. 1.18
5.3,4Mica 6.2,3
cu voi înaintea Domnului pentru toate faptele drepte ale Domnului, pe care vi le‐a făcut el vouă și părinților voștri. 8Când
12.8
Gen. 46.5,6
a venit Iacov în Egipt și părinții voștri au strigat
12.8
Ex. 2.23
către Domnul, atunci Domnul a trimis
12.8
Ex. 3.10
4.16
pe Moise și pe Aaron și au scos pe părinții voștri din Egipt și i‐au făcut să locuiască în locul acesta. 9Dar au uitat
12.9
Jud. 3.7
pe Domnul Dumnezeul lor și i‐a
12.9
Jud. 4.2
vândut în mâna lui Sisera, mai marele oștirii Hațorului, și în mâna filistenilor
12.9
Jud. 10.7
13.1
și în mâna împăratului Moabului
12.9
Jud. 3.12
, și s‐au luptat împotriva lor. 10Și au strigat către Domnul și au zis: Am păcătuit
12.10
Jud. 10.10
pentru că am părăsit pe Domnul și am
12.10
Jud. 2.13
slujit Baalilor și Astarteelor: și acum scapă‐ne
12.10
Jud. 10.15,16
din mâna vrăjmașilor noștri și‐ți vom sluji. 11Și Domnul a trimis pe Ierubaal
12.11
Jud. 6.14,32
și pe Barac și pe Iefta
12.11
Jud. 11.1
și pe Samuel
12.11
Cap. 7.13.
și v‐a scăpat din mâna vrăjmașilor voștri de jur împrejur, și ați locuit la adăpost. 12Și ați văzut că Nahaș
12.12
Cap. 11.1.
, împăratul copiilor lui Amon, venea împotriva voastră, și mi‐ați
12.12
Cap. 8.5, 19.
zis: Nu, ci să domnească un împărat peste noi! și Domnul
12.12
Jud. 8.23
Dumnezeul vostru era împăratul vostru. 13Și
12.13
Cap. 10.24.
acum iată împăratul pe care
12.13
Cap. 8.5;
l‐ați ales, și pe care l‐ați cerut. Și iată Domnul
12.13
Osea 13.11
a pus un împărat peste voi. 14Dacă vă veți teme
12.14
Ios. 24.14Ps. 81.13,14
de Domnul și‐i veți sluji și veți asculta de glasul lui și nu vă veți răscula împotriva poruncii Domnului, atunci atât voi cât și împăratul care domnește peste voi veți urma pe Domnul Dumnezeul vostru. 15Dar dacă nu veți asculta
12.15
Lev. 26.14,15Deut. 28.15Ios. 24.20
de glasul Domnului și vă veți răscula împotriva poruncii Domnului, atunci mâna Domnului va fi împotriva voastră, ca
12.15
Vers. 9.
împotriva părinților voștri. 16Și acum stați
12.16
Ex. 14.13,31
și vedeți acest lucru mare pe care îl va face Domnul înaintea ochilor voștri. 17Oare nu este astăzi secerișul
12.17
Prov. 26.1
grâului? Eu voi
12.17
Ios. 10.12Iac. 5.16,17,18
striga către Domnul și va trimite tunete și ploaie și veți cunoaște și veți vedea că mare este răutatea
12.17
Cap. 8.7.
ce ați făcut în ochii Domnului, cerându‐vă un împărat. 18Și Samuel a strigat către Domnul și Domnul a trimis tunete și ploaie în ziua aceea. Și tot poporul
12.18
Ex. 14.31Ezra 10.9
s‐a temut mult de Domnul și de Samuel. 19Și tot poporul a zis lui Samuel: Roagă‐te
12.19
Ex. 9.28
10.17Iac. 5.151 In. 5.16
Domnului Dumnezeului tău pentru robii tăi, ca să nu murim; căci la toate păcatele noastre am mai adăugat și răul acesta de a ne cere un împărat. 20Și Samuel a zis poporului: Nu vă temeți! În adevăr ați făcut tot răul acesta, totuși nu vă abateți de pe urma Domnului și slujiți Domnului cu toată inima voastră. 21Și nu vă abateți
12.21
Deut. 11.16
, căci ați urma
12.21
Ier. 16.19Hab. 2.181 Cor. 8.4
deșertăciuni care nu folosesc și nu mântuiesc, pentru că sunt deșertăciune. 22Căci Domnul
12.22
1 Reg. 6.13Ps. 94.14
nu va lepăda pe poporul său pentru numele
12.22
Ios. 7.9Ps. 106.8Ier. 14.21Ezec. 20.9,14
său cel mare; pentru că Domnului i‐a plăcut
12.22
Deut. 7.7,8
14.2Mal. 1.2
să vă facă poporul său. 23Și eu, departe de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând
12.23
Fapte. 12.5Rom. 1.9Col. 1.92 Tim. 1.3
să mă rog pentru voi, ci vă voi
12.23
Ps. 34.11Prov. 4.11
învăța calea
12.23
1 Reg. 8.362 Cron. 6.27Ier. 6.16
cea bună și dreaptă. 24Numai temeți‐vă
12.24
Ecl. 12.13
de Domnul și slujiți‐i în adevăr cu toată inima voastră, căci vedeți
12.24
Is. 5.12
ce lucruri mari
12.24
Deut. 10.21Ps. 126.2,3
a făcut cu voi! 25Dar dacă veți face rău, veți
12.25
Ios. 24.20
pieri și voi
12.25
Deut. 28.39
și împăratul vostru.

13

Războiul lui Saul cu filistenii

131Saul era de (treizeci) de ani când s‐a făcut împărat. Și a domnit doi ani peste Israel. 2Și Saul și‐a ales trei mii de bărbați din Israel: două mii erau cu Saul în Micmaș și pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan în Ghibea

13.2
Cap. 10.26.
lui Beniamin, și a trimis rămășița poporului pe fiecare om la cortul său. 3Și Ionatan a bătut straja
13.3
Cap. 10.5.
filistenilor care era în Gheba. Și filistenii au auzit. Și Saul a suflat în trâmbiță prin toată țara zicând: Să audă evreii. 4Și tot Israelul a auzit zicându‐se: Saul a bătut straja filistenilor și Israel s‐a făcut urâcios filistenilor. Și poporul a fost chemat împreună după Saul la Ghilgal. 5Și filistenii s‐au adunat să se lupte cu Israel, treizeci de mii de care și șase mii de călăreți și popor la mulțime, ca nisipul care este pe țărmul mării. Și s‐au suit și au tăbărât la Micmaș spre răsărit de Bet‐Aven. 6Și bărbații lui Israel au văzut că erau în strâmtoare, căci poporul era strâns de aproape și poporul s‐a ascuns
13.6
Jud. 2.6
în peșteri și în stufișuri și în stânci și în întărituri și în gropi. 7Și evreii trecuseră Iordanul ca să meargă în țara lui Gad și în Galaad; iar Saul era încă în Ghilgal și tot poporul îl urma tremurând. 8Și Saul a așteptat
13.8
Cap. 10.8.
șapte zile, până la sorocul pe care‐l hotărâse Samuel; și Samuel nu venea la Ghilgal; și poporul se împrăștia de la el. 9Și Saul a zis: Aduceți încoace la mine arderea de tot și jertfele de pace. Și a jertfit arderea de tot. 10Și a fost așa: de îndată ce a sfârșit de jertfit arderea de tot, iată, Samuel venea. Și Saul i‐a ieșit în întâmpinare ca să‐l binecuvânteze. 11Și Samuel a zis: Ce ai făcut? Și Saul a zis: Pentru că vedeam că poporul se împrăștia de la mine, și tu nu veneai în ziua hotărâtă și filistenii se adunaseră la Micmaș, 12de aceea am zis: filistenii se vor coborî acum asupra mea la Ghilgal, și n‐am cerut bunăvoința Domnului! Și mi‐am făcut silă și am adus arderea de tot. 13Și Samuel a zis lui Saul: Ai lucrat
13.13
2 Cron. 16.9
nebunește; n‐ai păzit
13.13
Cap. 15.11.
porunca Domnului Dumnezeului tău pe care ți‐o poruncise; căci Domnul ar fi întărit acum domnia ta peste Israel în veac. 14Dar acum
13.14
Cap. 15.28.
domnia ta nu va ținea. Domnul
13.14
Ps. 89.20Fapte. 13.22
și‐a căutat un om după inima sa și Domnul l‐a poruncit povățuitor peste poporul său, pentru că tu n‐ai păzit ce‐ți poruncise Domnul. 15Și Samuel s‐a sculat și s‐a suit din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Și Saul a numărat poporul care se afla cu el, ca la
13.15
Cap. 14.2.
șase sute de inși. 16Și Saul și Ionatan, fiul său, și poporul care se afla cu ei locuiau în Ghibea lui Beniamin. 17Și filistenii au tăbărât în Micmaș. Și pustiitorii au ieșit din tabăra filistenilor în trei cete: o ceată a luat calea spre Ofra
13.17
Ios. 18.23
în pământul Șual 18și altă ceată a luat calea către Bet‐Horon
13.18
Ios. 16.3
18.13‐14
și a treia ceată a luat calea către hotarul care privește spre valea Țeboim
13.18
Neem. 11.34
spre pustie. 19Și în toată țara lui Israel nu
13.19
2 Reg. 24.14Ier. 24.1
se afla niciun fierar, căci filistenii ziseseră: Să nu‐și facă evreii săbii sau sulițe. 20Și tot Israelul se pogora la filisteni să‐și ascută fiecare om fierul plugului și coasa și securea și secerea, 21când erau tocite fiarele plugului și al coaselor și al furcilor cu trei coarne și al securilor, și să facă vârf priboiului pentru mânat. 22Și a fost așa: în ziua luptei nu
13.22
Jud. 5.8
se găsea nici sabie nici suliță în mâna niciunuia din poporul care era cu Saul și cu Ionatan, iar la Saul și la Ionatan, fiul său, se afla. 23Și straja
13.23
Cap. 14.1, 4.
filistenilor a ieșit la trecătoarea Micmașului.

14

Vitejia lui Ionatan

141Și a fost așa: într‐o zi Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja filistenilor care este de cealaltă parte. Dar n‐a spus tatălui său. 2Și Saul locuia la marginea Ghibei sub Rimon, care este în Migron, și poporul care era cu el era ca la șase

14.2
Cap. 13.15.
sute de oameni. 3Și Ahia
14.3
Cap. 22.9, 11, 20.
, fiul lui Ahitub, fratele lui I‐Cabod
14.3
Cap. 4.21.
, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului în Silo, purta
14.3
Cap. 2.28.
efodul. Și poporul nu știa că Ionatan se dusese. 4Și între trecătorile, peste care căuta Ionatan să treacă la straja
14.4
Cap. 13.23.
filistenilor, era un dinte de stâncă de o parte și un dinte de stâncă de cealaltă parte și numele unuia era Boțeț și numele celuilalt Sene. 5Și un dinte se înălța în partea de miazănoapte, în dreptul Micmașului, și celălalt spre miazăzi în dreptul Ghebei. 6Și Ionatan a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja acestor netăiați împrejur; poate că Domnul va lucra pentru noi; căci pe Domnul nimic nu‐l împiedecă să mântuiască
14.6
Jud. 7.4,72 Cron. 14.11
prin mulți sau prin puțini. 7Și purtătorul armelor sale i‐a zis: Fă tot ce este în inima ta; abate‐te, iată‐mă sunt cu tine, după inima ta. 8Și Ionatan a zis: Iată vom trece la acei bărbați și ne vom arăta lor. 9Dacă ne vor vorbi așa: Stați până vom veni la voi! Atunci vom sta în locul nostru și nu ne vom sui la ei. 10Iar dacă vor zice așa: Suiți‐vă la noi! Atunci ne vom sui, căci Domnul i‐a dat în mâna noastră. Și acesta
14.10
Gen. 24.14Jud. 7.11
ne va fi semnul. 11Și amândoi s‐au arătat străjii filistenilor și filistenii au zis: Iată evreii ies din găurile unde s‐au ascuns. 12Și bărbații străjii au răspuns lui Ionatan și purtătorului armelor sale și au zis: Suiți‐vă la noi și vă vom arăta ceva. Și Ionatan a zis purtătorului armelor sale: Suie‐te după mine, căci Domnul i‐a dat în mâna lui Israel. 13Și Ionatan s‐a suit pe mâini și pe picioare și purtătorul armelor sale după el. Și ei au căzut înaintea lui Ionatan și purtătorul armelor sale îi ucidea în urma lui. 14Și această întâie măcelărire, pe care a făcut‐o Ionatan și purtătorul armelor sale, a fost ca de douăzeci de oameni, pe o întindere ca de o jumătate de pogon de pământ. 15Și a fost un tremur
14.15
2 Reg. 7.7Iov 18.11
în tabără, în câmp, și în tot poporul; straja și prădătorii
14.15
Cap. 13.17.
au tremurat și ei, și pământul s‐a cutremurat, căci era un tremur
14.15
Gen. 35.5
al lui Dumnezeu. 16Și străjerii lui Saul din Ghibea lui Beniamin s‐au uitat și iată mulțimea se desfăcea și se risipea
14.16
Vers. 20.
în toate părțile. 17Și Saul a zis poporului care era cu el: Numărați acum și vedeți cine s‐a dus de la noi. Și au numărat și iată Ionatan și purtătorul armelor sale nu erau acolo. 18Și Saul a zis lui Ahia: Adu încoace chivotul lui Dumnezeu. Căci chivotul lui Dumnezeu era în acele zile cu copiii lui Israel. 19Și a fost așa:: pe când vorbea
14.19
Num. 27.21
Saul cu preotul, vuietul care era în tabăra filistenilor mergea tot crescând și Saul a zis preotului: Trage‐ți mâna! 20Și Saul și tot poporul care era cu el au fost chemați împreună și au venit la luptă și iată sabia
14.20
Jud. 7.222 Cron. 20.23
fiecărui om era împotriva semenului său și a fost o foarte mare învălmășeală. 21Și evreii, care erau la filisteni ca mai înainte și care se suiseră cu ei în tabăra de primprejur, s‐au unit și ei cu Israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22Și toți bărbații lui Israel care se
14.22
Cap. 13.6.
ascunseseră în ținutul muntos al lui Efraim au auzit că filistenii fugeau și i‐au urmărit și ei în luptă. 23Și Domnul a mântuit pe Israel în ziua
14.23
Ex. 14.30Ps. 44.6,7Osea 1.7
aceea, și lupta s‐a întins dincolo
14.23
Cap. 13.5.
de Bet‐Aven.

Ionatan în primejdie

24Și bărbații lui Israel erau foarte obosiți în ziua aceea. Căci Saul pusese sub jurământ

14.24
Ios. 6.26
poporul zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine până de seară și până îmi voi răzbuna pe vrăjmașii mei. Și nimeni din tot poporul n‐a gustat pâine. 25Și toți
14.25
Deut. 9.28Mat. 3.5
ai țării au venit într‐o pădure și era miere
14.25
Ex. 3.8Num. 13.27Mat. 3.4
pe fața câmpiei. 26Și poporul a venit în pădure și iată mierea curgea, dar nimeni nu și‐a pus mâna la gură, căci poporul se temea de jurământ. 27Dar Ionatan nu auzise când pusese tatăl său poporul sub jurământ și și‐a întins capătul toiagului care era în mâna sa și l‐a muiat în fagurul de miere și și‐a pus mâna la gură și ochii i s‐au luminat. 28Și unul din popor a răspuns și a zis: Tatăl tău a pus cu tărie poporul sub un jurământ zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine astăzi. Și poporul era sleit. 29Și Ionatan a zis: Tatăl meu a tulburat țara! Vedeți, vă rog, că mi s‐au luminat ochii, pentru că am gustat puțin din mierea aceasta. 30Cu cât mai mult dacă poporul ar fi mâncat astăzi în voie din prada vrăjmașilor săi, pe care a aflat‐o? Căci n‐ar fi fost oare acum mai mare măcel între filisteni? 31Și au bătut în ziua aceea pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Și poporul era foarte sleit. 32Și poporul a căzut asupra prăzii și au luat oi și boi și viței și i‐au junghiat pe pământ și poporul a mâncat cu
14.32
Lev. 3.17
7.26
17.10
19.26Deut. 12.16,23,24
sânge. 33Și au spus lui Saul zicând: Iată poporul păcătuiește împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și el a zis: Ați făcut nelegiuire! Rostogoliți‐mi astăzi o piatră mare. 34Și Saul a zis: Imprăștiați‐vă prin popor și ziceți‐le: Aduceți la mine fiecare boul său și fiecare oaia sa și junghiați‐le aici și mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și în noaptea aceea tot poporul a adus fiecare om boul său cu el și i‐au junghiat acolo. 35Și Saul a zidit un altar
14.35
Cap. 7.17.
Domnului; acesta a fost întâiul altar pe care l‐a zidit el Domnului. 36Și Saul a zis: Să ne pogorâm după filisteni noaptea și să‐i prădăm până se va lumina de ziuă și să nu lăsăm un om din ei. Și au zis: Fă tot ce este bun în ochii tăi. Și preotul a zis: Să ne apropiem aici de Dumnezeu. 37Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: Să mă pogor după filisteni? Îi vei da în mâna lui Israel? Și nu i‐a răspuns
14.37
Cap. 28.6.
în ziua aceea. 38Și Saul a zis: Apropiați‐vă
14.38
Ios. 7.14
aici toate căpeteniile poporului și cunoașteți și vedeți prin ce a fost păcatul acesta astăzi. 39Căci viu
14.39
2 Sam. 12.15
este Domnul care mântuiește pe Israel: dacă ar fi chiar prin Ionatan, fiul meu, va muri. Și nimeni din tot poporul nu i‐a răspuns. 40Și a zis către tot Israelul: Voi stați deoparte și eu și Ionatan, fiul meu, de cealaltă parte. Și poporul a zis lui Saul: Fă ce este bun în ochii tăi. 41Și Saul a zis către Domnul Dumnezeul lui Israel: Dă
14.41
Prov. 16.33Fapte. 1.24
un sorț
14.41
Ios. 7.16
desăvârșit! Și Saul și Ionatan au fost luați și poporul a scăpat. 42Și Saul a zis: Aruncați sorți între mine și Ionatan, fiul meu. Și a fost luat Ionatan. 43Și Saul a zis lui Ionatan: Spune‐mi
14.43
Ios. 7.19
ce ai făcut. Și Ionatan i‐a spus și a zis: Am
14.43
Vers. 27.
gustat puțină miere, cu capul toiagului care este în mâna mea, iată voi muri! 44Și Saul a zis: Așa să‐mi facă Dumnezeu
14.44
Rut 1.17
și încă și mai mult de
14.44
Vers. 27.
nu vei muri, Ionatane! 45Și poporul a zis lui Saul: Să moară Ionatan care a lucrat această mare mântuire în Israel? Departe una ca aceasta! Viu
14.45
2 Sam. 14.111 Reg. 1.52Lc. 21.18
este Domnul, de va cădea un păr din capul său la pământ, căci a lucrat cu Dumnezeu astăzi. Și poporul a răscumpărat pe Ionatan ca să nu moară. 46Și Saul s‐a suit de la urmărirea filistenilor și filistenii s‐au dus la locul lor.

Războaiele lui Saul și neamul lui

47Și Saul a luat domnia peste Israel și a luptat împotriva vrăjmașilor săi de jur împrejur, împotriva Moabului și împotriva copiilor lui Amon

14.47
Cap. 11.11.
și împotriva Edomului și împotriva împăraților din Toba
14.47
2 Sam. 10.6
și împotriva filistenilor. Și ori încotro se întorcea îi punea în învălmășală. 48Și s‐a arătat viteaz și a bătut
14.48
Cap. 15.3, 7.
pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna jefuitorilor săi. 49Și fiii
14.49
Cap. 31.2.
lui Saul au fost: Ionatan și Ișvi și Malchișua. Și numele celor două fete ale sale au fost: numele celei întâi‐născute Merab și numele celei mai tinere Mical. 50Și numele nevestei lui Saul a fost Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Și numele mai marelui oștirii sale: Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51Și Chis
14.51
Cap. 9.1.
era tatăl lui Saul și Ner, tatăl lui Abner, era fiul lui Abiel. 52Și a fost greu război împotriva filistenilor în toate zilele lui Saul. Și când vedea Saul pe vreun bărbat tare sau viteaz, îl strângea
14.52
Cap. 8.11.
la sine.