Descoperirile lui Pavel
121Trebuie să mă laud, măcar că nu este de folos; voi veni însă la vedenii și descoperiri ale Domnului. 2Știu pe un om în
Hristos care acum patrusprezece ani a fost
răpit până la al treilea cer (dacă în trup nu știu, sau afară din trup nu știu, Dumnezeu știe). 3Și știu un astfel de om (dacă în trup sau fără trup nu știu, Dumnezeu știe), 4că a fost răpit în Rai
și a auzit cuvinte de negrăit pe care nu este îngăduit omului să le vorbească. 5Cu unul ca acesta mă voi lăuda, dar
cu mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile mele. 6Căci dacă voi voi
să mă laud, nu voi fi nebun, căci voi spune adevărul; dar mă feresc, ca să nu mă socotească cineva mai presus de ceea ce mă vede că sunt sau aude de la mine. 7Și ca să nu mă înalț prea mult din pricina mărimii peste măsură a descoperirilor, mi s‐a dat un țepuș
în carne, un înger
al Satanei, ca să mă bată cu pumnii pentru ca să nu mă înalț prea mult. 8De trei
ori am rugat pe Domnul pentru aceasta, ca să‐l depărteze de la mine. 9Și el mi‐a zis: Harul meu îți este îndeajuns, căci puterea mea în slăbiciune se desăvârșește. Foarte bucuros deci mă
voi lăuda mai mult cu slăbiciunile mele, ca
puterea lui Hristos să locuiască asupra mea. 10De aceea am plăcere
în slăbiciuni, în înfruntări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci
când sunt slab, atunci sunt tare.
Slujba lui Pavel
11M‐am făcut nebun
: voi m‐ați silit. Căci eu trebuia să fiu lăudat de voi: căci în nimic
n‐am fost în urma celor mai de frunte apostoli, deși nu sunt nimic
15.8,9Ef. 3.8
. 12Negreșit, semnele
11.6
unui apostol au fost lucrate între voi în orice răbdare prin semne și minuni și puteri. 13Căci
în ce ați fost mai prejos față de celelalte biserici, decât numai că eu
însumi nu v‐am fost sarcină? Iertați‐mi nedreptatea aceasta.
14Iată
pentru a treia oară sunt gata să vin la voi și nu vă voi fi sarcină; căci nu
caut ale voastre, ci pe voi. Căci nu
copiii sunt datori să strângă pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. 15Eu însă foarte bucuros voi
cheltui și mă voi cheltui de tot pentru
sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit oare mai puțin
? 16Fie și așa, dar nu
v‐am împovărat eu însumi; ci fiind viclean, v‐am prins cu meșteșug viclean. 17Nu cumva
am tras câștig de la voi prin vreunul din cei pe care i‐am trimis la voi? 18Am
îndemnat pe Tit și am trimis împreună cu el pe
fratele: nu cumva Tit a tras câștig de la voi? N‐am umblat noi în același Duh? N‐am umblat noi pe aceleași urme? 19De mult
vi se pare că ne apărăm față de voi. Noi vorbim înaintea
lui Dumnezeu în Hristos. Dar toate
, iubiților, sunt pentru zidirea voastră. 20Căci mă tem ca nu cumva, după ce voi veni, să vă găsesc nu așa cum voiesc, și
să fiu găsit de voi așa cum nu voiți; ca nu cumva să fie ceartă, gelozie, mânie, dezbinări, vorbiri de rău, șoptiri, îngâmfări, turburări. 21Ca nu cumva după ce voi veni iarăși, să
mă smerească Dumnezeul meu față de voi și să plâng pe mulți dintre cei ce
au păcătuit mai înainte și nu s‐au pocăit de necurățenia și curvia
și destrăbălarea pe care le‐au făptuit.