Fuga lui David la Nob
211Și David a venit la Nob, la Ahimelec
, preotul. Și Ahimelec a întâmpinat tremurând
pe David și i‐a zis: De ce ești singur și niciun om cu tine? 2Și David a zis lui Ahimelec preotul: Împăratul mi‐a dat o însărcinare și mi‐a zis: Să nu știe nimeni nimic despre însărcinarea cu care te trimit și ce ți‐am poruncit; și am rânduit pe tineri în cutare și cutare loc. 3Și acum ce ai la îndemână? Dă‐mi cinci pâini sau ce se va găsi. 4Și preotul a răspuns lui David și a zis: Pâine obișnuită n‐am la îndemână, dar este pâine sfântă
, numai dacă tinerii s‐au
ținut de la femei. 5Și David a răspuns preotului și i‐a zis: Cu adevărat femeile au fost ținute de la noi în aceste trei zile; când am ieșit, vasele tinerilor
au fost sfinte, deși era o călătorie obișnuită; cu cât mai mult deci astăzi
vor fi vasele lor sfinte? 6Și preotul i‐a dat pâine
sfântă, căci nu era acolo altă pâine decât pâinile punerii înainte, care fuseseră luate dinaintea
Domnului, ca să pună pâine caldă, în ziua când erau luate. 7Și în ziua aceea era acolo unul din robii lui Saul oprit înaintea Domnului, și numele lui era Doeg
Edomitul. El era puternicul păstorilor care erau ai lui Saul. 8Și David a zis lui Ahimelec: Și n‐ai aici la îndemână o suliță sau o sabie? Căci nu mi‐am luat cu mine, nici sabia, nici armele, căci însărcinarea împăratului era grabnică. 9Și preotul a zis: Sabia lui Goliat filisteanul, pe care l‐ai omorât în Valea
Ela, iată este aici învelită
într‐o pânză în dosul efodului: dacă voiești s‐o iei, ia‐o, căci nu este alta decât aceasta aici. Și David a zis: Nu este alta ca ea, dă‐mi‐o.
David fuge la Gat, la împăratul Achiș
10Și David s‐a sculat și a fugit în ziua aceea de frica lui Saul și s‐a dus la Achiș, împăratul Gatului. 11Și robii
lui Achiș i‐au zis: Oare nu este acesta David, împăratul țării? Oare nu l‐au cântat unii altora în jocuri zicând: Saul
a bătut miile sale și David zecile de mii ale sale? 12Și David a luat aceste cuvinte la
inimă și s‐a temut foarte mult de Achiș, împăratul Gatului. 13Și și‐a schimbat purtarea înaintea lor și a făcut pe nebunul
în mâinile lor și scrija pe ușile porții și lăsa să‐i curgă balele pe barbă. 14Și Achiș a zis robilor săi: Iată vedeți că omul este nebun; de ce l‐ați adus la mine? 15Am eu lipsă de nebuni de ați adus pe acesta să facă pe nebunul înaintea mea? Să intre acesta în casa mea?