Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
4

Înmulțirea untdelemnului de către Elisei

41Și o femeie din femeiele fiilor

4.1
1 Reg. 20.35
prorocilor a strigat către Elisei, zicând: Slujitorul tău bărbatul meu a murit și știi că slujitorul tău se temea de Domnul. Și a venit creditorul să‐mi ia pe amândoi
4.1
Lev. 25.39Mat. 18.25
copiii ca să fie robi. 2Și Elisei i‐a zis: Ce să fac pentru tine? Spune‐mi ce ai în casă? Și ea a zis: Roaba ta n‐are nimic în casă decât un vas cu untdelemn. 3Și el a zis: Mergi, împrumută‐ți vase de afară de la toți vecinii tăi, vase goale; să nu împrumuți
4.3
Cap. 3.16.
puține. 4Și intră și închide ușa după tine și după fiii tăi și varsă în toate vasele acelea și cele umplute dă‐le la o parte. 5Și ea s‐a dus de la el și a închis ușa după sine și după fiii săi: ei îi aduceau vasele și ea turna. 6Și a fost așa: după ce au fost umplute vasele, ea a zis fiului său: Mai adu‐mi un vas. Și el i‐a zis: Nu mai este niciun vas. Și untdelemnul s‐a oprit. Și ea a venit și a spus omului lui Dumnezeu. 7Și el a zis: Mergi, vinde untdelemnul și plătește‐ți datoria și din ce va rămânea trăiește tu și fiii tăi.

Fiul Sunamitei

8Și a fost așa: într‐una din zile Elisei a trecut pe la Sunem

4.8
Ios. 19.18
, unde era o femeie cuprinsă și ea l‐a silit să mănânce pâine. Și a fost așa: ori de câte ori trecea el, se abătea acolo să mănânce pâine. 9Și ea a zis bărbatului ei: Iată cunosc acum că acesta este un om sfânt al lui Dumnezeu care trece totdeauna pe la noi. 10Să‐i facem, te rog, o odaie mică de sus pe zid și să‐i punem acolo un pat și o masă și un scaun și un sfeșnic. Și va fi așa: când va veni pe la noi, se va abate acolo. 11Și a fost așa: într‐una din zile a venit pe acolo și s‐a abătut în odaia de sus și s‐a culcat acolo. 12Și a zis lui Ghehazi, tânărul său: Cheamă pe Sunamita aceasta. Și a chemat‐o, și ea a stătut înaintea lui. 13Și el i‐a zis: Zi‐i: Iată, tu ai îngrijit de noi cu toată grija aceasta; ce este de făcut pentru tine? Vrei să se vorbească pentru tine împăratului sau mai marelui peste oaste? Și ea a zis: Eu locuiesc în mijlocul poporului meu. 14Și el a zis: Ce este de făcut deci pentru ea? Și Ghehazi a zis: Cu adevărat n‐are fiu și bărbatul ei este bătrân. 15Și Elisei a zis: Cheamă‐o! Și el a chemat‐o și ea a stătut la ușă. 16Și el i‐a zis: La anul
4.16
Gen. 18.10,14
viitor pe vremea aceasta, vei îmbrățișa un fiu. Și ea a zis: Nu, domnul meu, om al lui Dumnezeu! Nu minți
4.16
Vers. 28.
roabei tale. 17Și femeia a zămislit și a născut un fiu la vremea aceea, în anul viitor, cum îi spusese Elisei. 18Și copilul s‐a făcut mare. Și a fost așa: într‐o zi a ieșit la tatăl său la secerători. 19Și a zis tatălui său: Capul meu, capul meu! Și el a zis tânărului său: Du‐l la mamă‐sa. 20Și l‐a luat și l‐a dus la mamă‐sa și a șezut pe genunchii ei până la amiază și a murit. 21Și ea s‐a suit și l‐a culcat pe patul omului lui Dumnezeu și a închis ușa după el și a ieșit. 22Și a chemat la sine pe bărbatul său și a zis: Trimete‐mi, te rog, unul din tineri și una din măgărițe și voi alerga la omul lui Dumnezeu și mă voi întoarce. 23Și el a zis: Pentru ce te duci astăzi la el? Nu este nici lună nouă, nici sabat. Și ea a zis: Pace! 24Și a înșeuat măgărița și a zis tânărului său: Mână, și mergi înainte; să nu mă încetinești din călărit până nu‐ți voi zice. 25Și s‐a dus și a venit la omul lui Dumnezeu în muntele
4.25
Cap. 2.25.
Carmel. Și a fost așa: Cum a văzut‐o omul lui Dumnezeu de departe, a zis lui Ghehazi tânărul său: Iată Sunamita! 26Acum, te rog, aleargă spre întâmpinarea ei și zi‐i: Ești bine? Este bine bărbatul tău? Bine copilul tău? Și ea a zis: Bine. 27Și ea a venit la omul lui Dumnezeu în munte și i‐a cuprins picioarele și Ghehazi s‐a apropiat ca s‐o îndepărteze. Dar omul lui Dumnezeu a zis: Lasă‐o, căci sufletul ei este amărât în ea și Domnul mi‐a ascuns și nu mi‐a spus. 28Și ea a zis: Am cerut eu oare un fiu de la domnul meu? Oare n‐am
4.28
Vers. 16.
zis: Nu mă amăgi? 29Și el a zis lui Ghehazi: Încinge‐ți
4.29
1 Reg. 18.46
coapsele și ia toiagul meu în mâna ta și mergi pe calea ta. Dacă vei întâmpina vreun om să nu‐i urezi
4.29
Lc. 10.4
de bine și dacă‐ți va ura de bine, să nu‐i răspunzi și pune toiagul
4.29
Ex. 7.19
14.16Fapte. 19.12
meu pe fața copilului. 30Și mama copilului a zis: Viu
4.30
Cap. 2.2.
este Domnul și viu este sufletul tău de te voi lăsa. Și el s‐a sculat și a urmat‐o. 31Și Ghehazi a trecut înaintea lor și a pus toiagul pe fața copilului, dar n‐a fost nici glas, nici luare aminte. Și s‐a întors spre întâmpinarea lui Elisei și i‐a spus zicând: Nu
4.31
In. 11.11
s‐a deșteptat copilul. 32Și Elisei a intrat în casă și iată copilul era mort, întins pe patul său. 33Și a intrat
4.33
Vers. 4.
și a închis ușa după ei amândoi și s‐a rugat
4.33
1 Reg. 17.20
Domnului. 34Și s‐a suit și s‐a culcat
4.34
1 Reg. 17.21Fapte. 20.10
peste copil și și‐a pus gura pe gura lui și ochii pe ochii lui și mâinile pe mâinile lui și s‐a plecat peste copil și carnea copilului s‐a încălzit. 35Și s‐a întors și a umblat prin casă când încoace când încolo și s‐a suit și s‐a plecat
4.35
1 Reg. 17.21
peste el. Și copilul
4.35
Cap. 8.1, 5.
a strănutat de șapte ori și copilul și‐a deschis ochii. 36Și Elisei a chemat pe Ghehazi și i‐a zis: Cheamă pe Sunamita aceasta. Și el a chemat‐o, și ea a intrat la el. Și el a zis: Ia‐ți fiul! 37Și ea a venit și a căzut la picioarele lui și s‐a plecat la pământ și și‐a luat
4.37
1 Reg. 17.23Evr. 11.35
fiul și a ieșit.

Moartea în oală

38Și Elisei s‐a întors la Ghilgal

4.38
Cap. 2.1.
. Și era foamete
4.38
Cap. 8.1.
în țară și fiii prorocilor ședeau
4.38
Cap. 2.3.
înaintea lui. Și a zis tânărului său: Pune oala cea mare și fierbe fiertură pentru fiii prorocilor. 39Și a ieșit unul la câmp să culeagă verdețuri și a aflat o viță sălbatică și a strâns de pe ea colocinți sălbatici și și‐a umplut haina și a venit și i‐a turnat în oala de fiertură: căci nu‐i cunoșteau. 40Și au turnat oamenilor să mănânce. Și a fost așa: cum au mâncat din fiertură, au strigat și au zis: Om al lui Dumnezeu, este moarte
4.40
Ex. 10.17
în oală. Și nu puteau să mănânce din ea. 41Și el a zis: Aduceți făină. Și a aruncat‐o
4.41
Ex. 15.25In. 9.6
în oală și a zis: Turnați poporului să mănânce. Și nu era nimic rău în oală.

Cele douăzeci de pâini de orz

42Și a venit un om de la Baal‐Șalișa

4.42
1 Sam. 9.4
și a adus
4.42
1 Sam. 9.71 Cor. 9.11Gal. 6.6
omului lui Dumnezeu pâine din pârga sa, douăzeci de pâini de orz și spice proaspete de grâu în sacul său. Și a zis: Dă poporului să mănânce. 43Și slujitorul său a zis: Cum
4.43
Lc. 9.13In. 6.9
să pun aceasta înaintea a o sută de oameni? Și el a zis: Dă poporului să mănânce, căci așa zice Domnul: Vor
4.43
Lc. 9.17In. 6.11
mânca și va mai rămânea. 44Și a pus înaintea lor și au mâncat și au lăsat
4.44
Mat. 14.20
15.37In. 6.13
o rămășiță, după cuvântul Domnului.