21Dar au fost
și proroci mincinoși în popor, după cum și
între voi vor fi învățători mincinoși, care vor băga pe furiș secte de pieire, tăgăduind
chiar pe Stăpânul care
i‐a răscumpărat, aducând
asupra lor o grabnică pieire. 2Și mulți vor urma după destrăbălările lor; și din pricina lor calea adevărului va fi hulită 3și în
lăcomie de bani vor căuta un câștig
de la voi prin cuvântări plăsmuite; dar judecata
lor de demult nu întârzie și pieirea lor nu dormitează. 4Căci dacă n‐a cruțat Dumnezeu pe
îngerii care
au păcătuit ci i‐a aruncat în Tartar
și i‐a încredințat ca să fie păstrați în adâncuri de întuneric pentru judecată; 5și n‐a cruțat lumea veche, ci a păzit pe Noe
, al optulea propovăduitor
de dreptate, când a adus
potopul peste lumea celor necucernici 6și după ce a prefăcut în cenușă cetățile
Sodomei și Gomorei, le‐a osândit printr‐o răsturnare deplină, punându‐le
pildă celor ce aveau să fie necucernici; 7și
a scăpat pe dreptul Lot, tare muncit de petrecerea în destrăbălare a celor nelegiuiți; 8(căci dreptul acesta care locuia între ei prin vedere și auzire își chinuia
zi de zi sufletul său drept cu lucrurile lor nelegiuite…). 9Domnul știe
să scape din ispită pe cei cucernici și să păstreze pe nedrepți ca să fie pedepsiți în ziua judecății; 10și mai ales pe
cei ce umblă după carne, în pofta necurăției și disprețuiesc stăpânirea. Îndrăzneți
, îngâmfați, ei nu se cutremură hulind slavele, 11pe când îngerii
, fiind mai mari în tărie și putere, n‐aduc înaintea Domnului nicio judecată hulitoare împotriva lor. 12Aceștia însă, ca
niște dobitoace fără minte, născute firește ca să fie prinse și nimicite, hulind în cele ce nu știu, vor fi nimiciți și ei în stricăciunea lor, 13
suferind nedreptate ca răsplată a nedreptății; ei socotesc plăcere
desfătarea în timpul zilei, pete și întinăciuni
, desmierdându‐se în înșelăciunile lor în timp ce ospătează
cu voi, 14având ochii plini de preacurvie și care nu pot înceta de la păcat, momind sufletele neîntărite; având
inima deprinsă la lăcomie de bani, copii ai blestemului; 15părăsind calea dreaptă, s‐au rătăcit, urmând calea lui Balaam
, fiul lui Beor, care a iubit plata nedreptății, 16dar a fost mustrat pentru călcarea lui de lege: o măgăriță fără glas a grăit cu glas de om și a oprit nebunia prorocului. 17Aceștia
sunt puțuri fără apă și neguri mânate de furtună, pentru care este păstrată întunecimea întunericului. 18Căci rostind
mari umflări de vorbe de deșertăciune, momesc prin poftele cărnii, prin destrăbălările lor pe cei ce de‐abia
au fugit de cei ce trăiesc în rătăcire; 19făgăduindu‐le slobozenia
când ei înșiși sunt robi
ai stricăciunii; căci de cine este biruit cineva, aceluia îi este rob. 20Căci dacă
, după ce au
fugit de necurățeniile lumii prin
cunoștința deplină a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, iarăși s‐au încurcat în ele și sunt biruiți, starea lor de pe urmă a ajuns mai rea decât cea dintâi. 21Căci mai
15
bine era pentru ei să nu fi cunoscut deplin calea dreptății, decât după ce au cunoscut‐o deplin, să se întoarcă de la sfânta poruncă încredințată lor. 22Li s‐a întâmplat după pilda adevărată: Câinele
s‐a întors la vărsătura sa și scroafa spălată, ca să se tăvălească în mocirlă.