Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
22

David fuge la Adulam și Mițpe

221Și David a plecat de acolo și a scăpat

22.1
Ps. 57142
în peștera
22.1
2 Sam. 23.13
Adulam. Și frații săi și toată casa tatălui său au auzit și s‐au pogorât acolo la el. 2Și toți
22.2
Jud. 11.3
cei în nevoie și toți cei ce aveau datorii și toți cei cu sufletul amărât s‐au adunat la el și el le‐a fost mai mare; și erau cu el ca la patru sute de inși. 3Și David s‐a dus de acolo la Mițpe în Moab și a zis împăratului Moabului: Rogu‐te, să iasă tatăl meu și mama mea între voi, până când voi ști ce va face Dumnezeu cu mine. 4Și i‐a adus înaintea împăratului Moabului și au rămas cu el cât timp a fost David în întăritură. 5Și prorocul Gad
22.5
2 Sam. 24.111 Cron. 21.92 Cron. 29.25
a zis lui David: Nu rămânea în întăritură; pleacă și intră în țara lui Iuda. Și David s‐a dus și a intrat în pădurea Heret.

Saul ucide preoții din Nob

6Și Saul a auzit că David a fost descoperit și oamenii care erau cu el. Și Saul ședea în Ghibea sub tamariscul de pe înălțime cu sulița sa în mână și toți slujitorii săi stăteau înaintea lui. 7Și Saul a zis slujitorilor săi care stăteau înaintea lui: Ascultați acum, beniamiților! Oare fiul lui Isai vă va da

22.7
Cap. 8.14.
el tuturor și țarine și vii? Vă va pune el mai mari peste mii și mai mari peste sute 8de ați urzit toți împotriva mea și nimeni nu descopere urechii mele când fiul
22.8
Cap. 18.3;
meu a făcut învoială cu fiul lui Isai, și nu este nimeni dintre voi căruia să‐i pară rău de mine și să descopere urechii mele că fiul meu a răsculat pe slujitorul meu împotriva mea, ca să pândească împotriva mea ca astăzi? 9Atunci Doeg
22.9
Cap. 21.7.
Edomitul, care era pus peste slujitorii lui Saul, a răspuns și a zis: Am văzut pe fiul lui Isai venind la Nob, la Ahimelec
22.9
Cap. 21.1.
, fiul lui Ahitub
22.9
Cap. 14.3.
, 10și acesta a
22.10
Num. 27.21
întrebat pe Domnul pentru el și i‐a dat merinde
22.10
Cap. 21.6, 9.
și i‐a dat și sabia lui Goliat, filisteanul. 11Și împăratul a trimis să cheme pe Ahimelec preotul, fiul lui Ahitub și toată casa tatălui său, pe preoții care erau în Nob: și au venit toți la împărat. 12Și Saul a zis: Ascultă acum, fiul lui Ahitub! Și el a răspuns: Iată‐mă, domnul meu! 13Și Saul i‐a zis: De ce ați urzit împotriva mea, tu și fiul lui Isai, întrucât i‐ai dat pâine și sabie și ai întrebat pe Dumnezeu pentru el, ca să se scoale împotriva mea să pândească, așa ca astăzi? 14Și Ahimelec a răspuns împăratului și a zis: Și cine este așa de credincios între toți slujitorii tăi ca David, care este ginerele împăratului și are intrare în sfatul tău tainic și este prețuit în casa ta? 15Oare astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine! Să nu arunce împăratul vreo vină asupra robului său, nici asupra întregii case a tatălui meu: căci robul tău nu știe nimic din toate acestea, nici mic nici mare. 16Și împăratul a zis: Vei muri, Ahimelec, tu și toată casa tatălui tău. 17Și împăratul a zis alergătorilor care stăteau împrejurul său: Întoarceți‐vă și omorâți pe preoții Domnului, pentru că și mâna lor este cu David și pentru că au știut când a fugit și n‐au descoperit urechii mele. Dar robii împăratului n‐au
22.17
Ex. 1.17
voit să întindă mâna să se arunce asupra preoților Domnului. 18Și împăratul a zis lui Doeg: Întoarce‐te tu și aruncă‐te asupra preoților. Și Doeg Edomitul s‐a întors și s‐a aruncat asupra preoților și a ucis
22.18
Cap. 2.31.
în ziua aceea optzeci și cinci de inși care purtau efodul de in. 19Și Saul a lovit Nobul
22.19
Vers. 9, 11.
, cetatea preoților, cu ascuțișul sabiei, bărbați și femei, copii și sugători și boi și măgari și oi, cu ascuțișul sabiei. 20Iar un fiu
22.20
Cap. 23.6.
al lui Ahimelec, fiul lui Ahitub, numit Abiatar, a scăpat
22.20
Cap. 2.33.
și a fugit la David. 21Și Abiatar a spus lui David că Saul a ucis pe preoții Domnului. 22Și David a zis lui Abiatar: Am știut în ziua aceea când era acolo Doeg Edomitul că va spune negreșit lui Saul. Eu sunt răspunzător de toate viețile casei tatălui tău. 23Rămâi cu mine, nu te teme; căci cel ce
22.23
1 Reg. 2.26
caută viața mea caută viața ta și la mine vei fi bine păzit.

23

David scapă Cheila

231Și au spus lui David zicând: Iată filistenii luptă împotriva Cheilei

23.1
Ios. 15.44
și pradă ariile. 2Și David a întrebat
23.2
Vers. 4.6, 9. Cap. 30.8.
pe Domnul zicând: Să mă duc și să bat pe acești filisteni? Și Domnul a zis lui David: Du‐te și bate pe filisteni și mântuie Cheila. 3Și oamenii lui David i‐au zis: Iată aici în Iuda ne temem, cu cât mai mult dacă ne vom duce la Cheila împotriva rândurilor filistenilor? 4Și David a întrebat pe Domnul iarăși. Și Domnul i‐a răspuns și a zis: Scoală‐te, coboară‐te la Cheila, căci voi da pe filisteni în mâna ta. 5Și David s‐a dus cu oamenii săi la Cheila și s‐a luptat cu filistenii și le‐a luat vitele și i‐a bătut cu mare ucidere. Și David a mântuit pe locuitorii Cheilei. 6Și a fost așa: când Abiatar, fiul lui Ahimelec, a fugit
23.6
Cap. 22.20.
la David în Cheila, s‐a pogorât cu un efod în mână. 7Și s‐a spus lui Saul că David a venit la Cheila. Și Saul a zis: Dumnezeu l‐a lepădat în mâna mea, căci s‐a închis intrând într‐o cetate cu porți și drugi. 8Și Saul a chemat tot poporul la război ca să se pogoare la Cheila să împresoare pe David și pe oamenii săi. 9Și David a cunoscut că Saul uneltea rău împotriva lui. Și a zis
23.9
Num. 27.21
lui Abiatar preotul: Adu efodul! 10Și David a zis: Doamne, Dumnezeul lui Israel! Robul tău a auzit negreșit că Saul caută să vie la Cheila să prăpădească
23.10
Cap. 22.19.
cetatea din pricina mea. 11Oare mă vor da bărbații Cheilei în mâna lui? Se va pogorî Saul, după cum a auzit robul tău? Doamne Dumnezeul lui Israel, rogu‐te, spune robului tău. Și Domnul a zis: Se va pogorî. 12Și David a zis: Mă vor da oare bărbații Cheilei pe mine și pe oamenii mei în mâna lui Saul? Și Domnul a zis: Te vor da. 13Și David s‐a sculat cu oamenii săi, ca
23.13
Cap. 22.2;
la șase sute de inși și au ieșit din Cheila și s‐au dus unde au putut. Și s‐a spus lui Saul că David a scăpat din Cheila și s‐a oprit să intre în luptă. 14Și David a locuit în pustie, în întărituri și a rămas pe ținutul muntos
23.14
Ps. 11.1
în pustia Zif
23.14
Ios. 15.55
. Și Saul îl căuta
23.14
Ps. 54.3,4
în fiecare zi dar Dumnezeu nu l‐a dat în mâna lui.

David în pustia Zif și Maon

15Și David a văzut că Saul ieșise să‐i caute viața și David era în pustia Zif, în pădure. 16Și Ionatan, fiul lui Saul, s‐a sculat și s‐a dus la David în pădure și i‐a întărit mâna în Dumnezeu 17și i‐a zis: Nu te teme, căci mâna lui Saul, tatăl meu, nu te va afla și tu vei fi împărat peste Israel și eu voi fi al doilea după tine și chiar și Saul, tatăl meu, știe

23.17
Cap. 24.20.
. 18Și amândoi au făcut legământ
23.18
Cap. 18.3;
înaintea Domnului și David a rămas în pădure, iar Ionatan s‐a dus la casa sa. 19Și zifiții
23.19
Cap. 26.1.
s‐au suit la Saul în Ghibea zicând: Oare nu se ascunde David la noi în întărituri în pădure pe dealul Hachila care este spre miazăzi de pustie? 20Și acum, împărate, după toată dorința sufletului tău de a te pogorî, pogoară‐te și va fi
23.20
Ps. 54.3
treaba noastră să‐l dăm în mâna împăratului. 21Și Saul a zis: Binecuvântați să fiți voi de Domnul, căci ați avut milă de mine. 22Mergeți, vă rog, încredințați‐vă și mai mult și cunoașteți și vedeți locul lui unde este piciorul lui și cine l‐a văzut acolo, căci mi s‐a spus că este foarte șiret. 23Vedeți deci și cunoașteți toate ascunzătorile unde se ascunde și întoarceți‐vă la mine cu ceva temeinic și voi merge cu voi. Și va fi așa: dacă este în țară, îl voi căuta prin toate miile lui Iuda. 24Și s‐au sculat și s‐au dus la Zif înaintea lui Saul. Iar David și oamenii săi erau în pustia Maon
23.24
Ios. 15.55
, în câmpia dinspre miazăzi de pustie. 25Și Saul și oamenii săi s‐au dus să‐l caute. Și s‐a spus lui David și s‐a pogorât de pe stâncă și ședea în pustia Maon. Și Saul a auzit și a urmărit pe David în pustia Maon. 26Și Saul mergea pe latura aceasta a muntelui și David și oamenii săi pe cealaltă lature a muntelui și David se grăbea
23.26
Ps. 31.22
să scape de Saul. Și Saul și oamenii săi au înconjurat
23.26
Ps. 17.9
pe David și pe oamenii săi ca să‐i prindă. 27Și un sol
23.27
2 Reg. 19.9
a venit la Saul zicând: Grăbește și vino, căci filistenii s‐au aruncat asupra țării. 28Și Saul s‐a întors din urmărirea lui David și s‐a dus împotriva filistenilor: de aceea au numit locul acela Sela‐Hamahlecot. 29Și David s‐a suit de acolo și a locuit în întăriturile din En‐Ghedi
23.29
2 Cron. 20.2
.

24

David la En‐Ghedi. Saul cruțat

241Și a fost așa: când s‐a întors Saul

24.1
Cap. 23.28.
de la urmărirea filistenilor, i s‐a spus zicând: Iată David este în pustia En‐Ghedi. 2Și Saul a luat trei mii de bărbați aleși din tot Israelul, și s‐a dus
24.2
Ps. 38.12
să caute pe David și pe oamenii săi pe stâncile caprelor sălbatice. 3Și a venit la staulele oilor lângă cale unde era o peșteră. Și Saul a intrat
24.3
Ps. 141.6
să‐și acopere
24.3
Jud. 3.24
picioarele. Iar David și oamenii săi ședeau
24.3
Ps. 57142
în fundul peșterii. 4Și oamenii lui
24.4
Cap. 26.8.
David i‐au zis: Iată ziua de care ți‐a zis Domnul: Iată, voi da pe vrăjmașul tău în mâna ta și‐i vei face cum este bine în ochii tăi. Și David s‐a sculat și a tăiat pe furiș colțul mantiei lui Saul. 5Și a fost așa: după aceasta îi bătea inima
24.5
2 Sam. 24.10
lui David pentru că tăiase colțul mantiei lui Saul. 6Și a zis oamenilor săi: Ferească Domnul să
24.6
Cap. 26.11.
fac acest lucru domnului meu, unsului Domnului, ca să‐mi întind mâna împotriva lui, căci este unsul Domnului. 7Și David a oprit
24.7
Ps. 7.4Mat. 5.14Rom. 12.17,19
pe oamenii săi cu aceste cuvinte și nu i‐a lăsat să se ridice împotriva lui Saul. Și Saul s‐a sculat din peșteră și s‐a dus pe calea sa. 8După aceea s‐a sculat și David și a ieșit din peșteră și a strigat după Saul, zicând: Domnul meu împărate! Și Saul s‐a uitat în urma sa și David s‐a plecat cu fața la pământ și a făcut o plecăciune. 9Și David a zis lui Saul: De ce asculți
24.9
Ps. 141.6Prov. 16.28
17.9
cuvintele oamenilor care zic: Iată David îți caută răul? 10Iată în ziua aceasta ochii tăi au văzut cum Domnul te‐a dat astăzi în mâna mea în peșteră și unii mi‐au zis să te omor, dar te‐am cruțat și am zis: Nu‐mi voi întinde mâna împotriva domnului meu, căci este unsul Domnului. 11O, tatăl meu, vezi, da, vezi colțul mantiei tale în mâna mea! Căci dacă am tăiat colțul mantiei tale și nu te‐am ucis, cunoaște și vezi că în mâna mea nu este nici rău
24.11
Ps. 7.3
35.7
nici fărădelege și n‐am păcătuit împotriva ta, deși tu‐mi vânezi
24.11
Cap. 26.20.
viața ca s‐o iei. 12Domnul să judece
24.12
Gen. 16.5Jud. 11.27Iov 5.8
între mine și tine și Domnul să mă răzbune de tine, dar mâna mea nu va fi asupra ta. 13După cum zice proverbul celor bătrâni: Din cei răi iese răul! Dar mâna mea nu va fi asupra ta. 14După cine a ieșit împăratul lui Israel? Pe cine urmărești? Pe un câine
24.14
Cap. 17.43.
mort, pe un
24.14
Cap. 26.21.
purece? 15Domnul
24.15
Vers. 12.
deci să fie judecător și să hotărască între mine și tine și să vadă
24.15
2 Cron. 24.22
și să‐mi apere
24.15
Ps. 35.1
13.1
119.154Mica 7.9
pricina și să mă izbăvească din mâna ta. 16Și a fost așa: când a sfârșit David de vorbit aceste cuvinte către Saul, Saul a zis: Este acesta glasul
24.16
Cap. 26.17.
tău, fiul meu David? Și Saul și‐a înălțat glasul și a plâns. 17Și a zis
24.17
Cap. 26.21.
lui David: Tu ești mai drept
24.17
Gen. 38.29
decât mine, căci tu mi‐ai întors
24.17
Mat. 5.44
bine, iar eu ți‐am întors rău. 18Și tu ai arătat astăzi, că ai lucrat bine cu mine; căci Domnul
24.18
Cap. 26.23.
m‐a dat în mâna ta și nu m‐ai ucis. 19Căci dacă găsește cineva pe vrăjmașul său îl va lăsa oare să plece cu bine? De aceea Domnul să‐ți răsplătească cu bine ce mi‐ai făcut astăzi. 20Și acum, iată știu
24.20
Cap. 23.17.
că vei fi împărat și împărăția lui Israel va fi întărită în mâna ta. 21Și acum, jură‐mi
24.21
Gen. 21.23
pe Domnul, că
24.21
2 Sam. 21.6,8
nu vei stârpi sămânța mea după mine și nu vei nimici numele meu din casa tatălui meu. 22Și David a jurat lui Saul și Saul s‐a dus la casa sa și David și oamenii săi s‐au suit în
24.22
Cap. 23.29.
întăritură.