11Pavel, apostol al lui Hristos Isus, după
porunca lui
Dumnezeu Mântuitorul nostru și a lui Hristos Isus, nădejdea
noastră; 2lui Timotei
, adevăratul
meu copil în credință: Har
, milă, pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus Domnul nostru!
3După cum te‐am îndemnat să rămâi în Efes, când plecam
în Macedonia, ca
să poruncești unora să nu învețe pe alții într‐altfel, 4nici să nu
ia aminte la istorisiri închipuite și la înșirări de neamuri ce n‐au margine, ca unele care pricinuesc
mai mult neînțelegeri decât economia lui Dumnezeu care este în credință, așa fac acum. 5Iar ținta
poruncii este iubire din
inimă curată și din cuget bun și din credință fără fățărnicie, 6de la care unii nenimerind ținta, s‐au abătut la vorbire deșartă
, 7voind să fie învățători de lege, nepricepând cu mintea nici cele ce spun, nici cele despre care se rostesc
cu încredere. 8Știm însă că legea
este bună dacă se folosește cineva de ea potrivit legii, 9deoarece știm
5.23
că legea nu este pusă pentru cel drept, ci pentru cei fără lege și nesupuși, pentru nelegiuiți și păcătoși, pentru necuvioși și lumești, pentru omorâtori de tată și omorâtori de mamă, pentru omorâtori de oameni, 10pentru curvari, pentru cei ce se împreună cu parte bărbătească, pentru vânzători de oameni, pentru mincinoși, pentru cei ce jură strâmb, și pentru orice altceva ce este împotriva învățăturii
sănătoase, 11după evanghelia slavei fericitului
Dumnezeu, care
mi‐a fost încredințată mie.
12Mulțumesc celui ce
m‐a întărit, adică lui Hristos Isus Domnul nostru, pentru că
m‐a socotit credincios, punându‐mă
4.1Col. 1.25
la slujba lui; 13deși
9.11 Cor. 9.19Fil. 3.6
mai înainte eram un hulitor și un prigonitor și un batjocoritor; dar am căpătat milă, căci am făcut‐o neștiind
26.9
, în necredință. 14Și harul
Domnului nostru a prisosit peste măsură cu
credința și
iubirea care este în Hristos Isus. 15Credincios
și vrednic de primit este cuvântul că Hristos
19.10Rom. 5.81 In. 3.5
Isus a venit în lume ca să mântuiască pe păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu. 16Ci pentru aceasta am căpătat
milă, ca Isus Hristos să arate în mine mai întâi toată îndelunga sa răbdare, spre
pildă acelor ce au să creadă în el, spre viață veșnică. 17Iar Împăratului
145.13Dan. 7.14
veșniciilor, neputrezitorului
, nevăzutului
, singurului
Dumnezeu fie
cinste și slavă în vecii vecilor! Amin.
18Îți
pun înainte această poruncă, copilul meu Timotei, potrivit
cu prorociile care au fost mai înainte despre tine, ca prin ele să te
lupți lupta cea buna, 19având
credință și un cuget bun, pe care unii aruncându‐l de la ei au suferit
spargere de corabie în ce privește credința; 20dintre care este Imeneu
și Alexandru
, pe care i‐am
dat Satanei, ca să fie învățați să nu hulească
.
21Mai înainte de toate deci îndemn ca să se facă cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii; 2pentru
împărați și pentru
toți care sunt în stăpâniri înalte, ca să petrecem viață lină și liniștită în orice cucernicie și bunăcuviință. 3Aceasta este frumos
și primit înaintea
lui Dumnezeu Mântuitorul nostru, 4care
voiește ca toți oamenii să fie mântuiți și
să vină la cunoștința deplină a adevărului. 5Căci
10.12Gal. 3.20
este un singur Dumnezeu și un
9.15
singur Mijlocitor al lui Dumnezeu și al oamenilor: omul Hristos Isus, 6care
s‐a dat pe sine însuși preț de răscumpărare pentru toți, mărturia
arătată la vremurile cuvenite
3.5Tit 1.3
; 7pentru
care eu am fost pus propovăduitor și apostol, (spun
adevărul nu mint), un învățător
15.16Gal. 1.16
al Neamurilor în credință și adevăr. 8Vreau deci ca bărbații să se roage în
orice loc, ridicând
mâini cuvioase, fără mânie și fără gând de ceartă.
9Asemenea femeile
să se gătească cu o îmbrăcăminte cuviincioasă, cu sfială și cumpătare, nu cu împletituri ale părului și cu aur sau mărgăritare sau veșminte foarte scumpe, 10ci
prin fapte bune, cum se cuvine femeilor care mărturisesc că se tem de Dumnezeu. 11Femeia să ia învățătură în liniște în orice supunere. 12Dar femeii
nu‐i dau voie să învețe pe alții, nici
să stăpânească pe bărbat, ci să fie în liniște. 13Căci Adam
2.18,221 Cor. 11.8,9
a fost plăsmuit întâi, apoi Eva. 14Și Adam
n‐a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, a căzut în călcare de poruncă. 15Dar ea va fi mântuită prin nașterea de copii, dacă ele rămân în credință și iubire și sfințire cu cumpătare.