Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
3

Destoinicia apostolului

31Începem

3.1
Cap. 5.12;
să vă dăm în grijă iarăși de noi înșine? Afară numai dacă avem trebuință, ca unii, de epistole
3.1
Fapte. 18.27
de dare în grijă către voi sau de la voi? 2Voi
3.2
1 Cor. 9.2
sunteți epistola noastră scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii, 3căci voi sunteți arătați că sunteți o epistolă a lui Hristos, slujită de noi, scrisă
3.3
1 Cor. 3.5
nu cu cerneală, ci cu duhul Dumnezeului celui viu; nu pe
3.3
Ex. 24.12
34.1
tăblițe de piatră, ci pe
3.3
Ps. 40.8Ier. 31.33Ezec. 11.19
36.26Evr. 8.10
tăblițe de carne, pe inimi. 4Și avem o astfel de încredere prin Hristos către Dumnezeu: 5nu
3.5
In. 15.5
că prin noi înșine suntem destoinici să socotim ceva ca de la noi înșine, ci destoinicia
3.5
1 Cor. 15.10Fil. 2.13
noastră este de la Dumnezeu, 6care ne‐a și făcut destoinici ca slujitori
3.6
1 Cor. 3.5
15.10Ef. 3.7Col. 1.25,291 Tim. 1.11,122 Tim. 1.11
ai unui nou legământ
3.6
Ier. 31.31Mat. 26.28Evr. 8.6,8
; nu ai slovei
3.6
Rom. 2.27,29
7.6
, ci ai duhului; căci slova
3.6
Rom. 3.20
4.15
7.9‐11Gal. 3.10
omoară, iar
3.6
In. 6.63Rom. 8.2
Duhul face viu.

Legământul cel nou și cel vechi

7(Iar dacă slujba

3.7
Rom. 7.10
morții săpată în slove
3.7
Ex. 34.1,28Deut. 10.1
pe pietre a venit cu slavă, încât
3.7
Ex. 34.29,30,35
copiii lui Israel nu puteau să‐și ațintească privirea pe fața lui Moise din pricina slavei feței lui, care slavă avea să fie desființată, 8cum nu va fi cu slavă mult mai mult slujba
3.8
Gal. 3.5
Duhului? 9Căci dacă slujba osândei a avut slavă, cu cât mai mult prisosește în slavă slujba
3.9
Rom. 1.17
3.21
dreptății. 10Căci ceea ce a fost făcut slăvit nici n‐a fost făcut slăvit în această privință, din pricina slavei care întrece cu mult. 11Căci dacă ceea ce este desființat a venit cu slavă, cu mult mai mult ceea ce rămâne este în slavă. 12Având deci o astfel de nădejde, ne folosim
3.12
Cap. 7.4.
de multă îndrăzneală. 13Și nu suntem ca Moise, care
3.13
Ex. 34.33,35
își punea mahramă pe față, ca să nu‐și ațintească ochii copiii lui Israel la sfârșitul a ceea ce este desființat
3.13
Rom. 10.4Gal. 3.23
. 14Dar gândurile lor au fost
3.14
Is. 6.10Mat. 13.11,14In. 12.40Fapte. 28.26Rom. 11.7,8,25
învârtoșate. Căci până în ziua de astăzi aceeași mahramă rămâne nedescoperită la citirea Vechiului Testament, fiindcă în Hristos, mahrama este desființată. 15Ci până astăzi când este citit Moise, este o mahramă pe inima lor. 16Dar când
3.16
Ex. 34.34Rom. 11.23,26
vreunul se va întoarce la Domnul, mahrama este luată
3.16
Is. 25.7
la o parte.) 17Iar Domnul
3.17
1 Cor. 15.45
este Duhul și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenie. 18Dar noi toți, privind ca
3.18
1 Cor. 13.12
într‐o oglindă, cu fața descoperită slava
3.18
Cap. 4.4, 6.
Domnului, suntem schimbați
3.18
Rom. 8.291 Cor. 15.49Col. 3.10
în același chip din slavă în slavă ca prin Domnul Duhul.