Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
14

Vitejia lui Ionatan

141Și a fost așa: într‐o zi Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja filistenilor care este de cealaltă parte. Dar n‐a spus tatălui său. 2Și Saul locuia la marginea Ghibei sub Rimon, care este în Migron, și poporul care era cu el era ca la șase

14.2
Cap. 13.15.
sute de oameni. 3Și Ahia
14.3
Cap. 22.9, 11, 20.
, fiul lui Ahitub, fratele lui I‐Cabod
14.3
Cap. 4.21.
, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului în Silo, purta
14.3
Cap. 2.28.
efodul. Și poporul nu știa că Ionatan se dusese. 4Și între trecătorile, peste care căuta Ionatan să treacă la straja
14.4
Cap. 13.23.
filistenilor, era un dinte de stâncă de o parte și un dinte de stâncă de cealaltă parte și numele unuia era Boțeț și numele celuilalt Sene. 5Și un dinte se înălța în partea de miazănoapte, în dreptul Micmașului, și celălalt spre miazăzi în dreptul Ghebei. 6Și Ionatan a zis tânărului care‐i purta armele: Vino și să trecem la straja acestor netăiați împrejur; poate că Domnul va lucra pentru noi; căci pe Domnul nimic nu‐l împiedecă să mântuiască
14.6
Jud. 7.4,72 Cron. 14.11
prin mulți sau prin puțini. 7Și purtătorul armelor sale i‐a zis: Fă tot ce este în inima ta; abate‐te, iată‐mă sunt cu tine, după inima ta. 8Și Ionatan a zis: Iată vom trece la acei bărbați și ne vom arăta lor. 9Dacă ne vor vorbi așa: Stați până vom veni la voi! Atunci vom sta în locul nostru și nu ne vom sui la ei. 10Iar dacă vor zice așa: Suiți‐vă la noi! Atunci ne vom sui, căci Domnul i‐a dat în mâna noastră. Și acesta
14.10
Gen. 24.14Jud. 7.11
ne va fi semnul. 11Și amândoi s‐au arătat străjii filistenilor și filistenii au zis: Iată evreii ies din găurile unde s‐au ascuns. 12Și bărbații străjii au răspuns lui Ionatan și purtătorului armelor sale și au zis: Suiți‐vă la noi și vă vom arăta ceva. Și Ionatan a zis purtătorului armelor sale: Suie‐te după mine, căci Domnul i‐a dat în mâna lui Israel. 13Și Ionatan s‐a suit pe mâini și pe picioare și purtătorul armelor sale după el. Și ei au căzut înaintea lui Ionatan și purtătorul armelor sale îi ucidea în urma lui. 14Și această întâie măcelărire, pe care a făcut‐o Ionatan și purtătorul armelor sale, a fost ca de douăzeci de oameni, pe o întindere ca de o jumătate de pogon de pământ. 15Și a fost un tremur
14.15
2 Reg. 7.7Iov 18.11
în tabără, în câmp, și în tot poporul; straja și prădătorii
14.15
Cap. 13.17.
au tremurat și ei, și pământul s‐a cutremurat, căci era un tremur
14.15
Gen. 35.5
al lui Dumnezeu. 16Și străjerii lui Saul din Ghibea lui Beniamin s‐au uitat și iată mulțimea se desfăcea și se risipea
14.16
Vers. 20.
în toate părțile. 17Și Saul a zis poporului care era cu el: Numărați acum și vedeți cine s‐a dus de la noi. Și au numărat și iată Ionatan și purtătorul armelor sale nu erau acolo. 18Și Saul a zis lui Ahia: Adu încoace chivotul lui Dumnezeu. Căci chivotul lui Dumnezeu era în acele zile cu copiii lui Israel. 19Și a fost așa:: pe când vorbea
14.19
Num. 27.21
Saul cu preotul, vuietul care era în tabăra filistenilor mergea tot crescând și Saul a zis preotului: Trage‐ți mâna! 20Și Saul și tot poporul care era cu el au fost chemați împreună și au venit la luptă și iată sabia
14.20
Jud. 7.222 Cron. 20.23
fiecărui om era împotriva semenului său și a fost o foarte mare învălmășeală. 21Și evreii, care erau la filisteni ca mai înainte și care se suiseră cu ei în tabăra de primprejur, s‐au unit și ei cu Israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22Și toți bărbații lui Israel care se
14.22
Cap. 13.6.
ascunseseră în ținutul muntos al lui Efraim au auzit că filistenii fugeau și i‐au urmărit și ei în luptă. 23Și Domnul a mântuit pe Israel în ziua
14.23
Ex. 14.30Ps. 44.6,7Osea 1.7
aceea, și lupta s‐a întins dincolo
14.23
Cap. 13.5.
de Bet‐Aven.

Ionatan în primejdie

24Și bărbații lui Israel erau foarte obosiți în ziua aceea. Căci Saul pusese sub jurământ

14.24
Ios. 6.26
poporul zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine până de seară și până îmi voi răzbuna pe vrăjmașii mei. Și nimeni din tot poporul n‐a gustat pâine. 25Și toți
14.25
Deut. 9.28Mat. 3.5
ai țării au venit într‐o pădure și era miere
14.25
Ex. 3.8Num. 13.27Mat. 3.4
pe fața câmpiei. 26Și poporul a venit în pădure și iată mierea curgea, dar nimeni nu și‐a pus mâna la gură, căci poporul se temea de jurământ. 27Dar Ionatan nu auzise când pusese tatăl său poporul sub jurământ și și‐a întins capătul toiagului care era în mâna sa și l‐a muiat în fagurul de miere și și‐a pus mâna la gură și ochii i s‐au luminat. 28Și unul din popor a răspuns și a zis: Tatăl tău a pus cu tărie poporul sub un jurământ zicând: Blestemat să fie omul care va gusta pâine astăzi. Și poporul era sleit. 29Și Ionatan a zis: Tatăl meu a tulburat țara! Vedeți, vă rog, că mi s‐au luminat ochii, pentru că am gustat puțin din mierea aceasta. 30Cu cât mai mult dacă poporul ar fi mâncat astăzi în voie din prada vrăjmașilor săi, pe care a aflat‐o? Căci n‐ar fi fost oare acum mai mare măcel între filisteni? 31Și au bătut în ziua aceea pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Și poporul era foarte sleit. 32Și poporul a căzut asupra prăzii și au luat oi și boi și viței și i‐au junghiat pe pământ și poporul a mâncat cu
14.32
Lev. 3.17
7.26
17.10
19.26Deut. 12.16,23,24
sânge. 33Și au spus lui Saul zicând: Iată poporul păcătuiește împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și el a zis: Ați făcut nelegiuire! Rostogoliți‐mi astăzi o piatră mare. 34Și Saul a zis: Imprăștiați‐vă prin popor și ziceți‐le: Aduceți la mine fiecare boul său și fiecare oaia sa și junghiați‐le aici și mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului mâncând cu sânge. Și în noaptea aceea tot poporul a adus fiecare om boul său cu el și i‐au junghiat acolo. 35Și Saul a zidit un altar
14.35
Cap. 7.17.
Domnului; acesta a fost întâiul altar pe care l‐a zidit el Domnului. 36Și Saul a zis: Să ne pogorâm după filisteni noaptea și să‐i prădăm până se va lumina de ziuă și să nu lăsăm un om din ei. Și au zis: Fă tot ce este bun în ochii tăi. Și preotul a zis: Să ne apropiem aici de Dumnezeu. 37Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: Să mă pogor după filisteni? Îi vei da în mâna lui Israel? Și nu i‐a răspuns
14.37
Cap. 28.6.
în ziua aceea. 38Și Saul a zis: Apropiați‐vă
14.38
Ios. 7.14
aici toate căpeteniile poporului și cunoașteți și vedeți prin ce a fost păcatul acesta astăzi. 39Căci viu
14.39
2 Sam. 12.15
este Domnul care mântuiește pe Israel: dacă ar fi chiar prin Ionatan, fiul meu, va muri. Și nimeni din tot poporul nu i‐a răspuns. 40Și a zis către tot Israelul: Voi stați deoparte și eu și Ionatan, fiul meu, de cealaltă parte. Și poporul a zis lui Saul: Fă ce este bun în ochii tăi. 41Și Saul a zis către Domnul Dumnezeul lui Israel: Dă
14.41
Prov. 16.33Fapte. 1.24
un sorț
14.41
Ios. 7.16
desăvârșit! Și Saul și Ionatan au fost luați și poporul a scăpat. 42Și Saul a zis: Aruncați sorți între mine și Ionatan, fiul meu. Și a fost luat Ionatan. 43Și Saul a zis lui Ionatan: Spune‐mi
14.43
Ios. 7.19
ce ai făcut. Și Ionatan i‐a spus și a zis: Am
14.43
Vers. 27.
gustat puțină miere, cu capul toiagului care este în mâna mea, iată voi muri! 44Și Saul a zis: Așa să‐mi facă Dumnezeu
14.44
Rut 1.17
și încă și mai mult de
14.44
Vers. 27.
nu vei muri, Ionatane! 45Și poporul a zis lui Saul: Să moară Ionatan care a lucrat această mare mântuire în Israel? Departe una ca aceasta! Viu
14.45
2 Sam. 14.111 Reg. 1.52Lc. 21.18
este Domnul, de va cădea un păr din capul său la pământ, căci a lucrat cu Dumnezeu astăzi. Și poporul a răscumpărat pe Ionatan ca să nu moară. 46Și Saul s‐a suit de la urmărirea filistenilor și filistenii s‐au dus la locul lor.

Războaiele lui Saul și neamul lui

47Și Saul a luat domnia peste Israel și a luptat împotriva vrăjmașilor săi de jur împrejur, împotriva Moabului și împotriva copiilor lui Amon

14.47
Cap. 11.11.
și împotriva Edomului și împotriva împăraților din Toba
14.47
2 Sam. 10.6
și împotriva filistenilor. Și ori încotro se întorcea îi punea în învălmășală. 48Și s‐a arătat viteaz și a bătut
14.48
Cap. 15.3, 7.
pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna jefuitorilor săi. 49Și fiii
14.49
Cap. 31.2.
lui Saul au fost: Ionatan și Ișvi și Malchișua. Și numele celor două fete ale sale au fost: numele celei întâi‐născute Merab și numele celei mai tinere Mical. 50Și numele nevestei lui Saul a fost Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Și numele mai marelui oștirii sale: Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51Și Chis
14.51
Cap. 9.1.
era tatăl lui Saul și Ner, tatăl lui Abner, era fiul lui Abiel. 52Și a fost greu război împotriva filistenilor în toate zilele lui Saul. Și când vedea Saul pe vreun bărbat tare sau viteaz, îl strângea
14.52
Cap. 8.11.
la sine.