Traducere Literală Cornilescu 1931 (VDCL)
13

Amon curvește cu sora sa

131Și a fost așa: după aceasta Absalom

13.1
Cap. 3.2, 3.
, fiul lui David, avea o soră frumoasă al cărei nume era Tamar
13.1
1 Cron. 3.9
. Și Amnon, fiul lui David, a iubit‐o. 2Și Amnon a fost atât de chinuit că a căzut bolnav după Tamar, soră‐sa. Căci era fecioară și era greu în ochii lui Amnon să‐i facă ceva. 3Dar Amnon avea un prieten al cărui nume era Ionadab, fiul lui Șimea
13.3
1 Sam. 16.9
, fratele lui David. Și Ionadab era un bărbat foarte șiret. 4Și i‐a zis: Fiu al împăratului, de ce te usuci atâta dimineață după dimineață? Nu vrei să‐mi spui? Și Amnon i‐a zis: Iubesc pe Tamar, sora lui Absalom, fratele meu. 5Și Ionadab i‐a zis: Culcă‐te în patul tău și fă‐te bolnav: și când va veni tatăl tău să te vadă, zi‐i: Să vină rogu‐te, Tamar, sora mea, și să‐mi dea pâine de mâncare și să gătească mâncare înaintea ochilor mei, ca s‐o văd și să mănânc din mâna ei. 6Și Amnon s‐a culcat și s‐a făcut bolnav. Și când a venit împăratul să‐l vadă, Amnon a zis împăratului: Să vină Tamar, sora mea, te rog, și să‐mi facă două
13.6
Gen. 18.6
turte înaintea ochilor mei ca să mănânc din mâna ei. 7Și David a trimis la Tamar în casă și a zis: Mergi acum în casa lui Amnon, fratele tău, și gătește‐i mâncare. 8Și Tamar a mers în casa lui Amnon, fratele ei; și el era culcat. Și ea a luat plămădeală și a frământat și a gătit turte înaintea ochilor lui și a copt turtele. 9Și a luat tigaia și le‐a răsturnat înaintea lui; dar el n‐a voit să mănânce. Și Amnon a zis: Să iasă
13.9
Gen. 45.1
de la mine orice om! Și orice om a ieșit de la el. 10Și Amnon a zis Tamarei: Adu mâncarea în odaie ca să mănânc din mâna ta. Și Tamar a luat turtele pe care le făcuse și le‐a adus lui Amnon, fratele ei, în odaie. 11Și i le‐a adus aproape ca să mănânce și el a apucat‐o
13.11
Gen. 39.12
și i‐a zis: Vino, culcă‐te cu mine, sora mea! 12Iar ea i‐a zis: Nu, fratele meu, nu mă înjosi, căci un astfel
13.12
Lev. 18.9,11
20.17
de lucru nu trebuie făcut în Israel: nu face această nebunie
13.12
Gen. 34.7Jud. 19.23
20.6
. 13Și unde îmi voi duce eu rușinea? Și tu vei fi ca un nebun în Israel. Și acum, rogu‐te, vorbește împăratului, căci nu
13.13
Lev. 18.9,11
mă va opri de la tine. 14Însă el n‐a voit să asculte de glasul ei: ci fiind mai tare decât ea, a înjosit‐o
13.14
Deut. 22.25
și s‐a culcat cu ea. 15Și Amnon a urât‐o cu o ură foarte mare, căci ura cu care a urât‐o a fost mai mare decât iubirea cu care o iubise. Și Amnon i‐a zis: Scoală‐te, du‐te! 16Și ea i‐a zis: Nu așa, pentru că acest rău de a mă izgoni este mai mare decât celălalt pe care mi l‐ai făcut. Dar n‐a voit s‐o asculte. 17Și a chemat pe tânărul său care‐i slujea și a zis: Scoate acum afară pe femeia aceasta de la mine și încuie ușa după ea! 18Și ea purta o cămașă pestriță
13.18
Gen. 37.3Jud. 5.30Ps. 45.14
, căci cu asemenea veșminte erau îmbrăcate fiicele împăratului care erau fecioare. Și cel care‐i slujea lui a dat‐o afară și a încuiat ușa după ea. 19Și Tamar și‐a pus cenușă
13.19
Ios. 7.6Iov 2.12
pe cap și a sfâșiat cămașa cea pestriță cu care era îmbrăcată și și‐a pus mâna
13.19
Ier. 2.37
pe cap și a mers pe calea sa, strigând tare și mergând. 20Și Absalom, fratele ei, i‐a zis: A fost cu tine Amnon, fratele tău? Ci acum taci, sora mea, el este fratele tău; nu lua la inimă lucrul acesta. Și Tamar a rămas nemângâiată în casa lui Absalom, fratele său. 21Și împăratul David a auzit de toate aceste lucruri și s‐a mâniat foarte tare. 22Și Absalom n‐a vorbit lui Amnon, fratele său, nici rău
13.22
Gen. 24.50
31.24
nici bine, căci Absalom ura
13.22
Lev. 19.17,18
pe Amnon pentru că înjosise pe Tamar, sora sa.

Amnon omorât

23Și a fost așa: după doi ani de zile Absalom avea tunzători

13.23
Gen. 38.12,131 Sam. 25.4,36
de oi la Baal‐Hațor, care este lângă Efraim. Și Absalom a chemat pe toți fiii împăratului. 24Și Absalom a venit la împărat și a zis: Iată, rogu‐te, robul tău are tunzătorii oilor; te rog, să vină împăratul și robii săi la robul tău. 25Și împăratul a zis lui Absalom: Nu, fiul meu, să nu mergem toți ca să nu‐ți fim povară. Și a stătut de el, dar n‐a voit să meargă, ci l‐a binecuvântat. 26Și Absalom a zis: Dacă nu, lasă, te rog, pe Amnon, fratele meu, să meargă cu noi. Și împăratul i‐a zis: De ce să meargă el cu tine? 27Și Absalom a stătut de el și a lăsat pe Amnon să meargă cu el și pe toți fiii împăratului. 28Și Absalom a poruncit robilor săi zicând: Vedeți, când se va veseli
13.28
Jud. 19.6,9,22Rut 3.71 Sam. 25.36Est. 1.10Ps. 104.15
inima lui Amnon de vin și când vă voi zice: Loviți pe Amnon! atunci omorâți‐l. Nu vă temeți, oare nu v‐am poruncit eu? Fiți viteji și îmbărbătați‐vă! 29Și tinerii lui Absalom au făcut lui Amnon cum le poruncise Absalom. Și toți fiii împăratului s‐au sculat și au încălecat fiecare pe catârul său și au fugit. 30Și a fost așa: când erau ei încă pe cale, a venit știre la David zicând: Absalom a ucis pe toți fiii împăratului și n‐a rămas niciunul din ei. 31Și împăratul s‐a sculat și și‐a sfâșiat hainele
13.31
Cap. 1.11.
și s‐a culcat
13.31
Cap. 12.16.
pe pământ și toți robii săi au stătut împrejur cu hainele sfâșiate. 32Și Ionadab
13.32
Vers. 3.
, fiul lui Șimea, fratele lui David, a răspuns și a zis: Să nu creadă domnul meu că au omorât pe toți tinerii, fiii împăratului! Căci Amnon singur e mort. Căci lucrul acesta a avut loc din porunca lui Absalom, pe care o hotărâse din ziua când a înjosit el pe Tamar, soră‐sa. 33Și acum să
13.33
Cap. 19.19.
nu‐și pună domnul meu, împăratul, la inimă lucrul acesta zicând că toți fiii împăratului au murit, căci numai Amnon a murit. 34Și Absalom
13.34
Vers. 38.
a fugit. Și tânărul care era de strajă și‐a ridicat ochii și s‐a uitat și iată venea mult popor pe calea dinspre deal care era dinapoia lui. 35Și Ionadab a zis împăratului: Iată vin fiii împăratului! Cum a spus robul tău așa este. 36Și a fost așa: pe când sfârșea de vorbit, iată fiii împăratului au venit și și‐au ridicat glasul și au plâns. Și chiar împăratul și toți robii săi au plâns cu foarte mare plângere. 37Și Absalom a fugit și s‐a dus la Talmai
13.37
Cap. 3.3.
, fiul lui Amihur, împăratul Gheșurului. Și David jelea după fiul său în fiecare zi. 38Și Absalom a fugit și s‐a dus la Gheșur
13.38
Cap. 14.23; 32;
și a fost acolo trei ani. 39Și împăratul David dorea să iasă la Absalom, căci se mângâiase
13.39
Gen. 38.12
cu privire la Amnon că murise.