Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
4

Lucrurile din Templu

41Și a făcut un altar

4.1
Ex. 27.1,22 Reg. 16.14Ezec. 43.13,16
de aramă de douăzeci de coți lungime, douăzeci de coți lățime și zece coți înălțime. 2Și a făcut marea
4.2
1 Reg. 7.23
turnată, de zece coți de la margine la margine, rotundă de jur împrejur și de cinci coți înălțime; și un fir de treizeci de coți o înconjura. 3Și supt
4.3
1 Reg. 7.24,25,26
ea era o asemănare de boi de jur împrejur înconjurând‐o; zece la un cot înconjurau marea de jur împrejur; două rânduri de boi erau turnați dintr‐o turnătură cu ea. 4Ea sta pe doisprezece boi: trei priveau spre miazănoapte și trei priveau spre apus și trei priveau spre miazăzi și trei priveau spre răsărit: și marea era pe ei și toate părțile dinapoi ale lor erau înăuntru. 5Și grosimea ei era de un lat de mână; și marginea ei făcută ca lucrul marginii unei cești, ca floarea de crin; trei mii de bați
4.5
1 Reg. 7.26
încăpeau în ea. 6Și a făcut zece
4.6
1 Reg. 7.38
spălătoare și a pus cinci la dreapta și cinci la stânga, pentru spălarea în ele; spălau în ele cele ce pregăteau pentru arderea de tot: și marea era pentru preoți, ca să se spele în ea. 7Și a făcut
4.7
1 Reg. 7.49
zece sfeșnice de aur, după
4.7
Ex. 25.31,401 Cron. 28.12,19
rânduiala privitoare la ele; și le‐a pus în templu, cinci la dreapta și cinci la stânga. 8Și a făcut
4.8
1 Reg. 7.48
zece mese și le‐a pus în templu, cinci la dreapta și cinci la stânga, și a făcut o sută de farfurii de aur. 9Și a făcut
4.9
1 Reg. 6.36
curtea preoților și curtea cea mare și uși spre curte și a îmbrăcat ușile lor cu aramă. 10Și marea
4.10
1 Reg. 7.39
a pus‐o în partea dreaptă, către răsărit, spre miazăzi. 11Și Hiram
4.11
1 Reg. 7.40
a făcut oalele și lopețile și farfuriile. Și Hiram a sfârșit de făcut lucrul pe care l‐a făcut pentru împăratul Solomon în casa lui Dumnezeu: 12doi stâlpi și gămăliile
4.12
1 Reg. 7.41
și coperișurile care erau pe capul celor doi stâlpi; și cele două rețele ca să acopere cele două gămălii ale coperișurilor care erau pe capul stâlpilor; 13și cele patru sute
4.13
1 Reg. 7.20
de rodii pentru cele două rețele; două rânduri de rodii pentru o rețea, ca să acopere cele două gămălii ale coperișurilor care erau pe stâlpi. 14Și a făcut picioarele
4.14
1 Reg. 7.27,43
și a făcut spălătoarele de pe picioare; 15marea și cei doisprezece boi de sub ea. 16Și oalele și lopețile și furculițele și toate uneltele lor Huram‐Abi
4.16
1 Reg. 7.14,45
le‐a făcut împăratului Solomon pentru casa Domnului din aramă lustruită. 17Împăratul le‐a turnat în șesul
4.17
1 Reg. 7.46
Iordanului, în pământul cleios dintre Sucot și Țereda. 18Și Solomon
4.18
1 Reg. 7.47
a făcut toate aceste unelte foarte multe, căci nu s‐a cercetat greutatea aramei. 19Și Solomon
4.19
1 Reg. 7.18,49,50
a făcut toate uneltele care erau în casa lui Dumnezeu: altarul de aur și mesele pe care era pâinea
4.19
Ex. 25.30
punerii înainte; 20și sfeșnicele și candelele lor ca să ardă, după rânduială, înaintea
4.20
Ex. 27.20,21
părții dinapoi, de aur curat; 21și florile
4.21
Ex. 25.31
și candelele și mucările de aur, și aur desăvârșit; 22și mucările și farfuriile și lingurile și cădelnițele de aur curat: și intrarea casei, ușile sale dinăuntru pentru sfânta sfintelor și ușile casei, ale templului, erau de aur.

5

Târnosirea Templului

51Și tot lucrul

5.1
1 Reg. 7.51
pe care‐l făcuse Solomon pentru casa Domnului s‐a sfârșit. Și Solomon a adus în ea toate lucrurile pe care le sfințise David, tatăl său; și argintul și aurul și toate uneltele le‐a pus în vistieriile casei lui Dumnezeu. 2Atunci
5.2
1 Reg. 8.1
Solomon a adunat la Ierusalim pe bătrânii lui Israel și pe toți capii semințiilor, pe mai marii părinților copiilor lui Israel, ca să aducă chivotul legământului Domnului din cetatea
5.2
2 Sam. 6.12
lui David, adică Sionul. 3Și toți bărbații lui Israel s‐au adunat
5.3
1 Reg. 8.2
la împărat la sărbătoarea
5.3
Cap. 7.8, 9, 10.
care era în luna a șaptea. 4Și toți bătrânii lui Israel au venit: și leviții au ridicat chivotul. 5Și au adus chivotul și cortul întâlnirii și toate uneltele sfinte care erau în cort; preoții, leviții le‐au adus. 6Și împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel care se adunase la el înaintea chivotului au jertfit oi și boi care nu se puteau număra, nici socoti de mulțime. 7Și preoții au adus chivotul legământului Domnului la locul său în partea dinapoi a casei, în sfânta sfintelor, sub aripile heruvimilor. 8Și heruvimii întindeau aripile peste locul chivotului, și heruvimii acopereau chivotul și pârghiile lui deasupra. 9Și pârghiile erau așa de lungi că se vedeau capetele pârghiilor, afară din chivot, înaintea părții dinapoi, dar nu se vedeau dinafară. Și sunt acolo până în ziua de astăzi. 10Nu era nimic în chivot decât cele două table, pe care le‐a pus
5.10
Deut. 10.2,5
Moise acolo pe Horeb, unde a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel când au ieșit din Egipt. 11Și a fost așa: când ieșeau preoții din sfânta, (căci toți preoții care erau de față se sfințiseră, căci n‐au mai păzit cetele. 12și leviții
5.12
1 Cron. 25.1
, care erau cântăreții ei toți, Asaf și Heman și Iedutun și fiii lor și frații lor, înveșmântați în in subțire, au stătut cu chimvale și psalteri și harfe la capătul de răsărit al altarului, și cu
5.12
1 Cron. 15.24Ps. 136
ei o sută douăzeci de preoți care suflau din trâmbițe:) 13a fost așa: când trâmbițașii și cântăreții au fost ca un singur om, ca să facă să se audă un singur glas în laudă și mulțumire Domnului și când și‐au ridicat glasul cu trâmbițe și chimvale și instrumente de muzică și lăudau pe Domnul zicând: Căci este bun
5.13
1 Cron. 16.31,41
, căci în veac ține îndurarea lui! atunci casa, casa Domnului s‐a umplut cu un nor. 14Și preoții n‐au putut sta să slujească din pricina norului, căci
5.14
Ex. 40.35
slava Domnului umpluse casa lui Dumnezeu.

6

Rugăciunea lui Solomon la târnosirea Templului

61Atunci Solomon

6.1
1 Reg. 8.12
a zis: Domnul a zis că va locui în întuneric
6.1
Lev. 16.2
adânc. 2Dar eu ți‐am zidit o casă de locuit și un loc ca să locuești în veac. 3Și împăratul și‐a întors fața și a binecuvântat toată obștea lui Israel; și toată obștea lui Israel stătea în picioare. 4Și a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, și a împlinit cu mâna sa cuvântul său, zicând: 5Din ziua în care am scos pe poporul meu din țara Egiptului, n‐am ales dintre toate semințiile lui Israel nici o cetate în care să se zidească o casă, pentru ca să fie numele meu acolo; și n‐am ales niciun bărbat să fie domn peste poporul meu Israel. 6Ci
6.6
Cap. 12.13.
am ales Ierusalimul, ca numele meu să fie acolo și am ales pe David
6.6
1 Cron. 28.4
, ca să fie peste poporul meu Israel. 7
6.7
2 Sam. 7.21 Cron. 17.1
28.2
Și era în inima lui David, tatăl meu, să zidească o casă numelui Domnului Dumnzeului lui Israel. 8Dar Domnul a zis lui David, tatăl meu: Fiindcă era în inima ta să zidești o casă numelui meu, bine ai făcut că este în inima ta; 9dar nu tu să zidești casa; ci fiul tău, care va ieși din coapsele tale, el să zidească o casă numelui meu. 10Și Domnul a împlinit cuvântul său pe care‐l vorbise și eu m‐am ridicat în locul lui David, tatăl meu, și șed pe scaunul de domnie al lui Israel, cum a zis Domnul, și am zidit o casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israel; 11și am pus acolo chivotul în care
6.11
Cap. 5.10.
este legământul Domnului, pe care l‐a făcut cu copiii lui Israel.

Rugăciunea lui Solomon

12Și a stătut

6.12
1 Reg. 8.22
înaintea altarului Domnului, în fața întregii obști a lui Israel, și și‐a întins mâinile. 13Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă și o așezase în mijlocul curții, de cinci coți lungime și cinci coți lățime și trei coți înălțime; și a stat pe ea și a îngenunchiat în genunchi înaintea întregii obști a lui Israel și și‐a întins mâinile spre ceruri. 14Și a zis: Doamne Dumnezeul lui Israel! nu
6.14
Ex. 15.11Deut. 1.39
7.9
este Dumnezeu asemenea ție în ceruri și pe pământ; tu care păstrezi legământul și îndurarea către slujitorii tăi, care umblă înaintea ta din toată inima lor; 15care
6.15
1 Cron. 22.9
ai ținut slujitorul tău David, tatăl meu, ce i‐ai vorbit; ai vorbit cu gura ta și ai îndeplinit cu mâna ta, ca în ziua de astăzi. 16Și acum Doamne Dumnezeul lui Israel, ține față de slujitorul tău David, tatăl meu, ce i‐ai făgăduit când ai zis: Nu
6.16
2 Sam. 7.12,161 Reg. 2.4
6.12
va lipsi din tine bărbat în ochii mei care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai
6.16
Ps. 132.12
dacă vor lua aminte fiii tăi la calea lor să umble în legea mea, cum ai umblat tu înaintea mea. 17Și acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, să se întărească cuvântul tău pe care l‐ai vorbit slujitorului tău David. 18Dar oare cu adevărat va locui Dumnezeu cu omul pe pământ? Iată
6.18
Cap. 2.6.
, cerurile și cerurile cerurilor nu te încap, cu cât mai puțin casa aceasta pe care am zidit‐o eu! 19Totuși privește la rugăciunea slujitorului tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu, ca să auzi strigarea și rugăciunea cu care se roagă slujitorul tău înaintea ta; 20ca să fie ochii tăi deschiși zi și noapte peste casa aceasta, peste locul în care ai zis să pui numele tău acolo: ca să auzi rugăciunea cu care se roagă slujitorul tău în locul acesta. 21Și ascultă cererile slujitorului tău și ale poporului tău Israel cu care se vor ruga spre locul acesta și ascultă‐i din locul locuinței tale, din ceruri și ascultă și iartă. 22Dacă va păcătui vreunul împotriva aproapelui său și i se va pune un jurământ să‐l facă să jure, și jurământul va veni înaintea altarului tău în casa aceasta: 23atunci ascultă din ceruri și lucrează și judecă pe slujitorii tăi, răsplătind celui rău, ca să întorci peste capul lui fapta lui; și îndreptând pe cel drept, ca să‐i faci după dreptatea lui. 24Și când poporul tău Israel va fi lovit de tot înaintea vrăjmașului, pentru că au păcătuit împotriva ta, și se vor întoarce și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și vor face cereri înaintea ta, în casa aceasta; 25atunci auzi din ceruri și iartă păcatul poporului tău Israel și adu‐i iarăși în țara, pe care le‐ai dat‐o lor și părinților lor. 26Când se vor închide cerurile
6.26
1 Reg. 17.1
și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta: dacă se vor ruga spre locul acesta și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i‐ai mâhnit: 27atunci ascultă din ceruri și iartă păcatul slujitorilor tăi și al poporului tău Israel, învățându‐i calea cea bună pe care să umble, și dă ploaie pe pământul tău pe care l‐ai dat poporului tău de moștenire. 28Dacă va fi foamete
6.28
Cap. 20.9.
în țară, dacă va fi ciumă, dacă va fi arsură în grâu sau pălitură, lăcustă sau omidă, dacă vrăjmașii lor îi vor împresura în țara porților lor, orice rană și boală ar fi, 29orice rugăciune și orice cerere se va face de vreun om, sau de întregul tău popor Israel, când își va cunoaște fiecare rana și durerea sa, și își va întinde mâinile spre casa aceasta; 30atunci auzi din ceruri, locul locuinței tale, și iartă și dă fiecăruia după toate căile lui, tu care cunoști
6.30
1 Cron. 28.9
inima lui; (căci tu, numai tu, cunoști inimile copiilor oamenilor;) 31ca să se teamă de tine, să umble în căile tale, în toate zilele cât vor trăi, în țara, pe care ai dat‐o părinților noștri. 32Și pe străinul care
6.32
In. 12.20Fapte. 8.27
nu este din poporul tău Israel, dar va veni dintr‐o țară depărtată, pentru numele tău cel mare și mâna ta cea tare și brațul tău cel întins, când vor veni și se vor ruga către casa aceasta, 33atunci auzi din ceruri, locul locuinței tale și fă potrivit cu tot pentru ce va striga străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine, ca și poporul tău Israel, și să cunoască toți că această casă, pe care am zidit‐o eu, se numește după numele tău. 34Când poporul tău va ieși la luptă împotriva vrăjmașilor săi, pe calea pe care‐l vei trimite, și se vor ruga ție spre cetatea aceasta pe care ai ales‐o și spre casa pe care am zidit‐o numelui tău: 35atunci ascultă din ceruri rugăciunea lor și cererea lor, fă‐le dreptate. 36Când vor păcătui împotriva ta, (căci nu
6.36
Prov. 20.9Ecl. 7.20Iac. 3.21 In. 1.8
este om care să nu păcătuiască), și te vei mânia pe ei și‐i vei da înaintea vrăjmașului, și cei ce‐i vor prinde îi vor duce prinși într‐o țară departe sau aproape; 37și dacă vor lua la inimă în țara unde au fost duși prinși și se vor întoarce și îți vor face cerere în țara robiei lor, zicând: Am păcătuit, am făcut nelegiuire și am lucrat rău: 38și se vor întoarce la tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde i‐au dus prinși, și se vor ruga spre țara lor, pe care ai dat‐o părinților lor, și spre cetatea pe care ai ales‐o și spre casa pe care am zidit‐o numelui tău: 39atunci ascultă din ceruri, locul locuinței tale, rugăciunea lor și cererea lor și fă‐le dreptate și iartă poporului tău ce au păcătuit împotriva ta. 40Și acum, Dumnezeul meu, să fie deschi și ochii tăi și fie urechile tale cu luare aminte la rugăciunea din locul acesta! 41Și acum
6.41
Ps. 132.8,9,10,16
, scoală‐te, Doamne Dumnezeule, vino la locul
6.41
1 Cron. 28.2
tău de odihnă, tu și chivotul puterii tale: preoții tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcați cu mântuire și sfinții tăi să se bucure
6.41
Neem. 9.25
în bunătate. 42Doamne Dumnezeule, nu întoarce fața unsului tău: adu‐ți
6.42
Ps. 132.1Is. 55.3
aminte de îndurările tale către David, slujitorul tău.